Gestiune Stocuri

Procesul Verbal de Modificare de Preț în contexul modificării cotei de TVA

Procesul Verbal de Modificare de Preț în contexul modificării cotei de TVA

După modificarea cotelor de TVA de la 01.08.2025, dacă ții gestiunea la prețul de vânzare cu TVA, va trebui să emiți și un Proces Verbal de Modificare de Preț. Cum emit automat din programul de gestiune stocuri Facturis Online acest Proces Verbal? Nimic mai simplu: Intri în meniul Documente Stoc și adaugi un nou Proces Verbal de Modificare de Preț. Apeși pe iconița de import date și apoi butonul de Importă produse cu stoc. Programul va calcula stocul și va afisa în Procesul Verbal doar produsele care au stoc și al căror preț de vânzare cu/fară TVA, este diferit față de cel din valoarea stocului actual. Se emite procesul verbal și se printează pentru contabilitate! Mai multe detalii despre modificarea cotei de TVA în 21%: Modificare automată cote de TVA în programul Facturis Online
0
Gestiune Stocuri : , ,
Raportul de gestiune zilnic

Raportul de gestiune zilnic

Raportul de gestiune zilnic.  Reperare informațională pe traseul antreprenorial Pe traseul antreprenorial, se remarcă o serie de indicatoare de staționare în dreptul diverselor concepte cu care orice antreprenor trebuie să intre în contact. Nu este un element de opționalitate, ci intră în sfera aspectelor obligatorii, a căror evitare atrage după sine o serie de situații discordante. Minighidul de îndrumare antreprenorială conturat sub egida pașilor de pătrundere în universul cunoașterii deține acest rol de ghidare a deținătorului de afaceri în lumea pragmatică a acestora. Precum am menționat și cu alte ocazii, nu este suficient să ne raportăm doar la noutăți și schimbări de natură legislativă. Este vital să cunoaștem întreg aparatul financiar-contabil raportat la rolul și aplicabilitatea fiecărui document financiar-contabil ce consemnează activitatea companiei pe parcursul unei perioade de referință. Clarificarea acestor aspecte facilitează traseul antreprenorial și pătrunderea sensului proceselor de afaceri. Episodul de astăzi aduce în interesul antreprenorului documentul Raport de gestiune. Ce reprezintă raportul de gestiune, care este utilitatea și aplicabilitatea acestuia și cum reperăm acest document pe traseul digitalizării fiscale? Toate aceste aspecte vor fi evidențiate în cele ce urmează. Pe scurt! Ce reprezintă Raportul de gestiune și cum ne raportăm la momentul actual la utilitatea practică a acestuia? Cum ne raportăm la întocmirea raportului de gestiune zilnic? Care sunt principalele elemente cuprinse prin intermediul raportului de gestiune zilnic? Cum se preiau informațiile principale din cadrul documentelor justificative în cadrul raportului de gestiune zilnic? Exemplu concret pentru clarificare. Maniera de întocmire a raportului de gestiune pentru un magazin care comercializează produse nealimentare Ce reprezintă Raportul de gestiune și cum ne raportăm la momentul actual la utilitatea practică a acestuia? Așa cum îi este denumirea, raportul de gestiune zilnic reprezintă o situație sintetică a intrărilor și ieșirilor de stocuri înregistrate pe parcursul unei perioade de referință. Practic, este o imagine a stocurile oglindită de cele două elemente, care reprezintă o pârghie de verificare a operațiunilor înregistrate în evidența operativă a acestor tipuri de elemente patrimoniale. Așa cum am menționat și cu alte ocazii, este important să identificăm poziționarea acestor documente și la nivelul normelor legislative. Principalul act normativ ce reglementează aspectele legate de documentele financiar-contabile, sub aspectul normelor generale de întocmire și a celor specifice, nu aduce precizări asupra raportului zilnic de gestiune. La o scurtă căutare în cadrul Ordinului 1802 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate vom constata faptul că nici acest act normativ nu cuprinde în manieră directă aspecte legate de raportul de gestiune zilnic. Unul dintre actele normativ care face totuși trimitere la aspectele conceptuale legate de raportul de gestiune este reprezentat de Ordinul 126/2016 pentru aprobarea Regulilor și Politicilor contabile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Nu este neapărat un punct de reper foarte elocvent, având în vedere faptul că acest act normativ reglementează specific maniera de organizare a contabilității în cadrul unei instituții publice, însă putem să ne ghidăm după acest reper. Astfel, potrivit acestui act normativ, raportul de gestiune reprezintă documentul care asigură evidența și concordanța dintre evidența primară și contabilitate. Practic, pe baza acestui document se realizează corelarea datelor cuprinse prin intermediul evidenței operative cu cele care sunt înregistrate în contabilitate. Cum ne raportăm la întocmirea raportului de gestiune zilnic? Raportul de gestiune zilnic se întocmește, precum îi este denumirea, cu o regularitate zilnică. Acesta se întocmește în două exemplare, unul se predă departamentului financiar-contabil, iar celălalt exemplar se păstrează la locul de organizare a gestiunii. Raportul de gestiune se întocmește de regulă pentru persoanele juridice care organizează comerțul cu amănuntul. Alături de utilizarea aparatului de marcat electronic fiscal, întocmirea raportului de gestiune sunt două elemente principale ce definesc comerțul cu amănuntul. Care sunt principalele elemente cuprinse prin intermediul raportului de gestiune zilnic? Printre principalele elemente cuprinse de către raportul de gestiune zilnic se identifică o serie de elemente. Practic, noi trebuie să ne asigurăm asupra faptului că acest document cuprinde următoarele aspecte legate de structură: denumirea companiei, nr. curent al operațiunii, numărul documentului care produce modificări în statului stocurilor (intrare sau ieșire a stocului), sold precedent, totalizarea intrărilor+sold, total ieșiri+vânzări, sold final. Cum se preiau informațiile principale din cadrul documentelor justificative în cadrul raportului de gestiune zilnic? Așa cum menționam anterior, raportul de gestiune zilnic se întocmește pe baza informațiilor preluate din cadrul documentelor justificative care atestă intrarea stocurilor de marfă de exemplu, și ieșirea acestora din gestiune. De exemplu, unul dintre documentele care stă la baza întocmirii raportului zilnic de gestiune este nota de recepție care surprinde aspecte legate de intrarea bunurilor în cadrul entității. Raportul de gestiune zilnic este conceput sub formă tabelară, delimitată de cele două tipuri de operații realizate în legătură cu stocurile, și anume: intrări și ieșiri. Intrările de marfă, pe baza notei de recepție, sunt comensurate în prima parte a acestui tabel. Vom specifica astfel, numărul și data aferente notei de recepție, explicația în ceea ce privește operațiunea de intrare, și valoarea totală a a achiziție consemnată sub aspectul prețului înregistrat în cadrul NIR în ultimele coloane. Exemplu concret pentru clarificare. Maniera de întocmire a raportului de gestiune pentru un magazin care comercializează produse nealimentare Considerăm exemplu ipotetic al unui companii a cărui cod CAEN este relaționat la organizarea comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare. Societatea nu este plătitoare de taxă pe valoare adăugată. Pe data de 10 iulie, aceasta primește în gestiune jucării în valoare de 40 de lei, pe baza facturii primite prin intermediul RO e-factura de la partenerul X. Societatea noastră va întocmi, pe baza facturii primite nota de recepție și constatare de diferențe. Astfel, nota de recepție și constatare de diferențe întocmită de către compania noastră, va avea următoarele elemente de identificare: elementele de identificare ale companiei care primește în gestiune bunurile, numărul și data notei de recepție (nr. 47 din data de 10 iulie 2025): Nota de recepție nr. 47 din data de 10.07.2025 la factura nr. 1256 din data de 10 iulie 2025 scadentă la data de 10 august 2025 în valoare de 390 de lei. Subsemnații……, membrii ai comisiei de recepție am procedat la recepționarea valorilor materiale furnizate de Y SRL, având ca document de însoțire a mărfii…….constatându-se următoarele: Nr. crt. Denumirea mărfii UM Cantitate recept. Val. la preț de cumpărare Val. la preț de vânzare cu adaos Val. la preț de vânz. incl. TVA Preț unitar Valoare Adaos % Preț unitar Valoare PU (col. 8 +TVA) Valoare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 Jucării de pluș BUC 10 4 40 50 6 60 - - Iată așadar un extras al notei de recepție, care va sta la baza întocmirii raportului de gestiune zilnic. Mai jos vei regăsi concret maniera de completare a acestuia: Compania: Y SRLGestiunea: G1-Magazin amănunt RAPORT DE GESTIUNEÎn perioada 01.07.2025-31.07.2025 Nr.crt. Data act Număr act Fel act Explicația Mărfuri Ambalaje Intrări Ieșiri Intrări Ieșiri 1 01.07.2025 Sold inițial 1250 2 10.07.2025 47 NIR Recepție marfă conform facturii nr. 1256 60 Sold final la data de 10.07.2025 1310 Iată așadar un fragment din cadrul raportului de gestiune zilnic conturat pe baza notei de recepție prezentată anterior. În ceea ce privește imaginea documentului pe fundalul digitalizării fiscale, acesta nu suport modificări de substanță, rolul și scopul utilizării lui fiind neschimbate.   Referințe principale de informare Ordinul nr. 126 din 19 august 2016 pentru aprobarea Regulilor și politicilor contabile în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Publicat în Monitorul Oficial nr. 676 din 1 septembrie 2016.
0
Gestiune Stocuri : , , , ,
Fișa de magazie sau Fișa de produs?

