Tot ceea ce trebuie să cunoști despre inventariere

Tot ceea ce trebuie să cunoști despre inventariere

Pași spre un antreprenoriat performant. Minighid de conformare. Partea I Materialele noastre din seria reconfigurării traseului antreprenorial pe fondul apariției paradigmelor digitalizării fiscale au drept scop plasarea corectă a diverselor concepte pe mapa proceselor organizaționale. Poate te întrebi de ce este nevoie de o redefinire a rolului unor noțiuni arhicunoscute de către cei care jonglează de ani buni cu diverse fenomene din zona afacerilor. Așa cum deja ai aflat din materialele noastre precedente, proiectarea unui alt scenariu privitor la derularea afacerilor pe fundalul paradigmelor digitalizării fiscale determină toți antreprenorii responsabili să se cadreze corect la noile condiții în ceea ce privește derularea afacerilor. Acest aspect este corelat indispensabil și la ,,remaparea” noțiunilor principale cu care interacționează antreprenorii și nu numai. Astăzi ne vom opri asupra localizării pe harta reformelor digitale în ceea ce privește procedura de inventariere. Sunt mulți antreprenori care se întreabă dacă mai este obligatorie derularea acestei proceduri pe fondul lansării paradigmelor digitalizării fiscale. Sau dacă maniera derulării și organizării acesteia interferează cu cerințele de raportare RO e-SAF-T. După cum putem sesiza în jurul nostru, nu mai putem discuta despre concepte simpliste chiar fără să le punem sub lumina noilor modificări. Astfel, și această problematică poate fi plasată sub lentila noilor modificări lansate în spațiul de afaceri în vremuri prospere din punct de vedere al avansului digital înregistrat de companii. În primul rând este bine să ne reamintim la ce se referă inventarul și care este locul procedurii în cadrul procesului financiar-contabil al companiei. Pe scurt în episodul de astăzi! Ce este inventarul și care sunt momentele la care se organizează acesta în cadrul companiei? Totuși, ce reprezintă inventarierea? Care este momentul la care are loc inventarierea anuală? Cine își asumă răspunderea pentru derularea operațiunii de inventariere? Ce cuprinde decizia scrisă cu privire la inventariere? Cine nu poate face parte din cadrul echipei de inventariere? Ce este inventarul și care sunt momentele la care se organizează acesta în cadrul companiei? Fără a ne rătăci în termeni complecși și dificil de înțeles, inventarul este parte integrantă indispensabilă a oricărei proces financiar-contabil. Ba mai mult, inventarierea face parte din sarcinile obligatorii care trebuie bifate de către companii. Astfel, societățile comerciale, companiile naționale, regiile autonome, institute naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și alte persoane juridice au obligația efectuării inventarului elementelor de natura activelor, capitalurilor proprii și datoriilor în momente precum: Începutul derulării activității; Cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar; În momente precum sunt cele corelate la divizare, fuziune, lichidare. În ceea ce privește derularea efectivă a inventarierii, entitățile enunțate mai sus au obligația să emită propriile proceduri cu privire la aceast proces, în baza normelor prevăzute de către Ordinul 2861/2009. Acestea trebuie aprobate de către administratorul sau gestionarul entității respective. Atenție! Dacă nu respecți reglementările cu privire la efectuarea inventarierii riști să fii sancționat cu o amendă care pornește de la 3000 de lei și se oprește la un cuantum de 20 000 de lei. Totuși, ce reprezintă inventarierea? Așa cum este definit de către legislația economico-financiară, inventarierea este un proces bine delimitat prin care este admisă existența faptică la nivel cantitativ-valoric sau numai valoric a elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii, la momentul efectuării acesteia. Evident, aici trebuie să ții cont de acele 3 momente cheie la care trebuie să se efectueze inventarierea. Funcție de specificul activității și de necesitățile de informare, tu decizi și alte momente la care vei demara procedura, în afara celor clar specificate de către legislația în vigoare. Pentru simplificarea aspectelor principale legate de procedura inventarierii, iată mai jos câteva repere importante. Inventarierea în 3 întrebări. De ce, pentru ce, când? De ce?: stabilirea situației reale a elementelor tale patrimoniale (active, capitaluri proprii și datorii) și anume cele deținute la momentul inventarierii în cadrul evidențelor tale precum și a bunurilor și valorilor deținute aparținând altor persoane fizice sau juridice. Deci, pe scurt, inventarul te ajută să identifici dacă aspectele scriptice sunt corelate la cele faptice, dacă ceea ce e consemnat în evidențe apare și în realitatea practică. Vorbim astfel despre o legătură dintre realitate și înscrisuri. Pentru ce?: transpunerea corectă a elementelor inventariate în cadrul situațiilor financiare anuale, pentru a reflecta imaginea fidelă a companiei în ceea ce privește poziția și performanța financiară a activității derulate. Când?: la începutul activității, cel puțin odată în cursul exercițiului financiar, în cazul operațiunii de fuziune, încetare a activității, la cererea organelor de control, la momentul apariției suspiciunilor privind lipsa unor elemente patrimoniale din gestiune, la momentul predării primirii de gestiune stocuri, la momentul reorganizării gestiunilor, ca urmare a situațiilor nefaste ocazionate de evenimente naturale sau cazuri de forță majoră. Tips&Tricks Dacă ai realizat inventarierea tuturor elementelor de activ din cadrul gestiunii cu ocazia uneia dintre circumstanțele relaționate la indicii legate de lipsuri sau plusuri din gestiunea stocurile, predare-primire de gestiune, reorganizare a gestiunilor, cererea organelor de control, în cazuri de forță majoră sau calamități natural, aceasta poate ține loc de inventariere generală anuală. Acest aspect are loc doar pe baza aprobării venite din partea administratorului. Care este momentul la care are loc inventarierea anuală? De regulă, inventarierea elementelor patrimoniale de activ, capitaluri proprii și datorii are loc la momentul închiderii exercițiului financiar, funcție de specificul activității companiei. Dacă derulezi o activitate complexă, inventarierea poate avea loc și înainte de data închiderii exercițiului financiar însă rezultatele trebuie consemnate în situațiile financiare ale exercițiului financiar respectiv. Cine își asumă răspunderea pentru derularea operațiunii de inventariere? Răspunderea pentru derularea operațiunii de inventariere îi revine administratorului care trebuie să aprobe proceduri scrise și apoi să le transmită comisiilor de inventariere. Chiar dacă la derularea efectivă a inventarierii participă alte persoane, totuși, răspunderea îți revine ție, antreprenorului sau administratorului societății respective. Ce cuprinde decizia scrisă cu privire la inventariere? Decizia scrisă cu privire la inventariere face referire la comisiile care vor derula procedura. Practic, această decizie include aspecte legate de componența comisiei (numele președintelui și a fiecărui membru al comisiei), maniera în care vei efectua inventarierea precum și metodele efectuate, gestiunea stocurilor supusă procesului de inventariere, data privind începerea inventarierii precum și data de finalizare a acesteia. În situația în care te întrebi dacă există posibilitatea ca inventarierea să fie efectuată de către o singură persoană, ei bine, află că da. Inventarierea poate fi efectuată de către o singură persoană atunci când în cadrul entității există un număr redus de salariați. Însă, în acest caz, răspunderea pentru corectitudinea derulării inventarierii și a rezultatelor acesteia îți revine ție, în calitate de administrator al entității. Cine nu poate face parte din cadrul echipei de inventariere? Există evident și anumite persoane care nu pot lua parte la inventariere din cauza unui conflict de interese. Cred ca ți-ai dat seama despre cine este vorba. Punctual, nu pot fac parte din comisia de inventariere: Contabilul; Gestionarul; Auditorii interni sau statutari. Bine de știut! Chiar dacă un contabil nu poate face parte din comisia de inventariere, totuși acesta poate lua parte la derularea inventarului. Aspectul de care trebuie să ții cont este legat de faptul că acest material se bazează strict pe informațiile cuprinse de către actul normativ principal ce reglementează procedura de inventariere, și cuprinde, credem noi, o transpunere a procedurii pe înțelesul antreprenorului. Răspunsuri punctuale la întrebări amplu expuse în cadrul acestui act normativ. Aspectele legate de inventariere nu se termină aici. Aceasta reprezintă una dintre cele mai complexe proceduri derulate în cadrul departamentului financiar-contabil (servicii contabile). Pentru a întregi imaginea procesului, te invităm să urmărești episodul următor care va pune în lumină și alte aspecte de interes cu privire la inventariere. inventarului intermitent. Totul în episodul următor.   Referințe principale de informare Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008.
0
Gestiune Stocuri : , , ,
La ce ajuta codurile CPV in eFactura?

La ce ajuta codurile CPV in eFactura?

Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. Partea II Lumea antreprenorială din care faci parte nu este departe de tot ceea ce înseamnă coduri, cifre și limbaj abstract. Uneori poți avea impresia că te rătăcești printr-un labirint al informațiilor codificate din care nu mai întrezărești ieșirea. Ba mai mult, apariția paradigmelor digitalizării fiscale au acutizat acestă senzație a debusolării într-o lume a incertitudinii din punct de vedere a modificărilor de natură legislativă. Superficial, acest aspect poate afecta bunul mers al companiei tale. Dacă privești însă în profunzime, vei vedea că soluțiile sunt mai aproape decât poți intui. Una dintre cele mai eficiente strategii de gestionare a tuturor modificărilor care sunt lansate frecvent în spațiul de afaceri din România și care sunt marcate de o doză considerabilă de ambiguitate este legată de colaborarea constantă cu persoane specializate în gestionarea schimbării. Așa cum deja te-ai obișnuit, noi, echipa Facturis, suntem de partea antreprenorilor care doresc să izbutească în lupta pentru conformitate legală și fiscală prin asistență constantă în ceea ce privește gestionarea schimbărilor. Unul dintre aspectele asupra cărora antreprenorii nu dețin foarte multe informații este legat de utilizarea codurilor CPV și NC. Astfel, am remarcat necesitatea lansării câtorva informații de clarificare în acest sens. Continuăm informațiile prezentate în cadrul primei părți a materialului cu alte aspecte de interes pentru antreprenorii care vor să se conformeze la reglementările actuale cu privire la utilizarea codurilor CPV. Pe scurt! Care sunt situațiile specifice care impun consemnarea codurilor CPV în cadrul facturilor emise? Exemplu pentru clarificare Care sunt consecințele nerespectării prevederii legate de includerea acestora coduri în cadrul facturilor emise? CPV pentru aviz CFP RO e-SAF-T și codurile CPV Care sunt situațiile specifice care impun consemnarea codurilor CPV în cadrul facturilor emise? Conform reglementărilor în vigoare la momentul actual, pentru facturile emise în spatele cărora se află un contract de achiziții publice chiar și cele din domeniul apărării și securității, de concesiune de lucrări și servicii și de achiziții sectoriale există obligativitatea înscrierii codurilor CPV. Acestea se înscriu conform Regulamentului nr. 2195/2002 privind Vocabularul comun cu referire la achizițiile publice (CPV) care cuprinde imaginea complexă a acestor coduri. La prima vedere, cele peste 500 de pagini ale documentului nu par a fi foarte ușor digerate de către antreprenori. Cadrul general privind aplicabilitatea, structura sistemului de clasificare, tabele de corespondență și alte aspecte surprinse în cadrul acestuia nu sunt foarte familiare pentru cei care utilizează sistemul național RO e-factura pentru marcarea tranzacțiilor arondate modelului B2C ori B2B. Atunci când discutăm despre consemnarea acestor coduri, aducem în lumină facturarea în cadrul modelului B2G. Deci, dacă derulezi tranzacții cu instituțiile statutului conform situațiilor specifice menționate mai sus, deții obligația consemnării codurilor CPV în cadrul facturilor. Acest aspect este valabil începând cu data de 1 ianuarie 2025. Pe scurt, fiecare obiect sau serviciu aferent unui contract de achiziții publice/concesiune trebuie codificat cu aceste coduri CPV care sunt incluse în cadrul facturilor emise și transmise în cadrul RO e-factura. Aceste aspecte sunt prevăzute de către OUG 120/2021 în cadrul articolului 4, alin. 2^1. Nu există motivații foarte clare pentru care a fost necesară introducerea acestor coduri în cadrul facturilor emise în relația de tip B2G. Ceea ce trebuie să cunoști însă este faptul că acest aspect este obligatoriu în situațiile surprinse mai sus. Astfel, dacă o factură emisă către o instituție publică nu include și consemnarea acestor coduri, aceasta nu are trebui să îndeplinească caracterul validității. Exemplu pentru clarificare Compania X SRL vinde către Institutul Național de Statistică 20 coperți pentru dosare în valoare de 60 de lei și 5 organizatoare pentru sertare de birou în sumă de 100 de lei, pentru care este emisă factura nr. 123/20.05.2025. Conform protocolului de transmitere, aceasta trebuie încărcată în termenul legal de 5 zile calendaristice în cadrul sistemului RO e-factura de la momentul emiterii. Data efectivă a încărcării facturii este 22.05.2025. Pentru a respecta aspectele legislative legate de codificarea comună a produselor comercializate către instituțiile de stat, produsele vor fi codificate pe baza nomenclatorului CPV, astfel: articolul copertă pentru dosar este corelat la codul 22852100-8, iar produsul organizatoare pentru sertare de birou este corelat la codul 30193100-9. Aceste coduri pot fi asociate nomenclatorului de produse din cadrul aplicației de facturare, alături de secțiunea codurilor NC. Astfel, la momentul transpunerii produselor în cadrul facturii emise, vor fi preluate și codurile CPV aferente acestora. Care sunt consecințele nerespectării prevederii legate de includerea acestora coduri în cadrul facturilor emise? Dacă citim cu atenție toate informațiile cuprinse în cadrul OUG 120/2021, vom vedea, faptul că, din punct de vedere fiscal nu există contravenții cu privire la nerespectarea acestei obligații referitor la consemnarea codurilor CPV în cadrul facturilor emise în relația de tip B2G. În acest sens, o factură care nu face trimitere la aceste coduri este validă din punct de vedere contabil și al taxei pe valoare adăugată, întrucât nu identificăm precizări concrete cu privire la anularea validității unei facturi doar raportat la aceste cerințe legate de codurile CPV. Chiar dacă nu există riscuri (cel puțin pe baza informațiilor existente la momentul actual în spațiul legislativ) cu privire la nedeclararea acestor coduri, totuși este indicat să respectăm reglementarea, care, nu trebuie să omitem, deține caracter de obligativitate, în ciuda inexistenței unei urmări de tip aplicare de sancțiune. CPV pentru aviz CFP Dacă privim însă și din celălalt unghi, pentru aprobarea plății unei facturi de către o instituție publică se recurge la o întreagă procedură de validare a documentului justificativ care stă la baza plății, și anume factura. Astfel, în cazul în care aceasta aplică controlul financiar preventiv, lipsa codului CPV poate reprezenta un impediment pentru acceptarea vizei CFP. Astfel, instituția poate solicita corectarea facturii prin intermediul RO e-facturii. Aceasta va fi astfel corectată prin includerea codurilor CPV și retrimisă prin intermediul sistemului RO e-factura. Dacă faci parte din categoria contribuabililor care aplică sistemul TVA la încasare, și nu numai, acest aspect poate afecta exigibilitatea TVA-ului. RO e-SAF-T și codurile CPV Cel mai adesea, codurile CPV sunt corelate la sistemul național RO e-factura. Așa cum am discutat în cadrul materialului legat de utilizarea codurilor NC, cele două tipuri de coduri, și anume NC și CPV nu sunt obligatorii pentru toate tipurile de produse. Am stabilit deja care sunt cele 5 circumstanțe clar specificate de către legislația în vigoare cu privire la marcarea operațiunilor cu codurile NC. Dacă discutăm despre tranzacții derulate în cadrul a două companii private, atunci nu se pune problema menționării codurilor CPV în cadrul fișierului SAF-T. Dacă facturile emise în relația B2G cuprind și aceste coduri CPV, atunci aceste date vor fi preluate și în cadrul declarației RO e-SAF-T. Aspectele legate de codurile CPV și NC reprezintă un aspect important pentru utilizatorii sistemelor digitalizării fiscale, în vederea racordării la conformitate fiscală. Chiar dacă în cadrul prevederilor legislative nu sunt impuse anumite contravenții pentru neîndeplinirea anumitor cerințe, este bine să promovăm o cultură a corectitudinii în ceea ce privește normele legislative, și să aplicăm în integralitate toate aceste prevederi, nu doar atunci când acțiunea noastră este urmată de aplicarea unei amenzi pentru nerespectarea reglementărilor.   Referințe principale de informare Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T), disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera codurilor CPV, material în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 37 din 23 ianuarie 2003. Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 7 octombrie 2021.
0
Gestiune Stocuri : , , , , , ,
Codurile CPV

Codurile CPV

Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. Partea I NC, CPV, UIT, BT…Toate aceste abrevieri definesc o lume a codurilor în interiorul căreia antreprenorii își derulează activitățile. Strădania fiecărui factor decizional al mediului de afaceri este direcționată spre identificarea combinației cifrului care să permită înțelegerea fiecărui concept în parte. Nu este un proces ușor. De cele mai multe ori, efortul depus depășește resursele puse la dispoziție de către antreprenori. Cauza nu este însă una pierdută. Cu instrumentele necesare, lupta pentru obținerea cifrului corect poate fi câștigată. Cu toate că pare o situație cel puțin abstractă, descifrarea acestor combinații de litere, chiar cifre, dacă discutăm despre domeniul financiar-contabil, unde procesul declarativ se rezumă doar la aceste combinații (D100, D300, D112, D700, D394, D301 etc.) este asemănat unui proces de decodare a unui limbaj adesea departe de capabilitatea antreprenorilor de a asimila diverse noțiuni complexe. Episoadele anterioare au plasat sub conul de lumină conceptul codurilor NC. Problematica a cunoscut nuanțe diverse pentru cele 3 paradigme ale digitalizării fiscale asupra cărora subiectul manifestă influență, și anume: RO e-factura, RO e-transport și RO e-SAF-T. Astfel, a fost reliefat modul în care un singur concept poate cunoaște atât de multe nuanțe în circumstanțe eterogene. Un alt concept codificat pentru mediul antreprenorilor este legat de codurile CPV. Ce reprezintă aceste coduri și care este utilitatea lor pe fondul apariției paradigmelor digitalizării fiscale este doar una dintre întrebările cele mai des adresate de către antreprenorii moderni. Când este necesar să utilizăm aceste coduri și care sunt paradigmele digitalizării fiscale care impun reconfigurarea traseului prin includerea acestor coduri în cadrul raportării reprezintă nelămuriri ale utilizatorilor platformelor RO e-factura, RO e-transport, RO e-SAF-T. Incertitudini la care noi vom oferi răspunsuri în cele ce urmează. Pe scurt! Reperare. Ce reprezintă codurile CPV? Unde regăsim punctual lista codurilor CPV? Codurile CPV și sistemul RO E-factura Întrebări și răspunsuri. Utilizarea codurilor CPV În context RO e-SAF-T, utilizarea codurilor NC și CPV este obligatorie pentru toate produsele? Dacă factura emisă în relația de tip B2G nu cuprinde exact codurile CPV menționate în cadrul contractului de achiziții publice, este afectată deductibilitatea TVA-ului? O entitate privată prestează ser vicii de salubritate unui SRL. Aceasta trebuie să includă pe factura emisă codurile CPV conforme operațiunii? Reperare. Ce reprezintă codurile CPV? Cifrul din spatele codului CPV este decodificat prin Common Procurement Vocabulary, tradus ca Vocabular comun privind achizițiile. Practic, dacă ne raportăm la semnificația directă a acestuia, conceptul uniformizează anumite tipuri de tranzacții, în vederea standardizării anumitor tipuri de achiziții publice. Evident, acest cod este transpus sub forma unui simbol numeric atribuit în mod specific unui anumit tip de produs sau serviciu. Astfel, sistemul codurilor CPV uniformizează aspectul achizițiilor publice cu scopul standardizării referințelor utilizate de către autorități și entități contractante. Unde regăsim punctual lista codurilor CPV? Codurile CPV sunt reprezentate de combinații cifrice formate din 8 cifre la care se adaugă una de control. Lista completă a acestor coduri, care pot fi identificate pe baza criteriilor de căutare este disponibilă la adresa: https://www.cpv.nxm.ro/. Iată mai jos câteva exemple de astfel de coduri CPV. 09321000-5-Apă caldă; 15981000-8-Apă minerală; 03221113-1-Ceapă; 03331200-2-Lapte de capră; 30233140-4-Dispozitive de stocare cu acces direct (DASD); 09211820-5-Uleiuri minerale; 16300000-8-Secerătoare. Evident, mai sus regăsim doar câteva exemple pentru clarificare a codurilor CPV, însă lista acestora este mult mai complexă. Codurile CPV și sistemul RO E-factura Provocările la care sunt expuși antreprenorii relaționat la utilizarea codurilor CPV sunt nuanțate atunci când discutăm despre fenomenele digitalizării fiscale. De aceea, nu putem să tranșăm problematica codurilor CPV fără să nu o trecem prin filtrul RO e-facturii. Prima formă a legislației naționale care reglementează aspectele legate de utilizarea sistemului național RO e-Factura nu face trimiteri la codurile CPV. Acestea referiri au fost incluse începând cu cea de-a patra formă consolidată a OUG 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național RO e-factura, și anume în luna decembrie a anului 2024. Modificările legate de consemnarea codurilor CPV au fost introduse astfel prin intermediul OUG 138/2024 cu privire la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal al afacerilor. Așadar, începând cu luna decembrie a anului 2024 apar primele mențiuni cu privire la codurile CPV în cadrul actului normativ principal de reglementare a activității sistemului național RO e-factura. Ultima formă actualizată a actului normativ prevede obligativitatea consemnării acestor coduri în anumite cazuri specifice. Obligativitatea utilizării acestor coduri intervine însă abia începând cu luna ianuarie a anului 2025. Întrebări și răspunsuri. Utilizarea codurilor CPV 1. În context RO e-SAF-T, utilizarea codurilor NC și CPV este obligatorie pentru toate produsele? Nu, codurile NC și CPV se utilizează doar în anumite contexte clare dictate de către legislația autohtonă. Pe scurt, codurile NC se utilizează pentru cele 5 conjuncturi specifice menționate în cadrul articolului legat de utilizarea acestor coduri în contexte inovative precum sunt cele legate de paradigmele digitalizării, iar codurile CPV doar pentru facturile emise în cadrul modelului de business B2G. 2. Dacă factura emisă în relația de tip B2G nu cuprinde exact codurile CPV menționate în cadrul contractului de achiziții publice, este afectată acceptarea documentului de către CFP? În practica de afaceri pot să apară și situații în care pe facturile emise de către furnizori sunt identificate alte coduri CPV decât cele menționate în cadrul contractului de achiziții, în sensul în care în contract apar codurile detaliate pentru fiecare tip de produs sau serviciu iar pe factura emisă apare un cod CPV care descrie în termeni generali produsul comercializat. Sau invers. De exemplu, contractul prevede codul 15981000-8-apă minerală, iar pe factură apare menționat codul  15981100-9-apă minerală plată. Controlul financiar preventiv are rolul de validare a aspectelor cuprinse prin intermediul documentelor justificative care atestă primirea bunului și aprobarea plății pentru bunul achiziționat. Astfel, dacă persoanele care realizează CFP constată faptul că bunurile contractate corespund cu cele facturate, chiar dacă există anumite diferențe de nuanță cu privire la consemnarea codurilor CPV, facturile pot fi acceptate la plată. Chiar dacă acestea pot fi acceptate la plată, totuși documentația aferentă trebuie să justifice diferențele existente între codurile cuprinse în cadrul facturilor primite și cele prevăzute în contract. 3. O entitate privată prestează servicii de salubritate unui SRL. Aceasta trebuie să includă pe factura emisă codurile CPV conforme operațiunii? Atunci când discutăm despre tranzacțiile derulate între două companii private, nu se pune problema codificării produselor și serviciilor comercializate prin intermediul acestor coduri CPV. Acestea sunt valabile doar pentru facturile emise în cadrul modelului B2G. Aspectul este valabil atât pentru RO eFactura cât și pentru RO e-SAF-T. Va urma…   Referințe principale de informare Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T), disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera codurilor CPV, material în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 37 din 23 ianuarie 2003. Ordonanță de urgență nr. 138 din 4 decembrie 2024 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1222 din 5 decembrie 2024.
0
Gestiune Stocuri : , , , ,
Metoda inventarului intermitent (II) – Broșură informativă pentru antreprenorii avizați. Episodul II