Fișa de magazie sau Fișa de produs?

Mapare conceptuală și incidența asupra activității comerciale Atunci când așezi pe piedestalul activității economice a afacerii tale ipostaza comercială a acesteia privită din multiple unghiuri, o serie de concepte specifice vor ieși în contrast. Gradul de familiarizare a antreprenorilor cu unele dintre aceste concepte, fenomene, procese este semnificativ crescut de vreme ce altele nu se bucură de acest privilegiu. Totuși, și unele și celelalte trebuie să își găsească locul în cadrul manualului de navigare a antreprenorului prin ceea ce propune lumea afacerilor. Rolul nostru este să sporim nivelul de cunoaștere a antreprenorilor în sfera conceptelor economice, pentru ca traseul antreprenorial să fie presărat nu doar cu bune intenții ci și cu acțiuni potrivite. Toate aceste eforturi sunt ghidate de un scop comun: creșterea nivelului de conformitate financiar-contabilă și fiscală. Practic, seria de materiale conturate sub egida manualului antrprenorial vine să întâmpine nevoile reale de informare ale antreprenorilor. În vizorul antreprenorilor sau deopotrivă a contabililor, nu trebui să se situeze doar noutățile legislative, ci și diverse concepte de bază cu care operează aceștia, legate de modul de întocmire a unui document, circuitul informațional al acestuia, utilitate și scop. Și dacă te gândești la faptul că deja ești familiarizat cu aceste aspecte, precum ai aflat deja și din cadrul materialelor anterioare, unele documente suferă diverse nuanțe pe fondul reformării aspectelor fiscale din sfera afacerilor prin impactul manifestat ca urmare a apariției paradigmelor digitalizării fiscale. Elementele de fond ale documentelor nu au suferit modificări, regulile privind completarea rămân neschimbate. Diferă însă nuanțele structurale ale documentelor, modul în care circulă acestea. Reminder! Deși am discutat adesea despre impactul implementării sistemului RO e-factura asupra circuitului documentului justificativ denumit factură și care face obiectul principal al platformei, reamintim faptul că regulile circuitului informațional al acestui document justificativ a cunoscut alte nuanțe în noile cadre trasate de digitalizarea prin RO e-factura. Astfel, deși odinioară, factura este predată direct cumpărătorului, fie în format tipizat, fie în format listat din cadrul sistemului informatic, acum, aceasta se descarcă din cadrul platformei RO e-factura, disponibilă prin intermediul site-ului ANAF-ului, direct de către cumpărător, în formatul specific platformei RO e-factura. Pe scurt! Care este nuanța corectă în ceea ce privește denumirea documentului Fișa de magazie sau Fișa de produs? Ce este fișa de magazie? Care este maniera de înregistrare a datelor în cadrul fișei de magazie? Ce cuprinde concret fișa de magazie? Nuanțe ale fișei de magazie în contextul metodei de inventariere În cadrul cărei subsecțiuni ale raportării SAF-T sunt înscrise informații din cadrul fișei de magazie? Alte valențe ale fișei de magazie În cadrul acestui material, a venit rândul plasării pe piedestalul cunoașterii a documentului Fișa de magazie sau Fișa de produs. În primul rând dorim să ne oprim asupra denumirii corecte a documentului. Care este nuanța corectă în ceea ce privește denumirea documentului Fișa de magazie? Dacă ne raportăm la actele normative care reglementează aspectele legate de documentele financiar-contabile, și anume Ordinul 2634 privind documentele financiar-contabile alături de anexa corelată la Normele specifice de utilizare a documentelor financiar-contabile, și anume Anexa nr. 2, vom regăsi documentul analizat de noi sub sintagma Fișă de magazie. Codul asociat acesteia este 14-3-8. Așadar, denumirea oficială a documentului este Fișă de magazie. În manieră informată, antreprenorii pot utilia și denumirea de fișă de produs, însă nu regăsim în mod oficial această sintagmă în cadrul actelor normative. Ce este fișa de magazie? Fișa de magazie reprezintă un document din spectrul evidenței primare a companiilor, care reflectă aspecte legate de intrări, ieșiri și stocurile finale de bunuri materiale. Fișele de magazie sunt customizate funcție de locul de depozitare a valorilor materiale și funcție de felurile de materiale. Astfel, se întocmește câte o fișă de magazie pentru materialele ordonate pe grupe, conturi și subgrupe, sau în ordine alfabetică. Dacă deții valori materiale primite spre prelucrare de la terți sau în custodie, atunci va trebui să întocmești fișe de magazie distincte pentru aceste valori materiale. Evidența fișelor de magazie se ține separat de cele aferente propriilor valori materiale. Care este maniera de înregistrare a datelor în cadrul fișei de magazie? Înregistrările în cadrul fișei de magazie se realizează document cu document. Aceasta se întocmește într-un singur exemplar, în manieră sistematizată, conform aspectelor precizate mai sus. Informațiile cuprinse în cadrul fișei de magazie se completează de către gestionar sau persoana desemnată, în ceea ce privește aspectele legate de Intrări, Ieșiri și Stoc cu privire la materiale. Fișa de magazie este verificată ulterior de către personalul din cadrul departamentului financiar-contabil. Ce cuprinde concret fișa de magazie? Asemenea altor documente din sfera evidenței operative, fișa de magazie cuprinde o serie de elemente obligatorii din punct de vedere structural, și anume: Denumirea entității; Număr de pagină; Magazia; Materialul (produsul), sub aspectul atributelor legate de sortiment, calitate, marcă, profil, dimensiune; Preț unitar și unitatea de măsură; Data, numărul și felul documentului; Intrările de materiale (produse); Ieșirile de materiale (produse); Stocul final al materialelor (produselor); Data și semnătura de control. Acestea ar fi principalele elemente care trebuie să fie conținute de către documentul fișă de magazie. Nuanțe ale fișei de magazie în contextul metodei de inventariere Chiar dacă este un subiect de bază în contabilitatea primară a unei companii, fișa de magazie cunoaște diverse nuanțe în contexte dictate de prezența paradigmelor digitalizării fiscale. Acestea se concentrează în jurul metodei de inventariere, și anume metoda inventarului permanent ori metoda inventarului intermitent. Cu siguranță deja ești destul de familiarizat cu ceea ce presupune metoda inventarului permanent și cea a inventarului intermitent. Astfel, în cazul metodei inventarului intermitent se utilizează fișa de magazie care permite urmărirea stocurilor la nivelul evidenței operative. În schimb, dacă este utilizată cealaltă metodă de inventariere, și anume, metoa inventarului permanent, nu este obligatorie completarea fișei de magazie, întrucât evidența contabilă permite cunoașterea stocului în orice moment. Astfel documentul fișă de magazie cunoaște aceste valențe în contextul celor două metode de inventariere. Precum am discutat și în cadrul episoadelor care vizau paradigma RO e-SAF-T, cele două metode de inventar manifestă incidență asupra acestei raportări. Astfel, una dintre aceste declarații va cuprinde și aspectele înregistrate în cadrul fișei de magazie. În cadrul cărei subsecțiuni ale raportării SAF-T sunt înscrise informații din cadrul fișei de magazie? Pentru conturarea raportării RO e-SAF-T, vor fi utilizate și unele informații cuprinse prin intermediul fișei de magazie. De exemplu, în cadrul subsecțiunii Physical Stocks-MF.PS.12-Unit Price, este consemnat costul unitar folosit pentru evidența stocurilor pe baza informațiilor surprinse în cadrul fișei de magazie. Dacă identificăm variații ale prețului de la o perioadă de referință la alta, atunci acestea vor fi consemnate în cadrul acestor câmpuri așa cum sunt prevăzute în cadrul fișei de magazie. Dacă îți pui întrebări cu privire la eventuale modificări în structura și fondul fișei de magazie în contexte inovative precum RO e-SAF-T, trebuie să cunoști faptul că aceste elemente nu suportă modificări în noul cadru. Astfel, se ține cont de aceleași reguli privind completarea acestora, consemnate prin intermediul actelor normative. Alte valențe ale fișei de magazie Un alt rol important al fișelor de magazie este redat de către semnificația în fluxul informațional al inventarierii. Astfel, normele privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii aduce mențiuni asupra utilizării fișei de magazie pentru stabilirea rezultatelor inventarierii prin ,,compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie)”. De asemenea, înainte de a fixa rezultatele inventarierii se procedează la o analiză a tuturor stocurilor produselor pe baza fișelor de magazie și a soldurilor din contabilitate pentru acele bunuri supuse inventarierii. Deci, documentul devine și un punct de reper pentru una dintre cele mai importante etape ale procedurii de inventariere, și cea care marchează finalitatea procesului. Tot în contextul inventarierii, ca o etapă ce asigură buna organizare a procedurii, se identifică bararea și semnarea fișelor de magazie, la momentul ultimei operațiuni de către comisia de inventariere. În același cadru, dacă membrii comisiei de inventariere sesizează faptul că anumite bunuri din gestiune nu sunt înscrise în cadrul fișelor de magazie sub aspectul intrării și a ieșirilor pe baza documentelor justificative, trebuie să dispună consemnarea acestora. Acestea ar fi câteva aspecte de bază în ceea ce privește fișa de magazie, noțiuni care trebuie să se regăsească în bagajul informațional al fiecărui antreprenor informat și dedicat pătrunderii semnificației economice a afacerii drulate.   Referințe principale de informare Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Întrebări frecvente și răspunsuri specifice schemei SAF-T, Document de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T) Versiunea 1.2, București, aprilie 2022, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf. Ordinul nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile, Publicat în Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015.
0
Gestiune Stocuri : , , , ,
Comerțul cu ridicata VS Comerțul cu amănuntul