Metoda inventarului intermitent (II) – Broșură informativă pentru antreprenorii avizați. Episodul II

Aspectele contabile ale unei companii reprezintă motorul principal fără de care acestea nu pot funcționa armonios. În afara prioritizării acestora, compania ta poate avea numeroase probleme legate de gestionarea activității precum și cu instituțiile statului, atunci când discutăm despre stabilirea taxelor și impozitelor specifice fiecărui tip de companie, funcție de caracteristicile vectorului fiscal. Unul dintre aspectele principale arondate metodei contabilității este reprezentat de inventar. De maniera prioritizării acestuia depinde conturarea unei imagini fidele cu privire la situația faptică a elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii. Episodul anterior a evidențiat câteva elemente principale de care trebuie să ții cont atunci când aplici metoda inventarului intermitent. De la cadrul general de aplicare, la documente justificative, metoda de calcul a ieșirilor de stocuri, metoda inventarului intermitent se subscrie unei proceduri incluse în cadrul manualului de politici contabile al companiei. În episodul de astăzi, vom face referire la aspecte care guvernează decizia de adoptare a metodei inventarului intermitent în detrimentul metodei inventarului permanent. Sau invers. Sunt câteva aspecte de care este bine să ții cont în acest sens. Ce trebuie să ai în vedere este faptul că nu există constrângeri cu privire la aplicarea unei anumite metode, dintre cele două puse în discuție. Fiecare factor decizional al afacerii trebuie să stabilească proprii parametrii funcție de care va alege aplicarea unei anumite metode dintre cele două expuse. Decizia trebuie însă justificată pe fundamente clar ancorate la realitatea economică a afacerii. Pe scurt! Contraste. Inventar intermitent VS inventar permanent De ce să aleg metoda inventarului intermitent? Totuși, care sunt diferențele care separă cele două metode? Mai rămâne o întrebare. Cum ne raportăm la metoda inventarului intermitent pe fondul RO e-SAF-T? Întrebări și răspunsuri. Metoda inventarului intermitent si RO e-SAF-T. Învățăminte din experiențele antreprenoriale Trebuie să mai transmit declarația RO e-SAF-T de stocuri dacă aplic metoda inventarului intermitent? Dacă aplic metoda inventarului intermitent trebuie să țin o evidență clară a fișelor de magazie? Când trebuie să efectuez inventarierea dacă aplic metoda inventarului intermitent? Sunt obligat să aplic o anumită metodă de evaluare a stocurilor în contextul declarației RO e-SAF-T? Contraste. Inventar intermitent VS inventar permanent Unul dintre principalele neajunsuri ale metodei inventarului intermitent este legată de imposibilitatea cunoașterii stocului de marfă, indiferent de moment, spre deosebire de cealaltă metodă, care, odată aplicată, permite cunoașterea la orice moment al stocului, atât cantitativ cât și valoric. Este un neajuns care nu poate fi contracarat prin intermediul niciunei modalități și care sporește riscul de sustragere a unor stocuri din cadrul gestiunii. Fără a fi o regulă general valabilă, metoda inventarului intermitent se aplică în cadrul entităților mici și mijlocii din considerente legate de costurile reduse și metodologie simplificată dacă discutăm despre aplicarea efectivă a acestuia. Acestea ar fi câteva dintre elementele principale de care trebuie să ținem cont atunci când discutăm despre metoda inventarului intermitent. Așa cum spuneam există anumite situații specifice care impun alegerea metodei inventarului intermitent. În continuare vom explora principalele rațiuni care stau la baza alegerii unei astfel de metode de inventariere. De ce să aleg metoda inventarului intermitent? Deși există anumite situații specifice care impun utilizarea inventarului intermitent, totuși apelul la această metodă poate fi justificată de câteva aspecte, care conturează caracteristicile principale ale metodei: Metoda Inventarului Intermitent în 3M Minimalistă-nu necesită realizarea unor operațiuni complexe și a unei gestiuni riguroase prin prisma contabilizării la nivelul cheltuielilor stocurilor inventariate prin intermediul acestei metode; Maleabilă-este destul de ușor de pus în practică, nu necesită un volum mare de muncă; Minusuri nefiscalizate-lipsurile și deprecierile rezultate ca urmare a aplicării metodei nu sunt fiscalizate. Iată dar, cei 3M conturați de noi pentru ca tu să înțelegi mai bine care este incidența aplicării metodei inventarului intermitent asupra activității derulate de tine. Totuși, care sunt diferențele care separă cele două metode de inventar? Când discutăm despre cealaltă metodă de inventariere, și anume metoda inventarului permanent trebuie să știi faptul că aceasta diferă considerabil de inventarul intermitent. Pe înțeles antreprenorului, intermitent înseamnă cu o regularitate bine definită, care nu are loc în mod constant, pe când permanent, vizează o practică bine definită, impusă de o frecvență crescută. Principala diferență dintre metoda inventarului intermitent și cea a inventarului permanent este redată de maniera de contabilizare a stocurilor. Așa cum spuneam, pentru prima metodă, contabilizarea stocurilor se realizează prin intermediul conturilor de cheltuială, așa încât imaginea faptică a stocurilor nu beneficiază de transparență, spre deosebire de metoda inventarului permanent, unde discutăm despre cunoașterea la orice moment a stocului de marfă, materie primă, produs finit deoarece le vom contabiliza prin intermediul conturilor din clasa 3. Adevărul este că metoda inventarului permanent este mult mai populară decât cea a inventarului intermitent, având în vedere aspectul transparenței informațiilor legate de stocuri precum și a diminuării riscului de sustrageri și de erori. Dacă dorești să menții un control riguros asupra gestiunii de stocuri, atunci vei alege metoda inventarului permanent. Aceasta îți va permite să cunoști oricând, atât cantitativ cât și valoric, valoarea stocurilor deținute. Nu este un aspect față de care antreprenorii pot manifesta indiferență. Contează semnificativ să avem o imagine cât mai transparentă asupra acestor aspecte, întrucât, cele mai multe companii au de gestionat un stoc de marfă, de materie primă sau de produse finite. Info point! Nu uita să menții consecvența metodei alese. Este foarte important ca metoda inventarului permanent sau a celui intermitent să fie aplicată constant, astfel încât să avem o imagine care să fie definită de constanță pentru a putea asigura comparabilitatea informațiilor. Mai rămâne o întrebare. Cum ne raportăm la metoda inventarului intermitent pe fondul RO e-SAF-T? Prin consultarea ghidului de asistență în ceea ce privește depunerea declarației D406, regăsim câteva spețe cu privire la metoda inventarului intermitent și incidența acesteia asupra întocmirii declarației RO e-SAF-T. Folosirea inventarului intermitent va avea incidență asupra înregistrărilor efectuate și raportate în cadrul secțiunii 3 GeneralLedgerEntries, mișcări raportate în cadrul secțiunii 4 SourceDocuments, subsecțiunea Movement of Goods. Aceste secțiuni cuprind datele raportate din cadrul înregistrărilor contabile, în manieră identică, pe baza documentelor justificative și a nomenclatoarelor specifice raportării RO e-SAF-T. Cum se realizează raportarea stocurilor în cadrul acestor secțiuni și subsecțiuni? Răspunsul îl regăsim tot în cadrul documentului de asistență și este ghidat de principiul raportare pliată pe înregistrare. Adică, vom raporta exact informațiile înregistrate în cadrul evidențelor operative ale companiei. Dacă ne referim la subsecțiunea Mișcări de bunuri, intrările de stocuri se raportează pe baza inventarului efectuat la finele perioadei prin folosirea tipului de mișcare 180 Alte tranzacții. Nu vom raporta achizițiile pe baza de factură în cadrul acestei subsecțiuni, pe baza normelor inventarului intermitent. Întrebări și răspunsuri. Metoda inventarului intermitent si RO e-SAF-T. Învățăminte din experiențele antreprenoriale Știm faptul că una dintre cele mai de impact surse de inspirație pentru antreprenori este reprezentată de experiența pragmatică a altor deținători de afacere. De aceea, am sintetizat pentru tine cel mai des adresate întrebări de către cei care la momentul actual sunt înrolați pe câmpul de luptă al paradigmei RO e-SAF-T. 1. Trebuie să mai transmit declarația RO e-SAF-T de stocuri dacă aplic metoda inventarului intermitent? Declarația de stocuri D406 se transmite doar la cererea organelor fiscale. Aceasta se depune pentru o anumită perioadă de referință, ținând cont de anumite elemente specifice. Obligativitatea transmiterii revine chiar și acelor categorii de entități care aplică metoda inventarului intermitent. Astfel, nu există la momentul actual nicio prevedere care să scutească contribuabilii care optează pentru această metodă pentru depunerea acestei declarații. Deci, până la momentul apariției altor prevederi, va trebui să depui această declarație și dacă aplici metoda inventarului intermitent. 2. Dacă aplic metoda inventarului intermitent trebuie să țin o evidență clară a fișelor de magazie? Aplicarea metodei inventarului intermitent nu impune utilizarea fișei de magazine întrucât inventarul se realizează la sfârșitul lunii și nu comensurăm consumurile pe parcursul perioadei. Fișa de magazie este obligatoriu a fi completată doar în cazul în care utilizăm metoda inventarului permanent, atunci când în contabilitate se înregistrează prin intermediul conturilor din clasa 3 de conturi intrările și ieșirile de stocuri. Dacă discutăm despre inventarul intermitent, așa cum menționat și în materialul anterior, avem în vedere înregistrarea operațiunilor legate de stocuri prin intermediul conturilor din clasa 6 de conturi. Din punct de vedere procedural, lucrurile sunt mai simple, însă există o anumită penurie de informație identificată pe direcția lipsurilor în gestiune, întrucât nu putem determina la orice moment existența valorică a stocurilor în gestiune. 3. Când trebuie să efectuez inventarierea dacă aplic metoda inventarului intermitent? Dacă aplici metoda inventarului intermitent trebuie să cunoști faptul că inventarierea stocurilor are loc conform politicilor contabile însă nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care trebuie să determini obligațiile fiscale. Este indicat să ții cont de aceste termene, pentru a te ralia tuturor modificărilor legislative și a spori gradul de conformitate legală. 4. Sunt obligat să aplic o anumită metodă de evaluare a stocurilor în contextul declarației RO e-SAF-T? O întrebare destul de frecvent adresată de către antreprenori este cea legată de obligativitatea aplicării unei anumite metode de inventariere în detrimentul alteia. Această întrebare apare cel mai adesea în contextul apariției obligațiilor declarative legate de RO e-SAF-T. De ce această întrebare? Deoarece metoda inventarului permanent presupune o raportare mai complexă decât cea a inventarului intermitent. Ce ar trebui așadar să cunoști pe această latură? Legislația în vigoare la momentul actual nu constrânge antreprenorii să utilizeze o metodă de inventariere în detrimentul celeilalte. Adică, nu ești obligat să utilizezi metoda inventarului permanent dacă necesitățile tale de informare în ceea ce privește stocurile se pliază celeilalte metode de inventariere. Aspectele legate de cele două metode de inventariere a stocurilor nu sunt foarte intens dezbătute în cadrul mediului de afaceri autohton. Totuși, interesul în această direcție este tot mai crescut, mai ales pe fondul apariției fenomenului RO e-SAF-T. Ca antreprenor, este bine să fii informat, pentru a acționa în cunoștință de cauză și a adopta metode, tehnici și instrumente care să se plieze pe tipul de activitate derulat.   Referințe principale de informare Revista Ceccar Business Magazine, Inventarul permanent versus inventarul intermitent, nr. 7/2018, material în format electronic disponibil la adresa: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/inventarul-permanent-versus-inventarul-intermiten t/a/pB0klVeMgbnWYyI4Gvz7. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009, pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera metodei inventarului intermitent, în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, (actualizat până la data de 1 februarie 2017*).
0
Gestiune Stocuri : , , , , , , ,
Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului intermitent

Broșură informativă pentru antreprenorii avizați. Episodul I O serie de concepte care până mai ieri erau tratate cu o doză considerabilă de superficialitate, prin forța împrejurărilor sunt acum puse sub lupa investigațiilor. De ce ne referim la o forță a circumstanțelor? Pentru că apariția fenomenelor de digitalizare fiscală precum este RO e-SAF-T, RO e-factura ori RO e-TVA, forțează antreprenorii și profesioniștii din domeniul contabil și cel informatic să revizuiască o serie de concepte, problematici, aspecte de bază care suferă o serie de nuanțe sub apanajul acestor paradigme. Această este și situația unuia dintre cele mai populare concepte al contabilității, și anume inventarul. Cei care urmează cursurile unei facultăți de specialitate din domeniul economic, sunt familiarizați cu acest concept încă de la începutul perioadei de studii. Totuși, iată ca realitatea actuală demonstrează faptul că avem nevoie de revizuirea anumitor noțiuni asupra cărora nu demult credeam că deținem controlul. Unul dintre acestea este inventarul intermitent și metoda asociată acestuia. La ce se referă metoda inventarului intermitent și care este incidența acestui concept în contextul RO e-SAF-T, este o nelămurire asupra căreia dorim să aducem lumină în contexte inovative, precum este cel dictat de apariția paradigmelor digitalizării fiscale. Pe scurt! Metoda inventarului intermitent. ,,Share location”.  La ce se referă punctual inventarul intermitent? Procedura pentru metoda inventarului intermitent. Puncte critice Metoda inventarului intermitent. ,,Share location”.  Ce trebuie să cunoști de la bun capăt, în calitate de conducător de afacere, este faptul că atunci când discutăm despre contabilitatea stocurilor, punem în lumină alegerea metodei de realizare a inventarului. Această metodă este consemnată în cadrul manualului de politici contabile ale entității. Și aici intrăm deja pe un alt teren la fel de puțin explorat la nivel practic de către specialiști. De cele mai multe ori, companiile nu investesc foarte multe resurse pentru a customiza un astfel de manual. Ei bine, metoda inventarul permanent ori a celui intermitent apar menționate în cadrul acestui manual care ar trebui realizat cu foarte multă meticulozitate de către factorii decizionali ai companie printre care se numără și specialiști din cadrul departamentului financiar-contabil al companiei. Ce mai trebuie să cunoști este faptul că metoda inventarului permanent precum și a inventarului intermitent este asociată contabilității stocurilor. Conform art. 289 din cadrul Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale și situațiile financiare consolidate asociate Ordinului 1802/2014, contabilitatea stocurilor se poate organiza cantitativ și valoric sau numai valoric, pentru care se utilizează metoda inventarului permanent ori a inventarului intermitent. La ce se referă punctual inventarul intermitent? Conform articolul 291 din cadrul aceluiași act normativ menționat anterior, inventarul intermitent face referire la înregistrarea în contabilitate a ieșirilor pe baza inventarului realizat la finele perioadei. Astfel, dacă în cadrul manualului de politici contabile ai consemnat în dreptul metodei de evidență a contabilității stocurilor metoda inventarului intermitent, trebuie să cunoști următoarele aspecte punctuale: Efectuarea inventarului se realizează faptic în conformitate cu politicile contabile, până cel târziu la finalul perioadei de raportare a obligațiilor fiscale (de exemplu, în cazul aplicării inventarului permanent, la orice moment avem o imagine a stocurilor, atât din punct de vedere cantitativ cât și valoric); Atunci când efectuezi inventarul stocurilor pe baza metodei inventarului intermitent trebuie să te cadrezi corect în raport cu regulile inventarierii elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii; Nu vei proceda la înregistrarea operațiunii de înregistrare a stocurilor pe seama conturilor din clasa 3, ci le vei trece direct pe cheltuială. Info point! Să presupunem faptul că, la data de 15 mai 2025, compania ta achiziționează făină pentru procesul de producție al produselor de patiserie. În acest caz, din punct de vedere contabil, făina reprezintă materie primă, un element indispensabil care asigură continuitatea procesului de producție. Aceasta, este contorizată contabil, prin intermediul contului 301 Materii prime. Acest aspect este însă valabil pentru companiile care aplică metoda inventarului permanent. Dacă însă compania aplică metoda inventarului intermitent, atunci contabilizarea achiziției de materie primă se realizează direct prin intermediul conturilor de cheltuială, și anume 601 Cheltuieli cu materiile prime. Ieșirile de stocuri la finele perioadei se determină prin inventariere faptică. Info point! Dacă te întrebi care este maniera determinării concrete a ieșirilor de stocuri, aceasta se rezumă la următoarea formulă de calcul: E(stocuri)=(Val. Stocuri inițiale + Val. Intrări de stocuri)-Val. Stocuri la finele perioadei determinată pe bază inventarului intermitent Unde: E(stocuri) face referire la ieșirile de stocuri Val. Stocuri inițiale se referă la valoarea inițială a stocului de materie primă Val. Intrări de stocuri face trimitere la intrările de materie primă înregistrate pe parcursul perioadei de referință Val. Stocuri la finele perioadei face referire la valoarea de la finele perioadei a stocurilor stabilită pe baza metodei inventarului intermitent Exemplu pentru clarificare Să presupunem faptul că la data de 01.05.2025 deținem un stoc inițial de materie primă de 12 000 de lei. În data de 03.05.2025, pe baza facturii de achiziție, înregistrăm intrarea în gestiune a materiei prime în valoare de 2500 de lei. Stocul final, determinat pe baza metodei inventarului intermitent, la finele lunii calendaristice este de 10 000 de lei. Cum determină valoarea ieșirilor pe baza datelor de mai sus? Pe baza formulei de mai sus, ieșirile de stocuri sunt în valoare de: E(Stocuri)=(12 000+2500)-10 000=4500 de lei, astfel înregistrăm la finele perioadei de referință o ieșire de stocuri (materie primă) în valoare de 4500 de lei. Aceasta poate fi reprezentată în principiu de darea în consum a materiei prime pentru a susține procesul de producție. Atenție! Metoda inventarului intermitent nu se utilizează în comerțul cu amănuntul, în cadrul companiilor care aplică metoda global-valorică. Deci dacă faci parte din cadrul acestei categorii de contribuabili, nu vei utiliza metoda inventarului intermitent. Procedura pentru metoda inventarului intermitent. Puncte critice Așa cum spuneam pe parcursul materialului, metoda de inventariere a companiei trebuie consemnată în cadrul manualului de politici contabile. În cele ce urmează vom ilustra maniera de conturare a procedurii în ceea ce privește aplicarea acestei metode. Acest aspect îți va oferi o imagine cu privire la liniamentele generale care trebuie surprinse în cadrul acestei proceduri, pentru ca tu să înțelegi concret maniera de aplicare a metodei. În primul rând, procedura pentru metoda inventarului intermitent trebuie să conțină referiri concrete la aspect precum: scop și rol, legislație financiară pe marginea căreia se conturează procedura, domeniul vizat, descrierea efectivă a procedurii precum și documentele justificative, persoanele responsabile de aplicare acestei proceduri și dispoziții finale. În linii generale, ce ar trebui să cunoști atunci când discutăm despre conturarea unei proceduri cu privire la aplicare metodei inventarului intermitent, raportându-ne punctual la elementele de mai sus, este surprins prin intermediul imaginii de mai jos: Episodul de astăzi a scos în lumină câteva dintre noțiunile pe care trebuie să le cunoști în calitate de conducător de afaceri, atunci când vine vorba despre aplicarea metodei inventarului intermitent. Totuși, aspectele sunt destul de complexe, motiv pentru care te invităm să rămâi alături de noi pentru a continua discuția asupra problematicii legată de metoda inventarului intermitent. Totul în episodul următor.   Referințe principale de informare Revista Ceccar Business Magazine, Inventarul permanent versus inventarul intermitent, nr. 7/2018, material în format electronic disponibil la adresa: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/inventarul-permanent-versus-inventarul-intermiten%20t/a/pB0klVeMgbnWYyI4Gvz7. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009, pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera metodei inventarului intermitent, Procedura pentru metoda inventarului intermitent, material în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, (actualizat până la data de 1 februarie 2017*).
0
Gestiune Stocuri : , , , , ,
Taxa pe valoare adăugată în cifre. Mod de calcul TVA