Comerțul cu ridicata VS Comerțul cu amănuntul

Buletin de informare antreprenorială Rolul de antreprenor în viața companiei tale nu vine la pachet cu o listă predefinită de noțiuni cu incidență directă asupra proceselor de afaceri asupra cărora tu trebuie să deții controlul. Poziția aceasta te aduce în postura în care, responsabilitatea informării îți survine într-o procent semnificativ, cu scopul pătrunderii sensului aplicabilității diverselor concepte în existența ta antreprenorială. Poate părea un principiu dificil de asumat de către deținătorii de afaceri, însă în afara respectării lui, linia delimitării între reușită și eșec va fi foarte fină. Discutăm despre toate aceste aspecte pe un fond economic aflat în permanență în schimbare. Există de asemenea aspecte pe care trebuie să le cunoști la început de drum, respectiv, cele la care te raliezi pe parcursul derulării afacerii. Evident, este imposibil să cuprinzi toate aspectele dintr-o dată. Mai ales având în vedere complexitatea acestora și perioada scurtă de timp cu care acestea se reînnoiesc. De altfel, unele noțiuni se asimilează independent, de vreme ce altele sunt surprinse interdependent, în corelație cu alte fenomene, procese. În episodul de astăzi, dorim să aducem câteva clarificări, sub formă de buletin informațional antreprenorial pentru ceea ce reprezintă conceptele de comerț cu amănuntul și comerțul cu ridicata. Sunt într-adevăr aspecte care nu sunt foarte des puse sub conul de lumină, mai ales având în vedere circumstanțele de ultimă oră în ceea ce privește strădania antreprenorilor de a se conforma unor cerințe complexe privitor la paradigmele digitalizării fiscale. Totuși nu trebuie să omitem importanța familiarizării antreprenorilor și cu astfel de noțiuni importante. Așa cum menționam, manualul de instrucțiuni al antreprenorului nu vine la pachet odată cu dobândirea poziției de antreprenor și cu pătrunderea în spectrul derulării afacerilor. Conturarea acestuia se dovedește un proces de lungă durată a cărui start se identifică în momentul demarării afacerii și continuă până la momentul desființării acesteia. Două dintre conceptele fundamentale cu care interacționează afacerile pe parcursul derulării acestora și care trebuie consemnate în paginile manualului sunt reprezentate de comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul. Ce reprezintă fiecare concept în parte și care este semnificația acestora pentru mediul de afaceri autohton, vei afla pe parcursul acestui material. Pe scurt! Comerțul cu ridicata VS comerțul cu amănuntul. Repere La ce se referă comerțul cu ridicata? La ce se referă comerțul cu amănuntul? Care sunt aspectele principale verificate de către organele competente în cadrul unui control efectuat la comercianții cu amănuntul? Pot să derulez concomitent cele două tipuri de comerț? Alte aspecte de interes cu privire la comerțul cu amănuntul Comerțul cu ridicata VS comerțul cu amănuntul. Repere Orice concepte corelate la sfera economică trebuie să manifeste rezonanță în cadrul actelor normative. Astfel, una dintre cele mai importante surse de documentare a antreprenorului și a persoanelor care gestionează activitatea financiar-contabilă a companiei și nu numai, este reprezentată de legi, norme, acte legislative. Principalul reper normativ atunci când discutăm despre cele două concepte relaționate la comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul este Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor pe piață. Acest act normativ, a cunoscut de la momentul lansării în spațiul de business autohton o serie de 9 consolidări sau modificări aduse asupra elementelor de fond a acestuia. La ce se referă comerțul cu ridicata? Conform art. 4, lit. c) din cadrul Ordonanței nr. 99/2000, comerțul cu ridicata sau comerțul en gros reprezintă o activitate specifică unui comerciat care achiziționează produse în cantități mari sau în partide mari pentru a le revinde în cantități mai mici unor comercianți. Privit din altă perspectivă, în interiorul unei economii evoluate, comerțul cu ridicata reprezintă un stadiu în procesul circulației mărfurilor. Comerțul cu ridicata face parte de asemenea din ceea ce presupune un exercițiu comercial, definit prin intermediul Ordonanței anteriror menționate drept una sau mai multe activități de comercializare cu ridicata, cu amănuntul, de alimentație publică, de tip cash&carry, precum și a serviciilor derulate de către un comerciant. La ce se referă comerțul cu amănuntul (en-detail)? Art. 4, lit. d) din cadrul Ordonanței nr. 99/2000, fixează ideea conform căreia comerțul cu amănuntul sau comerțul în detaliu (en-detail) reprezintă activitatea comercială caracterizată de vânzarea produselor direct comercianților. În aceeași manieră ca și cealaltă formă de comerț, comerțul cu amănuntul reprezintă o formă a circulației mărfurilor ce caracterizează economia avansată. Asemenea comerțului cu ridicata, comerțul cu amănuntul este o componentă de bază a exercițiului comercial. Comerțul cu amănuntul este mai flexibil decât comerțul cu ridicata, prin prisma formelor multiple pe care acesta le ia în spațiul de afaceri. Una dintre formele complexe ale comerțului cu amănuntul este redată de comerțul ambulant, care presupune comercializarea cu amănuntul a produselor prin intermediul standurilor mobile, chioșcuri, rulote sau vehicule special amenajate. Care sunt aspectele principale verificate de către organele competente în cadrul unui control efectuat la comercianții cu amănuntul? Comerțul cu amănuntul este una dintre cele mai răspândite activități comerciale în spațiul de afaceri autohton. Astfel, este și cea mai expusă la diverse controale ale organelor fiscale. O primă chestiune de care trebuie să ții cont pentru a spori gradului de conformitate fiscală a afacerii tale cu amănuntul este legată de obligativitatea dotării cu aparat de marcat electronic fiscal. De asemenea, un element important, solicitat de către organele de control este redat de existența documentelor de proveniență pentru bunurile comercializate. Fără îndoială, una dintre cele mai importante obligații ale celor care derulează activități de vânzare în unități specifice comerțului cu amănuntul, este legată de utilizarea unui aparat de marcat electronic fiscal. Fiecare comerciant care derulează acest tip de comerț trebuie să se ralizeze prevederii legislative legate de această obligativitate. De asemenea, AMEF-ul trebuie să fie obligatoriu conectat online la serverele ANAF. Pot să derulez concomitent cele două tipuri de comerț? Una dintre întrebările antreprenorilor atunci când discutăm despre cele două tipuri de activitate comercială este corelată la desfășurarea celor două tipuri de comerț sub aceeași structură de vânzare. Practic, structura de vânzare este definită drept spațiul desfășurării a unuia sau a mai multor exerciții comerciale. Iată, de această dată operăm cu o serie de noțiuni ce vizează în manieră directă comerțul, practic, instrumentul de lucru al unui antreprenor. Și în situația în care te-ai întrebat dacă poți să derulezi ambele tipuri de comerț în aceeași structură de vânzare, răspunsul este NU. Conform cap. VII, art. 73, pct. 22, constituie contravenție ,,exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntul în aceeași structură de vânzare, respectiv suprafață de vânzare, și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și cu interzicerea uneia dintre cele două activități”. Astfel, nu vei putea să derulezi concomitent cele două tipuri de comerț în cadrul aceleași structuri comerciale. Aceste sancțiuni prevăzute în cadrul art. 73 din cadrul Ordonanței nr. 99/2000 sunt aplicabile și persoanelor juridice, caz în care sancțiunile sunt dublate. Alte aspecte de interes cu privire la comerțul cu amănuntul Comerțul cu amănuntul se poate organiza și sub forma unui hipermagazin; Structurile de vânzare cu amănuntul pot fi deschise către public în toate zilele săptămânii; Structurile de vânzare cu amănuntul din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de două zile consecutive, cu excepția unor situații obiective privind nefuncționarea; Vânzarea la distanță este acel tip de vânzare cu amănuntul care nu presupune prezența fizică a consumatorului și a comerciantului, fiind definită de utilizarea tehnicilor de comunicare la distanță. Iată mai jos 3 diferențe principale dintre comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul. Practic sunt câteva aspecte definitorii care separă din punct de vedere conceptual și pragmatic cele două noțiuni. Comerțul cu amănuntul se adresează direct consumatorului final, care poate fi atât persoană fizică cât și persoană juridică, în timp de, comerțul cu ridicata se adresează doar comercianților sau companiilor; Comerțul cu amănuntul vizează comercializarea unor cantități mici de bunuri, spre deosebire de comerțul cu ridicata care vizează comercializarea partidelor mari de marfă; Există o politică diferită de stabilirea a prețurilor în cadrul celor două metode, de exemplu pentru comerțul cu amănuntul prețul include adaosul comercial și TVA-ul. Acestea sunt câteva aspecte referitoare la comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul care trebuie să se afle în limbajul uzual al fiecărui antreprenor, fiind concepte care definesc activitatea derulată în mod specific de către acesta, sau care conturează fondul în cadrul căruia antreprenorii își derulează activitatea.   Referințe principale de informare Ordonanță nr. 99 din 29 august 2000 (**republicată**) privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, Publicat în Monitorul Oficial nr. 603 din 31 august 2007. Cărbune Natalia, Comerţul-formă a schimbului şi ramură a economiei naţionale, Revista Științifică a Universității de Stat din Moldova, nr. 2, material în format electronic, disponibil la adresa:  https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Comertul_forma%20a%20schimbului%20si%20ramura%20a%20economiei%20nationale.pdf Șerban Natalia, Coordonate structurale şi forme manageriale moderne ale Comerţului cu amănuntul, Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Exacte şi Economice), Numărul 2(32) / 2010/ISSN 1857-2073/ISSNe 2345-1033, material în format electronic, disponibil la adresa:  https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/43.%20Coordonate%20structurale%20si%20forme%20manageriale%20moderne.pdf.
0
Gestiune Stocuri : , , , ,
Metoda inventarului permanent prin lentila fenomenului RO e-SAF-T. De pe raft direct în fișierul XML