Taxa pe valoare adăugată în cifre. Mod de calcul TVA

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea III Educația antreprenorială constantă în termeni de explorare a principalelor concepte cu care interacționează inevitabil un deținător de business pe parcursul experienței antreprenoriale reprezintă un aspect care trebuie să fie permanent în vizorul acestuia. Una dintre preocupările noastre principale este să susținem procesul de asimilare a diverselor noțiuni din spațiul afacerilor de către cei care sunt implicați realmente în derularea armonioasă a propriilor afaceri. În afara acestor aspecte, antreprenorii vor activa într-o lume pe care nu o stăpânesc din punct de vedere a pătrunderii înțelesului unor concepte fără de care mediul antreprenorial nu poate exista. Un reper vital am putea spune pentru existența antreprenorială, este legat de cunoașterea modului de calcul al taxei pe valoare adăugată. Fie că discutăm despre calculul valorii finale a unei facturii, a cărei sumă totală include TVA, fie că dorim să extragem taxa pe valoare adăugată din prețul final al unui produs achiziționat ori a unui serviciu prestat, fie că dorim să aflăm baza impozabilă dintr-o sumă totală, este bine să fim informați cu privire la cele mai simple și corecte modalități de calcul. Chiar dacă pentru tine aceste aspecte pot fi relativ simple, sunt o serie de alți antreprenori care doresc să se familiarizeze cu acest aspect. Cunoașterea manierei de calcul a taxei pe valoare adăugată, nu se limitează doar la antreprenori ori profesioniști contabili sau alte persoane care ,,lucrează uzual cu cifrele” și care este imperios necesar să înțeleagă toate mecanismele de calcul. Este indicat ca fiecare consumator să dețină cunoștințe minimale cu privire la stabilirea unui preț al unui produs sau serviciu cu și fără TVA. Ne gândim doar o speță extrem de simplă. Tu, în calitate de consumator final, indiferent de poziția ocupată în cadrul spațiului de business, trebuie să cunoști maniera de calcul a TVA-ului. Poate te întrebi de ce ai nevoie de aceste informații? Deoarece prețul unui bun achiziționat care include taxa pe valoare adăugată este foarte mic, iar prețul fără TVA este foarte mare. Tocmai de aceea, este indicat să cunoaștem modul de calcul în ceea ce privește taxa pe valoare adăugată. Chiar dacă ți se par niște aspecte simple, de bază, poți să ai adesea surpriza să constați faptul că un număr considerabil de persoane nu cunosc modul de calcul. Pe scurt! Formare preț unitar cu TVA pornind de la baza impozabilă Extragere TVA prin procedul sutei mărite Extragere bază impozabilă pornind de la valoarea finală care include si TVA Pornind de la prețul fără TVA, respectiv de la baza impozabilă, dorim să adăugăm taxa pe valoare adăugată la valoarea respectivă. În acest sens, te invităm să urmărești exemplul de mai jos. Exemplu de clarificare: Taxa pe valoare adăugată În calitatea de persoană juridică, achiziționezi un calculator de birou în valoare de 250 de lei, baza impozabilă. În România, la ora actuală, cota standard de TVA este de 19%. Astfel, la o bază impozabilă de 250 de lei, valoarea taxei pe valoare adăugată este de 47,50 lei. Precum am învățat și din cadrul episoadelor anterioare, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect, suportat de către consumatorul final, acesta fiind achitat în tranșe succesive de către companiile care iau parte la circuitul economic și care colectează TVA-ul de la populație, și mai departe, pe baza mecanismului regularizării taxei pe valoare adăugată îl virează bugetului de stat. Astfel, recapitulând, prețul fără TVA al bunului achiziționat este de 250 de lei, la care se adaugă taxa pe valoare adăugată în sumă de 47,50 de lei și rezultă astfel un cont de achiziție în valoare de 297,50 lei. Astfel, prețul totul însumează cele două cifre, și anume baza impozabilă la care se adaugă TVA-ul. Pentru clarificare, ilustrăm alăturat maniera de calcul a unui preț cu TVA, pornind de la baza impozabilă a valorii. Astfel, unii consumatori pot să fie induși în eroare de prețul produsul, dacă privesc la valoarea acestuia fără a ține cont de TVA-ul aferent. Evident, un preț fără TVA este mult mai redus decât unul care include taxa pe valoare adăugată. De pildă, cazul nostru a pornit de la o bază impozabilă a unui bun, la care am adăugat TVA-ul aferent. Astfel, de la o valoare mai mică am ajuns să maximizăm prețul calculatorului de birou achiziționat. Deci, pornind de la baza impozabilă la care adăugăm valoarea TVA-ului vom obține prețul final al produsului nostru. Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este legat de modalitatea de extragere a TVA-ului dintr-o valoare totală. Astfel, dacă prețul final al unui bun achiziționat este de 1190 de lei, dorim să identificăm baza impozabilă, și implicit valoarea TVA-ului. În această manieră, vom utiliza metoda sutei majorate care ne va ajuta să extragem din valoarea finală a unui produs, compusă din baza impozabilă și valoarea TVA-ului, taxa pe valoare adăugată aferentă. Exemplu de clarificare Compania ABC SRL achiziționează un produs de curățenie în valoarea de 3650 de lei. Acesta include și taxa pe valoare adăugată. Pentru a afla care este valoarea taxei pe valoare adăugată, vom face apelul la procedeul sumei mărite. Cum ne raportăm la această metodă? Iată mai jos exemplificarea concretă a metodei de calcul. Astfel, pe baza acestei metode, pentru a extrage valoarea TVA-ului dintr-o sumă, vom înmulți valoarea totală, respectiv, cea care conține și taxa pe valoare adăugată, și anume 3650 cu raportul dintre 19/119 (valoarea de 119 este formată din 100+cota respectivă de TVA). După efectuarea calculelor, vom obține taxa pe valoare adăugată de 582,77 lei. Astfel, pornind de la suma care include taxa pe valoarea adăugată, am extras doar valoarea TVA-ului. În continuare vom prezenta un exemplu pentru cota de TVA de 9%. Pornind de la valoarea totală a unui bun de 2500 de lei care include și taxa pe valoare adăugată. Vom proceda similar exemplului de mai sus. Astfel înmulțim valoarea de 2500 de lei cu raportul dintre 9 și 109 (100+cota de TVA de 9%). Astfel, în urma calculelor vom obține un TVA de 206,42 de lei, aferent produsului care are un cost total de achiziție de 2500 de lei (preț care include și taxa pe valoare adăugată). O ultimă situația pe care dorim să o prezentăm este legată de prezentarea bazei impozabile pornind de la prețul unui produs sau tariful unui serviciu, care include taxa pe valoare adăugată. Așadar, cum obținem baza impozabilă pornind de la un preț final al unui produs, care cuprinde evident și valoarea TVA-ului? Pornim de la exemplul unui bun achiziționat la un preț final de 7800 de lei (acesta include și taxa pe valoare adăugată în cota standard-19%). Astfel, dacă împărțim prețul total la 1,19 vom obține baza impozabilă, și anume valoarea fără TVA a bunului achiziționat. Dacă de exemplu, prețul produsului include TVA-ul raportat la cota de 9%, atunci vom împărți prețul final la 1,09. Iată alăturat exemplul concret. Exemplul anterior a ilustrat maniera în care putem determina taxa pe valoare adăugată cuprinsă în cadrul unei valori finale. Exemplul alăturat cuprinde explicații asupra manierei de obținere a bazei impozabile pentru un preț final care cuprinde taxa pe valoare adăugată. Poate te întrebi la ce te ajută să cunoști toate aceste aspecte, sau care este utilitatea lor practică? Iată două motive pentru care este bine să cunoști aceste calcule de bază cu privire la extragerea TVA-ului dintr-o sumă, sau referitor la stabilirea bazei impozabile: Să poți calcula oricând valoarea TVA-ului aferentă unui bun pe care intenționezi să îl achiziționezi ori a unui serviciu, astfel încât să nu fii indus în eroare atunci când există anumite aspecte greșite la afișarea unui preț la raft ori la prezentarea tarifului unui serviciu; Să determini baza impozabilă pentru bunul achiziționat ori pentru serviciul de care beneficiezi sau vei beneficia, pentru a aprecia impactul cotei taxei pe valoare adăugată asupra conturării prețului/tarifului final. Taxa pe valoare adăugată este o noțiune destul de complexă cu care trebuie să se familiarizeze orice participant al mediului de afaceri. Fie că te afli în postura de antreprenor, simplu consumator ori specialist în domeniul economic, cunoașterea tainelor mecanismului TVA face parte dintre aspectele prioritare. În afara pătrunderii acestui fenomen, imaginea antreprenoriatului nu ar fi complexă, de aceea minighidul de supraviețuire și obținere a performanței în sfera afacerilor trebuie să includă și aspectele legate de modul de calcul al taxei pe valoare adăugată.   Referințe principale de informare Site-ul Ministerului Finanțelor, Ghidul privind taxa pe valoare adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/Ghid_TVA_parteaI.htm. Sorin Constantin Deaconu, Cum calculăm un preț cu TVA, material în format video, disponibil la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=6yijjd40PXY.
0
e-TVA : , , ,
Sistemul TVA la încasare. Mod de completare a formularului D700

Sistemul TVA la încasare. Mod de completare a formularului D700

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea II Cel mai des vei auzi vehiculându-se în cadrul unei companii, aspecte legate de obligațiile declarative survenite ca urmare a derulării activității acesteia. În acest cadru, la finalul unei luni te vei confrunta cu o avalanșă de rapoarte și declarații care trebuie transmise, fie către factorii decizionali ai companiei, fie către instituțiile fiscale. Dacă pentru prima categorie de utilizatori de informație financiar-contabilă informațiile transmise mai pot oarecum suporta amânare, pentru cea de-a doua categorie aceasta poate costa scump. Este indicat să prioritizezi ambele categorii de rapoarte, pentru a susține eficient procesul decizional al companiei dar și pentru a menține postura de partener de încredere al statului. Întregul proces financiar-contabil se rezumă într-o proporție semnificativă la transmiterea declarațiilor fiscale. Fie că dorim modificarea statutului companiei cu privire la vectorul fiscal al acesteia, fie că vrem să declarăm anumite tipuri de impozite și taxe care trebuie achitate de către companie, vom face apelul la o serie de declarații fiscale. Episoadele trecute au pus lupa asupra conceptului de TVA. Am discutat astfel despre cele 4 tipuri de TVA, transpuse într-un limbaj descifrabil, ușor de asimilat de către orice antreprenor, fie că acesta se află la început de carieră antreprenorială, fie că este ,,veteran în câmpul de luptă” al afacerilor. Ultimul episod din miniseria Îndrumarului cu privire la elucidarea misterelor taxei pe valoare adăugată a marcat un pas important în drumul spre adâncirea cunoașterii și minimizarea decalajelor dintre conformare și neconformare fiscală. Până la urmă, acesta este scopul principal al oricărui conducător de afacere din România. Prima parte a acestui episod te-a familiarizat cu tot ceea ce reprezintă sistemul TVA la încasare. De la o introducere în lumea universului sistemului, până la tipurile de persoane care pot să aplice pentru implementarea acestuia și exemple concrete din viața practică a afacerilor autohtone. Pentru că am identificat interesul tău crescut pentru înțelegerea mecanismelor obligațiilor declarative, episodul de astăzi pune în lumină o latură extrem de pragmatică privitor la sistemul TVA la încasare. Este vorba despre modelul concret de completare a declarației 700 prin care poți adera la acest sistem. Practic, te vom învăța cum să completezi corect aceasta declarație atunci când intenționezi aplicarea sistemului TVA la încasare. Înainte de a continua, este bine să recapitulăm condițiile pe care trebuie să le respecți dacă intenționezi aplicarea sistemului TVA la încasare. Pe scurt! Punctual, când pot aplica sistemul TVA la încasare? Care este procedura privind aplicarea sistemului TVA la încasare? Concret, cum trebuie să completez această declarație dacă doresc să aplic sistemul TVA la încasare? Punctual, când pot aplica sistemul TVA la încasare? Conform Codului Fiscal, compania ta poate să adere la sistemul TVA la încasare doar dacă te încadrezi la categoria persoanelor impozabile plătitoare de TVA iar în anul precedent nu ai depășit valoarea cifrei de afaceri de 4 500 000 de lei. De asemenea, mai poți să aderi la acest sistem la momentul înregistrării ca persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, în cursul anului, având posibilitatea înrolării în ,,sistem” de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA sau ulterior acestei operațiuni. Care este procedura privind aplicarea sistemului TVA la încasare? Atunci când discutăm despre modificarea anumitor parametrii ai vectorului fiscal al unei companii, trebuie să știi faptul că aceasta are loc prin intermediul depunerii unor declarații fiscale. Spectrul acestor declarații este foarte mare, astfel încât, profesionistului contabil îi revine sarcina dificilă cu privire la conformare fiscală și corelare corespunzătoare a tipurilor de formulare fiscale care trebuie transmise. De asemenea, întotdeauna trebuie să fim atenți la data de actualizare a acestuia, astfel încât să completăm cea mai recentă versiune a formularului. Aspectele legate de sistemul TVA la încasare (aplicarea sistemului, respectiv încetarea aplicării acestuia) sunt declarate prin intermediul formularului D700 ,,Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal conform cu OPANAF nr. 252/24.02.2025”. Concret, cum trebuie să completez această declarație dacă doresc să aplic sistemul TVA la încasare? Mod de completare declarație aderare sistemul TVA la încasare la momentul înregistrării ca persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată Cu titlu exemplificativ, prezentăm mai jos maniera de completare a acestei declarații, dacă dorești să aplici sistemul TVA la încasare de la momentul în care devii persoană impozabilă plătitoare de TVA. (declarația de mai jos este prezentată doar cu titlu de exemplu, pentru întocmirea completă a acesteia, raportat la specificul activității, consultați ghidul privind completarea, regăsită prin intermediul site-ului ANAF, link de acces: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html, secțiunea Instrucțiuni/Documentație). Iată, concret, pașii necesari de parcurs pentru realizarea mențiunilor asupra statutului privind sistemul TVA la încasare. În prima parte a declarației I. Felul declarației, vom bifa declarația de mențiuni (DM), completăm codul fiscal, denumirea entității, selectăm 010-Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, și dacă este cazul, aspecte legate de împuterniciți. Dacă activitatea de contabilitate este condusă pe baza unui contract de prestări servicii încheiat cu o societatea membră Ceccar, atunci vom completa și secțiunea IV. Alte date privind contribuabilul. Mergem apoi la capitolul V. Date privind secțiunile completate, secțiunea B. Date privind înregistrarea în scopuri de TVA și vectorul fiscal privind TVA (300), subsecțiunea B.I Înregistrarea în scopuri de TVA, ulterior înregistrării fiscale. Așa cum deja ai fost informat din episoadele anterioare, te poți înregistra ca plătitor de TVA prin depășirea plafonului sau prin opțiune. Noi presupunem o cifră de afaceri sub plafonul impus pentru tranziția la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Astfel, fixăm o cifră de afaceri de 85 000 de lei, pe care o completăm în câmpul 1.1 care face referire la cifra de afaceri estimată. De asemenea, bifăm subsecțiunea 1.3 care atestă faptul că ne înregistrăm prin opțiune aspect care indică faptul că plafonul de scutire a cifrei de afaceri nu a fost depășit. De asemenea, la punctul 1.17 din cadrul aceleași secțiuni trebuie să menționăm perioada fiscală. Alegem ca perioadă fiscală trimestrul, astfel vom depune decontul de TVA trimestrial. După completarea acestor secțiuni, vom putea să trecem la aspectele legate de aplicarea TVA-ului la încasare. Astfel, pentru exprimarea preferinței în ceea ce privește sistemul TVA la încasare vei completa și depune D700, punctul V Date privind secțiunile selectate, secțiunea B.IV Notificare privind sistemul TVA la încasare. Dacă optezi pentru aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării companiei ca persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, atunci se va bifa căsuța aferentă ralierii sistemului începând cu data înregistrării în scopuri de TVA. Avem de asemenea posibilitatea să menționăm o dată ulterioară de la care dorim să aplicăm sistemul.  Iată mai jos un extras din cadrul declarației: După completarea acestor aspecte, vom merge la finalul formularului și vom completa numele și prenumele celui care întocmește declarația precum și funcția acestuia, selectăm data și apoi vom merge la începutul formularului pentru a valida declarația iar ulterior vom semna electronic. De asemenea, nu trebuie să uităm de anexarea arhivei zip cu documentele justificative prevăzute de către legiuitorul român. După completarea formularului, acesta se depune pe site-ul e-guvernare, vom obține recipisa și ulterior vom aștepta răspunsul organului fiscal cu privire la data cu care vom fi înregistrați în vectorul fiscal ca și plătitor de taxă pe valoare adăugată. Astfel, compania exemplu s-a înregistrat ca persoană impozabilă plătitoare de TVA prin opțiune, îndreptându-se și spre aplicarea sistemului TVA la încasare. Dacă dorești să afli mai multe aspecte legate de tranziția de la statutul de persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată la persoană impozabilă plătitoare de TVA, te invităm să accesezi informațiile furnizate pe această temă prin intermediul blog-ului nostru: https://facturis-online.ro/legislatie/trecerea-la-statutul-de-persoana-impozabila-platitoare-de-tva-actualitate-in-limite-si-plafoane.html. În cadrul acestui material conturat din experiențele practice ale antreprenorilor, vei regăsi câteva direcții generale cu privire la ceea ce înseamnă completarea formularului D700 pentru tranziția persoanelor impozabile neplătitoare de TVA la statutul de persoane impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată. Pentru abordarea complexă a manierei de completare, companiile trebuie să urmeze instrucțiunile care însoțesc formularul.   Referințe principale de informare Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Site-ul Ministerului Finanțelor, Ghidul privind taxa pe valoare adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/Ghid_TVA_parteaI.htm.
0
e-TVA : , , ,
Codurile NC. Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. RO E-SAF-T