Metoda inventarului permanent prin lentila fenomenului RO e-SAF-T. De pe raft direct în fișierul XML

În ultima vreme, mai mult ca oricând, se aude foarte frecvent vehiculându-se în spațiul antprenorial modern în care activezi modul în care RO e-SAF-T produce modificări de paradigmă financiar-contabilă. Indiferent de gradul de implicare în tot ceea ce înseamnă existența afacerii tale, nu vei reuși să te menții departe de aceste concepte. Fie din dorința de cunoaștere, fie din constrângere, vei fi nevoit să te pui la curent cu noul fundal în care se derulează procesele tale organizaționale. Acest aspect este valabil pentru întreaga echipă condusă de tine, iar în mod deosebit pentru personalul din departamentele IT și contabilitate. Astfel, prin prisma acestor modificări, ,,cei care luptă în linia întâi” sunt chiar contabilii și informaticienii. Ultimii ani, marcați de modificări legislative și digitale intense confirmă acest aspect. Nu trebuie să omitem interdependența relației dintre contabilitate și informatică. Mai mult ca oricând, în ultimii ani observăm o intensificare a acestei legături. Poate te întrebi care e efectiv sensul acestei afirmații. Oricum, este unul destul de facil de intuit de către cei care fac parte din cadrul acestor echipe. Prin tot procesul de adaptabilitate a profesiei contabile la noile tehnologii moderne și mai ales prin digitalizarea fiscală la care a fost expusă în ultimii ani, a manifestat o nevoie stringentă pentru transpunerea cerințelor în limbaj informatic. Și mai concret, pentru ca RO e-factura să funcționeze optim în cadrul aplicațiilor de facturare și chiar să fie integrată în cadrul acestora, avem nevoie de informaticieni. De asemenea, pentru ca cerințele de raportare RO e-SAF-T să fie corect transpuse la nivelul activității afacerii, apanajul informaticienilor este considerabil. Fără a face notă exhaustivă, contabilii nu mai pot supraviețui în afara sprijinului informaticienilor. Ultimele trenduri în materie de digitalizare fiscală pun în lumină această relație dintre contabilitate și informatică. Mai ales dacă discutăm despre paradigma RO e-SAF-T. Specialiștii în contabilitate transpun în limbaj ,,descifrabil” cerințele raportării iar informaticienii le proiectează asupra programelor de contabilitate. Unul dintre cele mai disputate subiecte în context RO e-SAF-T este legat de problematica stocurilor. Aspectul este oarecum justificat dacă ne gândim la valențele multiple asociate acestora. Câteva dintre aceste aspecte nu au beneficiat de o popularitate mai mare ca în acest moment. Este vorba despre metodele de inventariere asociate stocurilor, și anume, metoda inventarului permanent VS metoda inventarului intermitent. De când cu obligativitatea raportării RO e-SAF-T, se discută frecvent despre nuanțele dintre aceste două tipuri de inventariere. Ba mai mult, unii antreprenori ar fi tentați să schimbe metoda de inventariere pentru a modifica modul de raportare a informațiilor, atât cantitativ cât și calitativ. În cadrul materialelor anterioare am mai discutat despre acest aspect al raportării diferențiate din punct de vedere a metodei de inventariere utilizată de către entitate. În cadrul a două episoade anterioare, am discutat despre maniera de redefinire a inventarului intermitent sub impactul paradigmei RO e-SAF-T. Ce nu ar trebuie să uiți dacă ai parcurs deja acele materiale, este faptul că cerințele de raportare diferă de la o metodă la alta. Astfel, sunt mai complexe pentru metoda inventarului permanent, având în vedere și caracteristicile metodei, și mai simpliste în dreptul metodei inventarului intermitent. Toate informațiile de interes cu privire la inventarul intermitent le regăsești în cadrul acelor materiale recent apărute pe blogul nostru. Astăzi ne vom direcționa interesul spre cealaltă metodă de inventariere a stocurilor, și anume, metoda inventarului permanent. La ce se referă metoda inventarului permanent și care este fluxul de lucru atunci când aplicăm această metodă pentru inventarierea stocurilor? Ce impact manifestă aplicarea metodei asupra raportării RO e-SAF-T în ceea ce privește cerințele de raportare? Rămâi alături de noi pentru a afla răspunsul la o serie de aspecte de interes din spectrul acestei problematici. Pe scurt! De ce este important să te familiarizezi cu metoda inventarului permanent Ce presupune metoda inventarului permanent și care este momentul care impune utilizarea acesteia? De ce să alegi metoda inventarului permanent? Care sunt impedimentele atunci când utilizezi metoda inventarului permanent? Care este formula de calcul a stocului final atunci când aplicăm metoda inventarului permanent? Care este apanajul sistemului RO e-SAF-T în ceea ce privește metoda inventarului permanent? De ce este important să te familiarizezi cu metoda inventarului permanent? Într-o lume ajunsă la saturație din punct de vedere informațional nu este neobișnuit să te întrebi: La ce îmi folosește să știu despre…? Dacă ai parcurs episoadele care au pus sub lupa analizei metoda inventarului intermitent, deja cunoști incidența unuia dintre cele mai populare paradigme ale digitalizării fiscale asupra conceptului inventarierii, și anume RO e-SAF-T. De data aceasta, focusul este centrat spre explorarea inventarului permanent. Atunci când discutăm despre inventarul permanent, este bine să cunoaștem faptul că, spre deosebire de metoda inventarului intermitent, este mult mai complexă. Astfel, metoda inventarului permanent manifestă o altă incidență asupra raportării SAF-T. Ce presupune metoda inventarului permanent și care este momentul care impune utilizarea acesteia? Așa cum prescrie legislația în vigoare, inventarului permanent face parte din categoria politicilor contabile conturate de către companii. De altfel, precum ai lecturat și în episodul care viza inventarul intermitent, ambele sunt consemnate în manualul de politici contabile ale companiilor. Dacă utilizezi metoda inventarului permanent, vei înregistra în contabilitate toate operațiunile de intrare și de ieșire, aspect care îți va oferi controlul asupra gestiunii stocurilor, adică vei avea o imagine concretă asupra acestora atât din punct de vedere cantitativ cât și valoric. Este unul dintre aspectele care diferențiază semnificativ cele două metode de evidență a stocurilor. În ceea ce privește alegerea unei metode de evidență a stocurilor, nu există un ghid de conformare sau aspecte care să traseze concret traiectoria în ceea ce privește selecția acestora. Fiecare persoană responsabilă de gestiunea entității, alături de administrator, va proceda la stabilirea propriilor condiții de parametrizare a metodei care urmează a fi utilizată. Ce te-ar putea totuși ghida în alegerea celei mai potrivite metode de gestiune a stocurilor este legat de nivelul de control pe care dorești să îl obții asupra stocurilor. Evident, contează tipul de stocuri gestionat de către entitatea ta precum și gradul de eterogenitate a acestora. Astfel, decizia de utilizare a uneia dintre cele două metode de evidență a stocurilor nu este adoptată doar pe baza preferințelor izolate ale administratorului sau gestionarului, ci urmând un set de reguli nescrise dar dictate de o serie de aspecte colectate la terenul practicii și specificul operațiunilor derulate. De ce să alegi metoda inventarului permanent? Așa cum am menționat mai sus, tu îți vei trasa propriile indicii atunci când vine vorba despre alegerea celei mai potrivite metode de evidență a stocurilor. Cum? Prin cunoașterea în detaliu a caracteristicilor stocurilor gestionate de către entitate și pe baza necesităților de informare. Și dacă te întrebi care este preferința principală a companiilor atunci când vine vorba de alegerea metodei de evidență a stocurilor, aceasta este îndreptată spre metoda inventarului permanent. Cel puțin unul dintre motive este cert pentru toți antreprenorii. Aceștia doresc o transparență mult mai mare atunci când vine vorba despre situația stocurilor iar metoda inventarului permanent acoperă perfect această nevoie. Iată alte 3 motive pentru care mai poți să optezi pentru metoda inventarului permanent: riscul mult diminuat în ceea ce privește frauda sau sustragerile din gestiune având în vedere posibilitatea de a verifica permanent gestiunea. În altă ordine de idei, lipsurile și deprecierile pot fi mult mai facil identificate, aspect care la fel, face ca această metodă să fie preferată de către persoanele responsabile de gestiunea stocurilor. Care sunt impedimentele atunci când utilizezi metoda inventarului permanent? Nu putem vorbi neapărat de impedimente, ci mai degrabă de câteva puncte slabe ale metodei care pot pune anumite semne de întrebare la momentul adoptării deciziei de implementare a metodei. Unul dintre acestea este legat de volumul mare de muncă și atenția la înregistrările contabile efectuate cu ocazia intrării și a ieșirii stocurilor din entitate. De asemenea, deprecierile și lipsurile sunt fiscalizate. Putem spune faptul că acestea ar fi două dintre cele mai mari temeri ale celor care sunt în punctul de alegere a celei mai potrivite metode de evidență a stocurilor. Care este formula de calcul a stocului final atunci când aplicăm metoda inventarului permanent? Așa cum și pentru inventarul intermitent ținem cont de anumite elemente pentru a defini valoarea ieșirilor, la fel vom proceda și pentru a afla soldul final în cazul metodei inventarului permanent. Astfel, soldul final al stocurilor, atunci când aplicăm metoda inventarului permanent se calculează astfel: Sold F=Sold I+I-E, unde: Sold F este soldul final, Sold I este soldul inițial, I reprezintă intrările iar E reprezintă ieșirile Exemplu concret: stocul inițial al materiei prime a unei companii a cărei obiect de activitate este producția și comercializarea produselor de patiserie, la data de 1 a lunii iunie este de 15 000 de lei. Aceasta a achiziționat în data de 3 iunie făină în valoare de 250 de lei, ulei în valoare de 400 de lei, zahăr în valoare de 300 de lei și ouă în valoare de 100 de lei. Pentru obținerea unui produs de patiserie se consumă făină în valoare de 200 de lei, ulei în valoare de 200 de lei, zahăr în valoare de 100 de lei și ouă în valoare de 50 de lei. Determinați soldul final pentru materie primă, evidențiat în contabilitate prin intermediul contului sintetic 301 Materii prime. Concret, pe baza formulei de calcul specifice metodei inventarului permanent, soldul final se calculează astfel: Sold F materie primă la data de 30.06.2025=Sold I la data de 01.06.2025 + Intrări realizate în cursul lunii-Ieșiri înregistrate în cursul lunii=15 000+(250+400+300+100)-(200+200+100+50)=15 000+1050-550=15 500 lei Care este apanajul sistemului RO e-SAF-T în ceea ce privește metoda inventarului permanent? Nu mai este nevoie să menționăm faptul că există deosebiri legate de raportarea RO e-SAF-T atunci când discutăm despre metoda inventarului permanent VS metoda inventarului intermitent. Cumva, diferențele sunt ușor de identificat dacă ne gândim la specificul fiecărei metode și la maniera de evidență a stocurilor. Metoda inventarului intermitent presupune un volum de muncă mai ridicat, fiind mai puțin riguroasă, pe când metoda inventarului permanent implică mai multă atenție din perspectiva evidenței contabile, aspect care implică automat și cerințe mai complexe privind raportarea SAF-T. În acest context, știi deja faptul că una dintre cele mai adresate întrebări ale antreprenorilor raportat la declarația de Stocuri RO e-SAF-T a fost cea legată de interferențe ale metodei inventarului intermitent asupra declarării stocurilor. O multitudine de persoane din categoria menționată și-au pus problema necesității modificării metodei de evidență a stocurilor pentru a răspunde corect la cerințele raportării speciale RO e-SAFT în ceea ce privește stocurile. Așa cum am mai menționat și cu altă ocazie, nu există prevederi care să specifice aceste aspecte legate de necesitatea modificării metodei de evidență a stocurilor. Da, este important să ne asigurăm asupra unei raportări conforme cu cerințele în vigoare, iar dacă, pe baza analizei proceselor de afaceri, considerăm că este nevoie de utilizarea altei metode de evidență a stocurilor decât cea utilizată, avem posibilitatea de tranziție spre această metodă, însă nu suntem obligați să schimbăm metodele doar prin prisma apariției RO e-SAF-T. În contextul utilizării metodei inventarului permanent, în contabilitate sunt înregistrate toate operațiunile de intrare și de ieșire, aspect care are implicații asupra consistenței declarației D406. Cum raportarea stocurilor în contextul RO e-SAF-T este un aspect cu caracter special, în sensul transmiterii informațiilor doar la cererea organelor de control, experiența antreprenorilor în această direcție nu este foarte bogată.   Referințe principale de informare Revista Ceccar Business Magazine, Inventarul permanent versus inventarul intermitent, nr. 7/2018, material în format electronic disponibil la adresa: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/inventarul-permanent-versus-inventarul-intermitent/a/pB0klVeMgbnWYyI4Gvz7. Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009, pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008. Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, (actualizat până la data de 1 februarie 2017*).
0
Gestiune Stocuri : , , , , , ,
Inventarierea – partea II