Codurile NC. Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. RO E-SAF-T

Imaginează-ți faptul că pentru fiecare bombă legislativă aruncată în câmpul de afaceri autohton, ai primit și instrucțiunile cu privire la dezamorsarea acesteia. Modificările legislative din ultima perioadă de timp sunt asimilate de către antreprenorii moderni ca adevărate bombe ce creează cadrul propice pentru instalarea panicii. Ambivalența, ambiguitatea și incertitudinea asociate fiecărei modificări de tip legislativ conduc la instalarea haosului care blochează adoptarea deciziilor în timp util și implicit conduc la pierderea startului în ceea ce privește sporirea indicatorilor de conformitate legală și fiscală. Nu este nimic surprinzător. Paradigmele digitalizării fiscale asociate cu ultimul trend în materie de modificare a manierei derulării afacerilor românești creează disconfort în interiorul departamentului financiar-contabil al unei afaceri. Unul dintre subiectele asupra cărora este necesară conturarea unui minighid cu privire la maniera de utilizare este legat de codurile NC raportate la paradigma RO e-SAF-T. Atunci când discutăm despre utilizarea acestor coduri predefinite prin intermediul Nomenclatorului combinat, le asociem în mod direct cu paradigmelor digitalizării fiscale. Problematica utilizării codurilor NC este destul de complexă. De asemenea, apar o serie de neclarități când vine vorba despre lista codurilor care se înscriu specific în cadrul paradigmelor digitalizării fiscale pentru produsele cu risc fiscal ridicat. În cadrul episodului anterior, am discutat punctual despre modul de raportare cu privire la aceste coduri atunci când vine vorba despre sistemul RO e-factura și RO e-transport. Care este concluzia la care am ajuns după expunerea unui subiect nu foarte confortabil pentru antreprenori poate fi exprimată pe două direcții generale. Pentru bunurile cu risc fiscal ridicat comercializate către parteneri persoane juridice, consemnate în cadrul RO e-factura, este indicat să notăm codurile NC aferente acestora și reglementate prin intermediul OPANAF 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relația B2B. Având în vedere faptul că, de la 1 ianuarie 2025 spectrul cu privire la obligativitatea declarării tranzacțiilor în cadrul RO e-factura a fost întregit, utilizarea de coduri NC nu mai este un aspect cu caracter obligatoriu. Dacă discutăm despre declararea acestor coduri în cadrul RO e-transport, atunci marcarea produselor cu risc fiscal ridicat prin intermediul acestor coduri este obligatorie la emiterea notificării de transport și generarea codului UIT. Menționarea chiar a unui cod NC greșit în cadrul notificării are o serie de implicații asupra gradului de transparență cu privire la datele declarate prin intermediul sistemului. Aceste aspecte însă au făcut subiectul unui material recent postat prin intermediul blogului nostru. Astăzi marcajul de oprire îl direcționăm în dreptul codurilor NC și utilizarea acestora pe fondul paradigmei RO e-SAF-T. Deși poate te-ai aștepta ca să existe o unanimitate atunci când discutăm despre utilizarea codurilor NC raportat la paradigmele digitalizării fiscale, adevărul este cu totul altul. Iată cum, un singur concept, cunoaște nuanțe diverse în contexte economice omogene dar totuși atât de diferite. Pe scurt! Ce reprezintă codurile NC în raport cu declarația RO e-SAF-T? Când este necesar să utilizăm acest coduri în raport cu RO e-SAF-T? Care sunt secțiunile pentru care se consemnează aceste coduri în cadrul RO e-SAF-T? Ce reprezintă codurile NC în raport cu declarația RO e-SAF-T? Dacă discutăm despre utilizarea acestor coduri în contextul paradigmei digitale fiscale RO e-SAF-T, s-ar putea ca pentru unii antreprenori lucrurile să fie neclare. Știm cu toții faptul că procesul ralierii la conformitate fiscală atunci când vine vorba despre SAF-T nu a fost și nu se dovedește nici astăzi unul tocmai facil. De multe ori modificările legislative multiple și dificultatea cerințelor de raportare debusolează companiile care dețin obligații declarative în acest sens. Codurile NC reprezintă combinații cifrice utilizate pentru gestiunea anumitor categorii de bunuri cu scopul facilitării tarifului vamal comun și a realizării statisticilor comerciale din interiorul UE și nu numai. Când este necesar să utilizăm acest coduri în raport cu RO e-SAF-T? Dacă ne raportăm strict la utilizarea acestor coduri în contextul declarației SAF-T, atunci trebuie să știi faptul că legislația în vigoare prevede anumite situații specifice pentru marcarea informațiilor declarate prin intermediul acestor coduri. În raport cu declarația RO e-SAF-T, codurile NC sunt obligatorii pentru anumite situații specifice prevăzute prin intermediul legislației în vigoare. Concret, aceste conjuncturi sunt prevăzute și în cadrul Documentului de asistență pentru pregătirea și depunerea declarației informative RO e-SAF-T. Codul este format din 8 cifre și se completează de regulă în 5 situații specifice: ,,Derularea tranzacțiilor de import/export; Achiziții/livrări de produse alimentare în cazul cotei reduse de TVA; Mișcări intracomunitare supuse raportării Intrastat; Achiziții/ livrări supuse taxei locale inversate de TVA în funcție de codul NC; Tranzacțiile cu produse accizabile pentru care accizele se determină pe baza codului Cod NC.” Dacă nu derulezi niciuna dintre operațiunile de mai sus, atunci codul NC va avea valoare nulă. Info point! Conform site-ului Comisiei Europene, Nomenclatura combinată reprezintă un sistem special de codificare cu 8 cifre al UE care ajută la furnizarea informațiilor statistice cu privire la comerțul realizat între țările UE, precum și între UE și restul lumii. Versiunea 2025 a Nomenclatorului combinat cuprinde 49 de coduri noi la nivel de 8 cifre, 34 de coduri la acest nivel fiind eliminate față de versiunea 2024 a NC. Varianta actualizată a acestuia o putem regăsi prin intermediul site-ului Intrastat, pe baza link-ului de acces: http://www.intrastat.ro/doc/NC2025_RO.pdf. De asemenea, acestea pot fi regăsite prin accesarea următorului link: http://taric3.customs.ro:9080/taric/web/browsetariff_RO?Year=2025&&Month=05&&Day=08. Exemplu de coduri preluate din schema XLS: 48081000-Hârtii și cartoane ondulate chiar perforate, 48092000-Hârtii autocopiante, 48185000-Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, etc. Evident, spectrul acestor coduri este destul de amplu, însă acestea sunt regăsite punctual în cadrul schemei SAF-T XLS publicată prin intermediul site-ului ANAF în cadrul secțiunii SAF-T. Care sunt secțiunile pentru care se consemnează aceste coduri în cadrul RO e-SAF-T? Privitor la declarația SAF-T, știm cu toții faptul că aceasta este obligatorie pentru toate categoriile de companii, tranziția spre obligativitatea raportării fiind realizată progresiv. Ultima etapă a fost marcată la începutul acestui an, când ultima categorie de entități (cele mici) au fost obligate la ralierea la conformitate fiscală din punct de vedere a utilizării paradigmei RO e-SAF-T. Pentru unele categorii de produse, acestă declarație se depune doar la cererea organelor fiscale. Una dintre subsecțiunile declarației care conține aspecte legate de coduri NC este Products. De asemenea, și subsecțiunea PhysicalStock cuprinde aspecte legate de coduri din cadrul Nomenclatorului combinat. În cadrul centralizatorului nomenclatoarelor din schema de cod SAF-T în dreptul Nomenclatorului tarifar vamal combinat cuprins în interiorul acelei scheme XLS sunt regăsite mențiuni cu privire la aceste coduri care sunt utilizate în cadrul câmpului ProductCommodityCode în secțiunea Product din documentele sursă, și anume, facturi de achiziție, facturi de vânzare și stocuri. Mențiunea din cadrul documentului este legată de obligativitatea utilizării acestor stocuri în schema SAF-T. În cazul subsecțiunii 2.9 Products, raportarea codurilor NC este obligatorie pentru acele circumstanțe la care face referire legislația în vigoare. De asemenea, pentru subsecțiunea PhysicalStock, sunt solicitate aspecte legate de codul intern al produsului, alături de codul de încadrare tarifară în cazul clasificării de import/export. Practic, articolul nostru a surprins câteva direcții generale regăsite în cadrul documentelor oficiale relaționate la tematica RO e-SAF-T din cadrul site-ului ANAF, precum și în manuale de specialitate cu privire la codurile NC. Evident, fiecare companie trebuie să discute cu partenerul său specializat în direcția gestionării modificărilor legislative din sfera RO e-SAF-T pentru a implementa cât mai eficient și corect aceste schimbări. Problematica utilizării codurilor NC privită din triplă perspectivă: RO e-factura, RO e-transport și RO e-SAF-T, poartă o amprentă disctinctă pentru fiecare sistem în parte. Iată așadar cum o singură problematică poate avea manifestări multiple în cazuri distincte. Reiterăm importanța fiecărui factor decizional în procesul de informare constantă cu privire la identificarea celor mai adecvate instrumente, metode, căi de aplicare a reglementărilor cu privire la cele mai în vogă elemente din spectrul afacerilor: paradigmele digitalizării fiscale.   Referințe principale de informare Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T), disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf. Site-ul Intrastat, disponibil la adresa: http://www.intrastat.ro/doc/NC2025_RO.pdf. Site-ul Autorității Naționale a Vămilor, disponibil la adresa: http://taric3.customs.ro:9080/taric/web/browsetariff_RO?Year=2025&&Month=05&&Day=08.
0
e-Transport : , , , ,
Totul despre codurile NC

Totul despre codurile NC

Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. RO E-factura și RO e-transport   De când cu apariția noilor paradigme ale digitalizării fiscale, tumultul de informații care te asaltează constant te fac să te simți ca într-un roller-coaster al schimbărilor legislative greu de oprit. Adevărul este că aspectul conformității fiscale devine un modul în dreptul căruia este tot mai dificil de asociat statusul ON. Pentru o serie de companii autohtone, în cazul acestui parametru este destul de provocator de realizat comutarea din statusul OFF în ON. Totuși, acest aspect este un imperativ al tuturor afacerilor care doresc atingerea performanței și asigurarea continuității activității. Oricum, pas cu pas, etapă cu etapă, orice companie poate să realizeze lin trecerea care să confere toate premisele pentru ca aspectul legalității și al conformității fiscale să nu mai reprezinte un deziderat ci un fapt împlinit al fiecărui contribuabil. Un lucru este cert. Schimbările legislative nu sunt o surpriză. Ce nu poți cu adevărat intui este caracterul rareori predictibil al acestora. Din spectrul limbajului codificat în legătura cu care unii antreprenori manifestă reticență considerabilă, fac parte și codului NC și CPV. Prin intermediul acestui material, ne propunem să punem în dreptul aspectelor legate de NC statusul ON prin conturarea minibroșurii de informare referitor la conjuncturi concrete în care se impune utilizarea acestor coduri raportat la utilizarea sistemului RO e-Factura și RO e-transport. Pe scurt! De ce este necesar să cunoști utilitatea codurilor NC în calitate de antreprenor? Care este rolul utilizării codurilor NC? Care sunt principalele categorii de produse cu risc fiscal ridicat? Care este abordarea cu privire la codurile NC în context RO e-factura? Care sunt câmpurile asociate codurilor produselor cu risc fiscal ridicat aferente RO e-facturii? Cum ne raportăm la codurile NC atunci când utilizăm sistemului RO e-transport? De ce este necesar să cunoști utilitatea codurilor NC în calitate de antreprenor? În primul rând, este necesar să decodificăm abrevierea acestui concept. Astfel, NC face trimitere la Nomenclatorul combinat. Acesta reprezintă o listă comprehensivă de coduri asociate mărfurilor în sensul clasificării acestora, care este utilizat la nivelul Uniunii Europene pentru a facilita comerțul internațional și realizarea de statistici comerciale. Odată cu apariția paradigmelor digitalizării fiscale și cu inserarea obligativității utilizării acestor coduri în anumite situații, antreprenorii au alunecat pe o pantă a necunoscutului. Adevărul este că temerea antreprenorilor cu privire la asimilarea aspectelor arondate acestor coduri este oarecum justificată. Informațiile regăsite pe această temă nu sunt foarte clare, aspect care induce și mai multă ambiguitate. Utilizarea acestor coduri este însă esențială în România pentru conformare fiscală și vamală, mai ales dacă discutăm despre produsele cu risc fiscal ridicat. Codurile NC fac trimitere la un sistem bine organizat, definit și standardizat cu privire la clasificarea mărfurilor. Pentru tine, ca antreprenor, necesitatea cunoașterii cadrului în ceea ce privește aspectele utilizării codurilor NC este esențială în vederea conformării din punct de vedere legislativ. Care este rolul utilizării codurilor NC? Caracterul de popularitate al acestor coduri a fost contrastat de implementarea sistemului național RO e-factura. Codurile NC se utilizează în raport cu agenții economici privați. Acestea sunt corelate la produsele pentru care se identifică un grad ridicat al riscului fiscal. Lista produselor în cazul cărora se identifică acest risc a fost reglementată prin intermediul Ordinului nr. 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relația B2B, pentru care se transmit facturile emise conform Ordonanței de Urgență nr. 120/2021 privind aspectele principale legate de transmiterea facturilor în cadrul sistemului național. Info point! Produsele cu risc fiscal ridicat sunt acele categorii de bunuri asupra cărora se remarcă un nivel ridicat de expunere din punct de vedere a evaziunii și fraudei fiscale. Aceste categorii de bunuri trec printr-un proces de evaluare continuă, astfel încât lista predefinită poate să sufere o serie de modificări periodice. Care sunt principalele categorii de produse cu risc fiscal ridicat? Așa cum menționam, Ordinul nr. 12/2022 precizează principalele categorii de produse cu risc fiscal ridicat care trebuie declarate în cadrul RO e-facturii. Categoriile acestor bunuri sunt redate de: Legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile; Băuturi alcoolice; Construcții noi; Produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș); Îmbrăcăminte și încălțăminte. Identificăm astfel 5 mari categorii de bunuri cu risc fiscal ridicat care sunt delimitate în subcategorii precum: COD NC de la 0701-0714 inclusiv Legume comestibile și anumite rădăcini și tuberculi; COD NC de la 2203-2208 inclusiv Băuturi, băuturi spirtoase; COD NC 2505 - Nisipuri naturale de orice fel, chiar colorate; COD NC 6215 - Cravate, papioane și fulare-cravată; COD NC 6112 - Treninguri, combinezoane și costume de schi și costume, chiloți și slipuri de baie, tricotate sau croșetate. Evident, lista acestor coduri este exhaustivă, și aceasta poate fi regăsită prin accesarea actului normativ principal care consemnează toate produsele cu risc fiscal ridicat, și anume OPANAF 12/2022, pe baza link-ului de acces: https://legislatie.just.ro/public/DetaliiDocument/250346. Care este abordarea cu privire la codurile NC în context RO e-factura? În ceea ce privește utilizarea codurilor NC pentru marcarea facturilor emise și transmise în cadrul RO E-facturii, conform recomandărilor ANAF, este indicat să fie consemnate la nivelul unui minim de detaliu. La momentul actual, știm că pentru toate produsele comercializate de noi ori serviciile prestate, indiferent de tipul de client (persoană fizică ori persoană juridică), există obligativitatea încărcării facturii emise în cadrul sistemului RO e-factura. Acest aspect include categoric și produsele cu risc fiscal ridicat. Astfel, nu se mai realizează distincția între tipurile de produse facturate și cele pentru care există obligativitatea transmiterii în cadrul platformei. Totuși, pentru delimitarea clară a produselor cu risc fiscal ridicat, specialiștii recomandă codificarea acestora conform codurilor NC la momentul emiterii facturii. Având în vedere precizările ANAF cu privire la aspectul completării codurilor aferente produselor cu risc fiscal ridicat, specialiștii în domeniul fiscalității consideră că nu este un element cu caracter obligatoriu de consemnat în cadrul facturilor emise și încărcate în cadrul sistemului însă acestea pot fi trecute în factură pentru a marca produsele pentru care se identifică un risc fiscal ridicat conform listei codurilor NC. Deci, aspectul completării codurilor asociate produselor cu risc fiscal ridicat este un element cu caracter de opționalitate, însă, pentru transparentizarea informațiilor transmise prin intermediul sistemului este indicat să corelăm bunurile cu risc fiscal ridicat codurilor specifice. Care sunt câmpurile asociate codurilor produselor cu risc fiscal ridicat aferente RO e-facturii? Pentru a completa câmpurile aferente codurilor de produse, corelăm informațiile legate de produsele cu risc fiscal ridicat câmpurilor BT-156-Identificatorul cumpărătorului articolului și BT-157-Identificatorul standard al articolului. Codurile specifice bunurilor cu risc fiscal ridicat trebuie să fie configurate în cadrul programului de facturare. Pentru exemplificarea manierei de codificare a produselor funcție de aceste coduri în cadrul aplicației Facturis, te invităm să accesezi link-ul următor: https://facturis-online.ro/e-transport/configurare-si-trimitere-e-transport-in-spv.html. Cum ne raportăm la codurile NC atunci când utilizăm sistemului RO e-transport? Atunci când discutăm despre relația coduri NC și sistemul RO e-transport, trebuie să cunoști faptul că declararea datelor în cadrul sistemului este indispensabil legată de operațiunea de marcare a bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul transportului. Cu toate că discutăm despre aceeași problematică, atunci când vorbim despre raportarea acestor coduri în RO e-transport, aspectul îmbracă o nuanță ușor diferită. Astfel, așa cum ANAF  a stabilit o listă cu produsele ce se marchează în cadrul RO e-facturii drept bunuri cu risc fiscal ridicat, la fel identificăm și pentru RO e-transport. Astfel, prin intermediul OPANAF 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport, sunt stabilite cele 8 categorii de bunuri cu risc fiscal ridicat care fac obiectul monitorizării prin intermediul RO e-transport. Astfel, lista aferentă produselor cu risc fiscal ridicat, bunuri catalogate prin intermediul Nomenclatorului combinat, care trebuie declarate prin intermediul RO e-transport poate fi vizualizată în cele ce urmează: Legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare, care se încadrează la codurile NC de la 0701 la 0714 inclusiv; Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, care se încadrează la codurile NC de la 0801 la 0814 inclusiv; Băuturi, lichide alcoolice și oțet**, care se încadrează la codurile NC de la 2201 la 2208 inclusiv; Sare; sulf; pământuri și pietre; ipsos, var și ciment, care se încadrează la codurile NC 2505 și 2517; Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate, care se încadrează la codurile NC de la 6101 la 6117 inclusiv; Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate, care se încadrează la codurile NC de la 6201 la 6212 inclusiv și la codurile NC de la 6214 la 6217 inclusiv; Încălțăminte, ghetre și articole similare; părți ale acestor articole, care se încadrează la codurile NC de la 6401 la 6405 inclusiv; Fontă, fier și oțel, care se încadrează la codurile NC 7213 și 7214. Un aspect de care suntem siguri că nu ești străin este legat de faptul că prin intermediul sistemului RO e-transport sunt monitorizate transporturile rutiere privind bunurile cu risc fiscal ridicat precum și transporturile internaționale de bunuri. Ce este bine de știut, este faptul că oricărui produs îi poate fi asociate coduri atunci când acestea sunt raportate în cadrul RO E-facturii sau RO e-transport. Dacă ne referim strict la maniera de preluare a acestor coduri în cadrul aplicației RO e-transport gestionată de către echipa Facturis, atunci trebuie să menționăm faptul că procesul de configurare a acestor coduri se realizează la fel în cadrul programului, fiind valabil atât pentru sistemul RO e-factura cât și pentru sistemul RO e-transport, și anume Configurări-Integrări-Efactura din tabul de Coduri Produse. Aceste coduri pot fi introduse la fiecare adăugare de produs în cadrul aplicației RO e-transport sau se pot adăuga în cadrul Nomenclatorului de produse. Există o serie de discuții cu privire la problematica extinderii listei de bunuri cu risc fiscal ridicat care trebuie declarate prin intermediul RO e-transport. Ce putem însă menționa, este faptul că la momentul actual ordinul care reglementează aceste aspecte nu a fost actualizat cu acea listă cuprinsă în cadrul unui proiect de lege. Nomenclatorul privind codul NC este cuprins prin intermediul Regulamentului (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, ultima variantă actualizată a acestuia fiind din data de 1 ianuarie 2025. (mențiunea cu privire la nomenclator apare doar în ordinul care reglementează produsele cu risc fiscal ridicat corelate la sistemul RO e-transport) Info point! La nivel structural, lista produselor cu risc fiscal ridicat prevăzută pentru declararea în cadrul RO e-factura diferă de cea a produselor care trebuie declarate în cadrul RO e-transport, în prima situație identificăm 5 clase de produse iar în ce-a dea doua 8 clase. Cunoaștem faptul că aspectele legate de utilizarea acestor coduri pot fi greu de asimilat de către utilizatorii sistemelor RO e-factura și RO e-transport. De aceea, noi, echipa Facturis Online suntem alături de antreprenorii care doresc sporirea nivelului de conformare fiscală prin furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru atingerea acestui standard precum și prin asistență tehnică proiectată spre nevoile clienților. Totul pentru ca navigarea prin multitudinea de noi concepte asimilate modernității să se realizeze fără mari impedimente.   Referințe principale de informare Ordinul nr. 802 din 29 aprilie 2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport, Publicat în  Monitorul Oficial nr. 430 din 3 mai 2022. Ordinul nr. 12 din 6 ianuarie 2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relația B2B, Publicat în Monitorul Oficial nr. 27 din 10 ianuarie 2022. Ordonanță de urgență nr. 41 din 8 aprilie 2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ, Publicat în Monitorul Oficial nr. 356 din 11 aprilie 2022. Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/1987/2658/oj.
0
e-Transport : , ,
Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea I   Navigarea spre asimilarea conceptului taxei pe valoare adăugată și a impactului deținut asupra afacerii tale se poate solda cu o serie de provocări care îngreunează drumul spre ,,atingerea țărmului”. Este un aspect firesc. Din experiențele antreprenorilor, taxa pe valoare adăugată se dovedește a fi unul dintre cele mai dificile instrumente ,,mânuite” de către departamentul financiar-contabil al unei companii și nu numai. Racordarea la actualitate legislativă în contextul modificărilor care intervin cu o regularitate remarcabilă în spectrul taxei pe valoare adăugată este un aspect asupra căruia conducătorii departamentelor financiar-contabile trebuie să dețină controlul absolut. În absența acestuia, nu va fi posibilă menținerea și optimizarea parametrilor de conformitate fiscală și legală în legătură cu activitatea derulată. Episoadele anterioare pe tema explorării taxei pe valoarea adăugată cu scopul facilitării traseului de asimilare a conceptului în viața antreprenorială au punctat aspecte legate de cele 4 tipuri de TVA cu care orice tip de companie va avea contact pe parcursul existenței sale. De asemenea, am discutat despre unul dintre cele mai de interes subiecte atunci când vine vorba de TVA, și anume tranziția de la o persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată la un status care oglindește obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA. Unul dintre aspectele care pune în dificultate mulți antreprenori este cel legat de sistemul TVA la încasare. Poate surprinzător pentru unii antreprenori, acest aspect ridică o serie de semne de întrebare. Rămâi alături de noi pentru a aduce lumină asupra unei problematici esențiale din viața companiei tale. Pe scurt! Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști  Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști Episodul anterior a punctat aspecte pragmatice legate de posibilitatea tranziției unei companii de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. De fapt, această posibilitate se poate transforma în obligativitate atunci când discutăm despre depășirea plafonului de TVA. Precum ai fost informat, contabilul companiei tale va urmări frecvent valorile conturilor din clasa 7, care intră în calculul cifrei de afaceri pentru a se asigura asupra nedepășirii plafonului de TVA, iar dacă acesta este depășit pentru a se asigura asupra depunerii la termen a declarației D700 în vederea înregistrării noului statut cu privire la taxa pe valoare adăugată. La ce se referă totuși sistemul TVA la încasare și când are obligația contribuabilul să declare includerea acestei caracteristici în cadrul vectorului fiscal? În primul rând, trebuie să știi faptul că sistemul TVA la încasare presupune faptul că taxa pe valoare adăugată devine exigibilă doar la momentul achitării datoriei față de furnizori ori a încasării contravalorii creanței față de client. Problematica aplicării sistemului TVA la încasare îmbracă aceleași nuanțe cu cea a tranziției persoanei impozabile neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Articolul 282, alin. (3), lit. a) și b) fixează condițiile pentru definirea persoanelor considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Astfel, conform legislației în vigoare, sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare următoarele categorii de contribuabili: Persoanele impozabile care fac parte din categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată și a căror cifră de afaceri realizată în anul precedent nu a depășit valoarea de 4 500 000 de lei. Astfel, dacă în exercițiul financiar precedent nu ai aplicat sistemul TVA la încasare și nu ai depășit valoarea maximă a valorii cifrei de afaceri, poți opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Info point! Dacă optezi pentru implementarea sistemului TVA la încasare, fără a depăși valoarea cifrei de afaceri în anul precedent, trebuie să cunoști faptul că vei aplica sistemul începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea. Evident, este important ca la data exercitării opțiunii, compania să nu fii depășit plafonul cifrei de afaceri pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului în ceea ce privește încadrarea persoanei impozabile la sistemul TVA la încasare este compusă din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. Persoanele care se înregistrează ca plătitori de taxă pe valoare adăugată și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare cu începere de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA sau din cursul exercițiului financiar, ulterior momentului de înregistrare ca plătitor de TVA. Info point! Dacă optezi pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA, atunci vei aplica sistemul TVA la încasare de la această dată. Dacă însă alegi utilizarea sistemului ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA, vei aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care ți-ai exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul menționat. Exemplificare pentru clarificare Compania Z SRL cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor cadastrale și de topografie se înregistrată ca persoană plătitoare de TVA în data de 10 martie 2025. Astfel, aceasta va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu 1 aprilie 2025. Tot din această dată va aplica și sistemului TVA la încasare, compania fiind eligibilă pentru aplicarea acestui sistem. De asemenea, aceasta poate opta pentru aplicarea sistemului ulterior înregistrării în scopuri de TVA. Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Printre principalele persoane care nu pot aplica pentru implementarea sistemului TVA la încasare se numără: Persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal unic; Persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România; Companiile care în anul precedent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri; Persoanele impozabile care se înregistrează ca entități plătitoare de TVA în cursul anului și care în cursul anului precedent sau curent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri, calculat în funcție de operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA. Atenție! Dacă depășești acest plafon prestabilit de 4 500 000 de lei cifră de afaceri realizată în anul precedent, nu ești eligibil pentru aplicarea sistemului. Iată așadar top 3 cele mai importante aspecte legate de sistemul TVA la încasare care trebuie aduse la cunoștința oricărui antreprenor care pătrunde în tainele afacerilor. Rămâi alături de noi pentru a explora aspecte și mai pragmatice din tot ceea ce presupune aplicarea sistemului TVA la încasare. Toate acestea, într-un episod următor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
0
Legislatie : , ,
1
2
3
4
5
6
 …
19