Inventarierea – partea II

Pași spre un antreprenoriat performant. Minighid de conformare. Partea II Continuarea din: https://facturis-online.ro/gestiune-stocuri/tot-ceea-ce-trebuie-sa-cunosti-despre-inventariere.html Când vine vorba despre procedura inventarierii elementelor patrimoniale gestionate de compania ta (active, capitaluri proprii și datorii), există o paletă amplă de aspecte reglementate de către legislația în vigoare. Nu este de mirare. Este un proces complex care trebuie bifat de către orice companie din spațiul de afaceri autohton, indiferent de parametrii de funcționare a acesteia. Actul normativ principal care guvernează tot ceea ce trebuie să cunoști despre inventariere, adesea, poate fi dificil de asimilat de către antreprenori. Pe acest fundal, noi am considerat oportun să conturăm un minighid de conformare în ceea ce privește acest document legislativ și să transpunem în termeni simpli concepte care ție ți se pot părea adesea dificil de transpus la realitatea practică a afacerii tale. În traseul spre conturarea unui minighid de conformare din punct de vedere legislativ cu privire la procesul de inventariere, am bifat deja o bună parte din reperele principale. Continuăm parcursul de familiarizare a antreprenorului cu alte aspecte de interes din această sferă. Pe scurt din episodul de astăzi! Operațiuni realizate în prealabil... Concret, maniera de realizare a inventarierii pe tipuri de elemente... Care este modul de completare a listelor de inventariere? Cum ne raportăm la rezultatele inventarierii? Constatarea de plusuri sau minusuri la inventariere. Procedură... Care este documentul principal prin intermediul căruia se consemnează rezultatele inventarierii? Apanajul digitalizării fiscale asupra procedurii de inventariere Operațiuni realizate în prealabil... Pentru derularea în bune condiții a operațiunii de inventariere, este indicat să fie sistate operațiunile de intrare și ieșire a tipurilor de bunuri care sunt inventariate. Evident, acest aspect trebuie planificat în prealabil, pentru a nu deruta furnizorii și clienții. Totuși, în cazul în care nu se poate realiza acest aspect, atunci, se creează o zonă tampon în care vor ajunge bunurile primite în timpul inventarierii expediate pe parcursul derulării procedurii. Aceste produse vor fi marcate cu mențiuni legate de primirea/expedierea în timpul inventarierii. Concret, maniera de realizare a inventarierii pe tipuri de elemente... Pentru a vedea punctual modul în care se inventariază anumite categorii de bunuri patrimoniale, te invităm să urmărești imaginea de mai jos: Iată așadar, consemnat, în limbaj antreprenorial simplist maniera de efectuare a inventarierii pentru diferite categorii de elemente patrimoniale. Evident, pentru toate aceste categorii de elemente patrimoniale sunt stabilite reguli detaliate, consemnate în cadrul manualului de politici contabile care face referire și la procedura de inventariere a fiecărui tip de element patrimonial în parte. Ulterior, fiecare element inventariat, va fi trecut în cadrul listelor de inventariere conform reglementărilor în vigoare și a specificațiilor actului normativ legat de inventariere. Care este maniera de completare a listelor de inventariere? Listele de inventariere pot fi completate prin intermediul aplicațiilor informatice sau manual, respectând regulile legate de ,,înscrierea elementelor de active identificate, fără spaţii libere şi fără ştersături, conform procedurilor interne aprobate.” De exemplu, în situația în care elemente de natura activelor sunt inventariate prin intermediul instrumentelor electronice iar datele sunt transmise direct către aplicația informatică de contabilitate, listele de inventar vor fi editate direct din cadrul softului contabil. Tips & Tricks Pe tot parcursul derulării inventarierii, trebuie să afișezi la loc vizibil programul privind derularea inventarierii precum și perioada alocată procesului, pentru transparentizarea manierei de organizare a procedurii. Cum ne raportăm la rezultatele inventarierii? Rezultatele inventarierii se stabilesc pe baza comparației. Astfel, se compară datele rezultate ca urmare a inventarierii faptice cu cele înscrise în cadrul evidențelor operative (fișa de magazie) și din cadrul evidențelor contabile. Atenție! Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii trebuie să se analizeze toate stocurile înscrise în cadrul fișelor de magazie și a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Dacă sunt semnalate erori, aceste trebuie corectate operativ, după care se consemnează rezultatele inventarierii. Cum sunt acestea consemnate? Se procedează la compararea cantităților consemnate în cadrul listelor de inventariere cu evidența tehnico-operativă pentru fiecare poziției din cadrul listelor. Astfel, vom avea două situații, și anume: Valoare de inventar>valoarea din contabilitate=>în listele de inventar se înscriu valorile din contabilitate; Valoare de inventar<valoarea din contabilitate=> în listele de inventar se înscriu valorile de inventar. Astfel, se va trece întotdeauna cea mai mică valoare din cele două, în așa fel încât să nu fie omis principiul prudenței. Constatarea de plusuri sau minusuri la inventariere. Procedură... Cel mai adesea, în urma derulării procedurii inventarierii, vor rezulta plusuri sau minusuri la elementele inventariate. Cum procedăm în astfel de situații? Ei bine, comisia de inventariere este obligată să solicite explicații scrise de pe persoanele care răspund de gestionarea bunurilor. Prin confruntarea acestor explicații cu documentele de evidență, comisia de inventariere stabilește natura plusurilor, a deprecierilor, a pagubelor și a minusurilor și stabilește maniera de regularizare a acestora. Dacă se ajunge la situația unor minusuri imputabile în gestiunea stocurilor, acestea sunt suportate de către persoanele vinovate de aceste lipsuri, la valoarea de înlocuire a acestora. Tips&Tricks Ce înțelegem prin valoarea de înlocuire? Valoarea de înlocuire=Preț de cumpărare+taxe nerecuperabile+TVA+cheltuieli de transport ori de aprovizionare+alte cheltuieli. Care este documentul principal prin intermediul căruia se consemnează rezultatele inventarierii? În urma finalizării procedurii de inventariere, se ajunge la niște rezultate care se consemnează într-un proces verbal de inventariere. Pe baza acestui proces-verbal de inventariere precum și a listelor de inventariere se întocmește unul din cele 3 registre contabile obligatorii, și anume Registrul Inventar. Practic, acesta cuprinde aspecte legate de rezultatele inventarierii elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii, grupate după natura lor, conform posturilor din bilanț. Acesta, alături de balanța de verificare stau la baza întocmirii bilanțului. Apanajul digitalizării fiscale asupra procedurii de inventariere Așa cum menționam la începutul primului episod, la momentul actual, și cele mai simple concepte din cadrul contabilității unei companii trebuie trecute prin lentila modernității. Inventarul nu este scutit de această filtrare. Dacă discutăm despre paradigma RO e-SAF-T, maniera de raportare a informațiilor în cadrul acestei declarații este influențată de metodele de realizare a inventarierii stocurilor, concretizate în cea a inventarului permanent ori intermitent. Există o serie de aspecte concentrate pe modul în care ne raportăm la acestă problematică în contexte inovative. Dacă vrei să te pui la curent cu incidența metodei inventarului intermitent asupra raportării informațiilor în cadrul RO e-SAF-T, te invităm să accesezi un material care surprinde câteva aspecte pe această temă, pe baza următorului link de acces: https://facturis-online.ro/gestiune-stocuri/metoda-inventarului-intermitent-ii-brosura-informativa-pentru-antreprenorii-avizati-episodul-ii.html. De asemenea, următoarele materiale vor cuprinde și imaginea influenței metodei inventarului permanent asupra raportării RO e-SAF-T. De aceea, rămâi cu ochii pe blogul nostru. Iată așadar, prin intermediul celor două episoade ale minighidului de conformare în ceea ce privește procedura de inventariere am încercat să te ajutăm real să sporești gradul de conformare din punct de vedere legislativ cu privire la acest aspect. Inventarierea este un proces care necesită foarte multă atenție din partea oricărui antreprenor, având în vedere complexitatea acestuia. De asemenea, buna organizare a procesului este influențată de respectarea tuturor elementelor obligatorii prevăzute în cadrul legislației, de către personalul angrenat la derularea și finalizarea acesteia.   Referințe principale de informare Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, (actualizat până la data de 1 februarie 2017*). Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008.
0
Gestiune Stocuri : , , , ,
Tot ceea ce trebuie să cunoști despre inventariere

Tot ceea ce trebuie să cunoști despre inventariere

Pași spre un antreprenoriat performant. Minighid de conformare. Partea I Materialele noastre din seria reconfigurării traseului antreprenorial pe fondul apariției paradigmelor digitalizării fiscale au drept scop plasarea corectă a diverselor concepte pe mapa proceselor organizaționale. Poate te întrebi de ce este nevoie de o redefinire a rolului unor noțiuni arhicunoscute de către cei care jonglează de ani buni cu diverse fenomene din zona afacerilor. Așa cum deja ai aflat din materialele noastre precedente, proiectarea unui alt scenariu privitor la derularea afacerilor pe fundalul paradigmelor digitalizării fiscale determină toți antreprenorii responsabili să se cadreze corect la noile condiții în ceea ce privește derularea afacerilor. Acest aspect este corelat indispensabil și la ,,remaparea” noțiunilor principale cu care interacționează antreprenorii și nu numai. Astăzi ne vom opri asupra localizării pe harta reformelor digitale în ceea ce privește procedura de inventariere. Sunt mulți antreprenori care se întreabă dacă mai este obligatorie derularea acestei proceduri pe fondul lansării paradigmelor digitalizării fiscale. Sau dacă maniera derulării și organizării acesteia interferează cu cerințele de raportare RO e-SAF-T. După cum putem sesiza în jurul nostru, nu mai putem discuta despre concepte simpliste chiar fără să le punem sub lumina noilor modificări. Astfel, și această problematică poate fi plasată sub lentila noilor modificări lansate în spațiul de afaceri în vremuri prospere din punct de vedere al avansului digital înregistrat de companii. În primul rând este bine să ne reamintim la ce se referă inventarul și care este locul procedurii în cadrul procesului financiar-contabil al companiei. Pe scurt în episodul de astăzi! Ce este inventarul și care sunt momentele la care se organizează acesta în cadrul companiei? Totuși, ce reprezintă inventarierea? Care este momentul la care are loc inventarierea anuală? Cine își asumă răspunderea pentru derularea operațiunii de inventariere? Ce cuprinde decizia scrisă cu privire la inventariere? Cine nu poate face parte din cadrul echipei de inventariere? Ce este inventarul și care sunt momentele la care se organizează acesta în cadrul companiei? Fără a ne rătăci în termeni complecși și dificil de înțeles, inventarul este parte integrantă indispensabilă a oricărei proces financiar-contabil. Ba mai mult, inventarierea face parte din sarcinile obligatorii care trebuie bifate de către companii. Astfel, societățile comerciale, companiile naționale, regiile autonome, institute naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și alte persoane juridice au obligația efectuării inventarului elementelor de natura activelor, capitalurilor proprii și datoriilor în momente precum: Începutul derulării activității; Cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar; În momente precum sunt cele corelate la divizare, fuziune, lichidare. În ceea ce privește derularea efectivă a inventarierii, entitățile enunțate mai sus au obligația să emită propriile proceduri cu privire la aceast proces, în baza normelor prevăzute de către Ordinul 2861/2009. Acestea trebuie aprobate de către administratorul sau gestionarul entității respective. Atenție! Dacă nu respecți reglementările cu privire la efectuarea inventarierii riști să fii sancționat cu o amendă care pornește de la 3000 de lei și se oprește la un cuantum de 20 000 de lei. Totuși, ce reprezintă inventarierea? Așa cum este definit de către legislația economico-financiară, inventarierea este un proces bine delimitat prin care este admisă existența faptică la nivel cantitativ-valoric sau numai valoric a elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii, la momentul efectuării acesteia. Evident, aici trebuie să ții cont de acele 3 momente cheie la care trebuie să se efectueze inventarierea. Funcție de specificul activității și de necesitățile de informare, tu decizi și alte momente la care vei demara procedura, în afara celor clar specificate de către legislația în vigoare. Pentru simplificarea aspectelor principale legate de procedura inventarierii, iată mai jos câteva repere importante. Inventarierea în 3 întrebări. De ce, pentru ce, când? De ce?: stabilirea situației reale a elementelor tale patrimoniale (active, capitaluri proprii și datorii) și anume cele deținute la momentul inventarierii în cadrul evidențelor tale precum și a bunurilor și valorilor deținute aparținând altor persoane fizice sau juridice. Deci, pe scurt, inventarul te ajută să identifici dacă aspectele scriptice sunt corelate la cele faptice, dacă ceea ce e consemnat în evidențe apare și în realitatea practică. Vorbim astfel despre o legătură dintre realitate și înscrisuri. Pentru ce?: transpunerea corectă a elementelor inventariate în cadrul situațiilor financiare anuale, pentru a reflecta imaginea fidelă a companiei în ceea ce privește poziția și performanța financiară a activității derulate. Când?: la începutul activității, cel puțin odată în cursul exercițiului financiar, în cazul operațiunii de fuziune, încetare a activității, la cererea organelor de control, la momentul apariției suspiciunilor privind lipsa unor elemente patrimoniale din gestiune, la momentul predării primirii de gestiune stocuri, la momentul reorganizării gestiunilor, ca urmare a situațiilor nefaste ocazionate de evenimente naturale sau cazuri de forță majoră. Tips&Tricks Dacă ai realizat inventarierea tuturor elementelor de activ din cadrul gestiunii cu ocazia uneia dintre circumstanțele relaționate la indicii legate de lipsuri sau plusuri din gestiunea stocurile, predare-primire de gestiune, reorganizare a gestiunilor, cererea organelor de control, în cazuri de forță majoră sau calamități natural, aceasta poate ține loc de inventariere generală anuală. Acest aspect are loc doar pe baza aprobării venite din partea administratorului. Care este momentul la care are loc inventarierea anuală? De regulă, inventarierea elementelor patrimoniale de activ, capitaluri proprii și datorii are loc la momentul închiderii exercițiului financiar, funcție de specificul activității companiei. Dacă derulezi o activitate complexă, inventarierea poate avea loc și înainte de data închiderii exercițiului financiar însă rezultatele trebuie consemnate în situațiile financiare ale exercițiului financiar respectiv. Cine își asumă răspunderea pentru derularea operațiunii de inventariere? Răspunderea pentru derularea operațiunii de inventariere îi revine administratorului care trebuie să aprobe proceduri scrise și apoi să le transmită comisiilor de inventariere. Chiar dacă la derularea efectivă a inventarierii participă alte persoane, totuși, răspunderea îți revine ție, antreprenorului sau administratorului societății respective. Ce cuprinde decizia scrisă cu privire la inventariere? Decizia scrisă cu privire la inventariere face referire la comisiile care vor derula procedura. Practic, această decizie include aspecte legate de componența comisiei (numele președintelui și a fiecărui membru al comisiei), maniera în care vei efectua inventarierea precum și metodele efectuate, gestiunea stocurilor supusă procesului de inventariere, data privind începerea inventarierii precum și data de finalizare a acesteia. În situația în care te întrebi dacă există posibilitatea ca inventarierea să fie efectuată de către o singură persoană, ei bine, află că da. Inventarierea poate fi efectuată de către o singură persoană atunci când în cadrul entității există un număr redus de salariați. Însă, în acest caz, răspunderea pentru corectitudinea derulării inventarierii și a rezultatelor acesteia îți revine ție, în calitate de administrator al entității. Cine nu poate face parte din cadrul echipei de inventariere? Există evident și anumite persoane care nu pot lua parte la inventariere din cauza unui conflict de interese. Cred ca ți-ai dat seama despre cine este vorba. Punctual, nu pot fac parte din comisia de inventariere: Contabilul; Gestionarul; Auditorii interni sau statutari. Bine de știut! Chiar dacă un contabil nu poate face parte din comisia de inventariere, totuși acesta poate lua parte la derularea inventarului. Aspectul de care trebuie să ții cont este legat de faptul că acest material se bazează strict pe informațiile cuprinse de către actul normativ principal ce reglementează procedura de inventariere, și cuprinde, credem noi, o transpunere a procedurii pe înțelesul antreprenorului. Răspunsuri punctuale la întrebări amplu expuse în cadrul acestui act normativ. Aspectele legate de inventariere nu se termină aici. Aceasta reprezintă una dintre cele mai complexe proceduri derulate în cadrul departamentului financiar-contabil (servicii contabile). Pentru a întregi imaginea procesului, te invităm să urmărești episodul următor care va pune în lumină și alte aspecte de interes cu privire la inventariere. inventarului intermitent. Totul în episodul următor.   Referințe principale de informare Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008.
0
Gestiune Stocuri : , , ,
La ce ajuta codurile CPV in eFactura?

La ce ajuta codurile CPV in eFactura?

Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. Partea II Lumea antreprenorială din care faci parte nu este departe de tot ceea ce înseamnă coduri, cifre și limbaj abstract. Uneori poți avea impresia că te rătăcești printr-un labirint al informațiilor codificate din care nu mai întrezărești ieșirea. Ba mai mult, apariția paradigmelor digitalizării fiscale au acutizat acestă senzație a debusolării într-o lume a incertitudinii din punct de vedere a modificărilor de natură legislativă. Superficial, acest aspect poate afecta bunul mers al companiei tale. Dacă privești însă în profunzime, vei vedea că soluțiile sunt mai aproape decât poți intui. Una dintre cele mai eficiente strategii de gestionare a tuturor modificărilor care sunt lansate frecvent în spațiul de afaceri din România și care sunt marcate de o doză considerabilă de ambiguitate este legată de colaborarea constantă cu persoane specializate în gestionarea schimbării. Așa cum deja te-ai obișnuit, noi, echipa Facturis, suntem de partea antreprenorilor care doresc să izbutească în lupta pentru conformitate legală și fiscală prin asistență constantă în ceea ce privește gestionarea schimbărilor. Unul dintre aspectele asupra cărora antreprenorii nu dețin foarte multe informații este legat de utilizarea codurilor CPV și NC. Astfel, am remarcat necesitatea lansării câtorva informații de clarificare în acest sens. Continuăm informațiile prezentate în cadrul primei părți a materialului cu alte aspecte de interes pentru antreprenorii care vor să se conformeze la reglementările actuale cu privire la utilizarea codurilor CPV. Pe scurt! Care sunt situațiile specifice care impun consemnarea codurilor CPV în cadrul facturilor emise? Exemplu pentru clarificare Care sunt consecințele nerespectării prevederii legate de includerea acestora coduri în cadrul facturilor emise? CPV pentru aviz CFP RO e-SAF-T și codurile CPV Care sunt situațiile specifice care impun consemnarea codurilor CPV în cadrul facturilor emise? Conform reglementărilor în vigoare la momentul actual, pentru facturile emise în spatele cărora se află un contract de achiziții publice chiar și cele din domeniul apărării și securității, de concesiune de lucrări și servicii și de achiziții sectoriale există obligativitatea înscrierii codurilor CPV. Acestea se înscriu conform Regulamentului nr. 2195/2002 privind Vocabularul comun cu referire la achizițiile publice (CPV) care cuprinde imaginea complexă a acestor coduri. La prima vedere, cele peste 500 de pagini ale documentului nu par a fi foarte ușor digerate de către antreprenori. Cadrul general privind aplicabilitatea, structura sistemului de clasificare, tabele de corespondență și alte aspecte surprinse în cadrul acestuia nu sunt foarte familiare pentru cei care utilizează sistemul național RO e-factura pentru marcarea tranzacțiilor arondate modelului B2C ori B2B. Atunci când discutăm despre consemnarea acestor coduri, aducem în lumină facturarea în cadrul modelului B2G. Deci, dacă derulezi tranzacții cu instituțiile statutului conform situațiilor specifice menționate mai sus, deții obligația consemnării codurilor CPV în cadrul facturilor. Acest aspect este valabil începând cu data de 1 ianuarie 2025. Pe scurt, fiecare obiect sau serviciu aferent unui contract de achiziții publice/concesiune trebuie codificat cu aceste coduri CPV care sunt incluse în cadrul facturilor emise și transmise în cadrul RO e-factura. Aceste aspecte sunt prevăzute de către OUG 120/2021 în cadrul articolului 4, alin. 2^1. Nu există motivații foarte clare pentru care a fost necesară introducerea acestor coduri în cadrul facturilor emise în relația de tip B2G. Ceea ce trebuie să cunoști însă este faptul că acest aspect este obligatoriu în situațiile surprinse mai sus. Astfel, dacă o factură emisă către o instituție publică nu include și consemnarea acestor coduri, aceasta nu are trebui să îndeplinească caracterul validității. Exemplu pentru clarificare Compania X SRL vinde către Institutul Național de Statistică 20 coperți pentru dosare în valoare de 60 de lei și 5 organizatoare pentru sertare de birou în sumă de 100 de lei, pentru care este emisă factura nr. 123/20.05.2025. Conform protocolului de transmitere, aceasta trebuie încărcată în termenul legal de 5 zile calendaristice în cadrul sistemului RO e-factura de la momentul emiterii. Data efectivă a încărcării facturii este 22.05.2025. Pentru a respecta aspectele legislative legate de codificarea comună a produselor comercializate către instituțiile de stat, produsele vor fi codificate pe baza nomenclatorului CPV, astfel: articolul copertă pentru dosar este corelat la codul 22852100-8, iar produsul organizatoare pentru sertare de birou este corelat la codul 30193100-9. Aceste coduri pot fi asociate nomenclatorului de produse din cadrul aplicației de facturare, alături de secțiunea codurilor NC. Astfel, la momentul transpunerii produselor în cadrul facturii emise, vor fi preluate și codurile CPV aferente acestora. Care sunt consecințele nerespectării prevederii legate de includerea acestora coduri în cadrul facturilor emise? Dacă citim cu atenție toate informațiile cuprinse în cadrul OUG 120/2021, vom vedea, faptul că, din punct de vedere fiscal nu există contravenții cu privire la nerespectarea acestei obligații referitor la consemnarea codurilor CPV în cadrul facturilor emise în relația de tip B2G. În acest sens, o factură care nu face trimitere la aceste coduri este validă din punct de vedere contabil și al taxei pe valoare adăugată, întrucât nu identificăm precizări concrete cu privire la anularea validității unei facturi doar raportat la aceste cerințe legate de codurile CPV. Chiar dacă nu există riscuri (cel puțin pe baza informațiilor existente la momentul actual în spațiul legislativ) cu privire la nedeclararea acestor coduri, totuși este indicat să respectăm reglementarea, care, nu trebuie să omitem, deține caracter de obligativitate, în ciuda inexistenței unei urmări de tip aplicare de sancțiune. CPV pentru aviz CFP Dacă privim însă și din celălalt unghi, pentru aprobarea plății unei facturi de către o instituție publică se recurge la o întreagă procedură de validare a documentului justificativ care stă la baza plății, și anume factura. Astfel, în cazul în care aceasta aplică controlul financiar preventiv, lipsa codului CPV poate reprezenta un impediment pentru acceptarea vizei CFP. Astfel, instituția poate solicita corectarea facturii prin intermediul RO e-facturii. Aceasta va fi astfel corectată prin includerea codurilor CPV și retrimisă prin intermediul sistemului RO e-factura. Dacă faci parte din categoria contribuabililor care aplică sistemul TVA la încasare, și nu numai, acest aspect poate afecta exigibilitatea TVA-ului. RO e-SAF-T și codurile CPV Cel mai adesea, codurile CPV sunt corelate la sistemul național RO e-factura. Așa cum am discutat în cadrul materialului legat de utilizarea codurilor NC, cele două tipuri de coduri, și anume NC și CPV nu sunt obligatorii pentru toate tipurile de produse. Am stabilit deja care sunt cele 5 circumstanțe clar specificate de către legislația în vigoare cu privire la marcarea operațiunilor cu codurile NC. Dacă discutăm despre tranzacții derulate în cadrul a două companii private, atunci nu se pune problema menționării codurilor CPV în cadrul fișierului SAF-T. Dacă facturile emise în relația B2G cuprind și aceste coduri CPV, atunci aceste date vor fi preluate și în cadrul declarației RO e-SAF-T. Aspectele legate de codurile CPV și NC reprezintă un aspect important pentru utilizatorii sistemelor digitalizării fiscale, în vederea racordării la conformitate fiscală. Chiar dacă în cadrul prevederilor legislative nu sunt impuse anumite contravenții pentru neîndeplinirea anumitor cerințe, este bine să promovăm o cultură a corectitudinii în ceea ce privește normele legislative, și să aplicăm în integralitate toate aceste prevederi, nu doar atunci când acțiunea noastră este urmată de aplicarea unei amenzi pentru nerespectarea reglementărilor.   Referințe principale de informare Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T), disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera codurilor CPV, material în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 37 din 23 ianuarie 2003. Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în Monitorul Oficial nr. 960 din 7 octombrie 2021.
0
Gestiune Stocuri : , , , , , ,
Codurile CPV

Codurile CPV

Minibroșură de informare cu privire la utilizarea acestora. Partea I NC, CPV, UIT, BT…Toate aceste abrevieri definesc o lume a codurilor în interiorul căreia antreprenorii își derulează activitățile. Strădania fiecărui factor decizional al mediului de afaceri este direcționată spre identificarea combinației cifrului care să permită înțelegerea fiecărui concept în parte. Nu este un proces ușor. De cele mai multe ori, efortul depus depășește resursele puse la dispoziție de către antreprenori. Cauza nu este însă una pierdută. Cu instrumentele necesare, lupta pentru obținerea cifrului corect poate fi câștigată. Cu toate că pare o situație cel puțin abstractă, descifrarea acestor combinații de litere, chiar cifre, dacă discutăm despre domeniul financiar-contabil, unde procesul declarativ se rezumă doar la aceste combinații (D100, D300, D112, D700, D394, D301 etc.) este asemănat unui proces de decodare a unui limbaj adesea departe de capabilitatea antreprenorilor de a asimila diverse noțiuni complexe. Episoadele anterioare au plasat sub conul de lumină conceptul codurilor NC. Problematica a cunoscut nuanțe diverse pentru cele 3 paradigme ale digitalizării fiscale asupra cărora subiectul manifestă influență, și anume: RO e-factura, RO e-transport și RO e-SAF-T. Astfel, a fost reliefat modul în care un singur concept poate cunoaște atât de multe nuanțe în circumstanțe eterogene. Un alt concept codificat pentru mediul antreprenorilor este legat de codurile CPV. Ce reprezintă aceste coduri și care este utilitatea lor pe fondul apariției paradigmelor digitalizării fiscale este doar una dintre întrebările cele mai des adresate de către antreprenorii moderni. Când este necesar să utilizăm aceste coduri și care sunt paradigmele digitalizării fiscale care impun reconfigurarea traseului prin includerea acestor coduri în cadrul raportării reprezintă nelămuriri ale utilizatorilor platformelor RO e-factura, RO e-transport, RO e-SAF-T. Incertitudini la care noi vom oferi răspunsuri în cele ce urmează. Pe scurt! Reperare. Ce reprezintă codurile CPV? Unde regăsim punctual lista codurilor CPV? Codurile CPV și sistemul RO E-factura Întrebări și răspunsuri. Utilizarea codurilor CPV În context RO e-SAF-T, utilizarea codurilor NC și CPV este obligatorie pentru toate produsele? Dacă factura emisă în relația de tip B2G nu cuprinde exact codurile CPV menționate în cadrul contractului de achiziții publice, este afectată deductibilitatea TVA-ului? O entitate privată prestează ser vicii de salubritate unui SRL. Aceasta trebuie să includă pe factura emisă codurile CPV conforme operațiunii? Reperare. Ce reprezintă codurile CPV? Cifrul din spatele codului CPV este decodificat prin Common Procurement Vocabulary, tradus ca Vocabular comun privind achizițiile. Practic, dacă ne raportăm la semnificația directă a acestuia, conceptul uniformizează anumite tipuri de tranzacții, în vederea standardizării anumitor tipuri de achiziții publice. Evident, acest cod este transpus sub forma unui simbol numeric atribuit în mod specific unui anumit tip de produs sau serviciu. Astfel, sistemul codurilor CPV uniformizează aspectul achizițiilor publice cu scopul standardizării referințelor utilizate de către autorități și entități contractante. Unde regăsim punctual lista codurilor CPV? Codurile CPV sunt reprezentate de combinații cifrice formate din 8 cifre la care se adaugă una de control. Lista completă a acestor coduri, care pot fi identificate pe baza criteriilor de căutare este disponibilă la adresa: https://www.cpv.nxm.ro/. Iată mai jos câteva exemple de astfel de coduri CPV. 09321000-5-Apă caldă; 15981000-8-Apă minerală; 03221113-1-Ceapă; 03331200-2-Lapte de capră; 30233140-4-Dispozitive de stocare cu acces direct (DASD); 09211820-5-Uleiuri minerale; 16300000-8-Secerătoare. Evident, mai sus regăsim doar câteva exemple pentru clarificare a codurilor CPV, însă lista acestora este mult mai complexă. Codurile CPV și sistemul RO E-factura Provocările la care sunt expuși antreprenorii relaționat la utilizarea codurilor CPV sunt nuanțate atunci când discutăm despre fenomenele digitalizării fiscale. De aceea, nu putem să tranșăm problematica codurilor CPV fără să nu o trecem prin filtrul RO e-facturii. Prima formă a legislației naționale care reglementează aspectele legate de utilizarea sistemului național RO e-Factura nu face trimiteri la codurile CPV. Acestea referiri au fost incluse începând cu cea de-a patra formă consolidată a OUG 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național RO e-factura, și anume în luna decembrie a anului 2024. Modificările legate de consemnarea codurilor CPV au fost introduse astfel prin intermediul OUG 138/2024 cu privire la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal al afacerilor. Așadar, începând cu luna decembrie a anului 2024 apar primele mențiuni cu privire la codurile CPV în cadrul actului normativ principal de reglementare a activității sistemului național RO e-factura. Ultima formă actualizată a actului normativ prevede obligativitatea consemnării acestor coduri în anumite cazuri specifice. Obligativitatea utilizării acestor coduri intervine însă abia începând cu luna ianuarie a anului 2025. Întrebări și răspunsuri. Utilizarea codurilor CPV 1. În context RO e-SAF-T, utilizarea codurilor NC și CPV este obligatorie pentru toate produsele? Nu, codurile NC și CPV se utilizează doar în anumite contexte clare dictate de către legislația autohtonă. Pe scurt, codurile NC se utilizează pentru cele 5 conjuncturi specifice menționate în cadrul articolului legat de utilizarea acestor coduri în contexte inovative precum sunt cele legate de paradigmele digitalizării, iar codurile CPV doar pentru facturile emise în cadrul modelului de business B2G. 2. Dacă factura emisă în relația de tip B2G nu cuprinde exact codurile CPV menționate în cadrul contractului de achiziții publice, este afectată acceptarea documentului de către CFP? În practica de afaceri pot să apară și situații în care pe facturile emise de către furnizori sunt identificate alte coduri CPV decât cele menționate în cadrul contractului de achiziții, în sensul în care în contract apar codurile detaliate pentru fiecare tip de produs sau serviciu iar pe factura emisă apare un cod CPV care descrie în termeni generali produsul comercializat. Sau invers. De exemplu, contractul prevede codul 15981000-8-apă minerală, iar pe factură apare menționat codul  15981100-9-apă minerală plată. Controlul financiar preventiv are rolul de validare a aspectelor cuprinse prin intermediul documentelor justificative care atestă primirea bunului și aprobarea plății pentru bunul achiziționat. Astfel, dacă persoanele care realizează CFP constată faptul că bunurile contractate corespund cu cele facturate, chiar dacă există anumite diferențe de nuanță cu privire la consemnarea codurilor CPV, facturile pot fi acceptate la plată. Chiar dacă acestea pot fi acceptate la plată, totuși documentația aferentă trebuie să justifice diferențele existente între codurile cuprinse în cadrul facturilor primite și cele prevăzute în contract. 3. O entitate privată prestează servicii de salubritate unui SRL. Aceasta trebuie să includă pe factura emisă codurile CPV conforme operațiunii? Atunci când discutăm despre tranzacțiile derulate între două companii private, nu se pune problema codificării produselor și serviciilor comercializate prin intermediul acestor coduri CPV. Acestea sunt valabile doar pentru facturile emise în cadrul modelului B2G. Aspectul este valabil atât pentru RO eFactura cât și pentru RO e-SAF-T. Va urma…   Referințe principale de informare Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T), disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera codurilor CPV, material în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 37 din 23 ianuarie 2003. Ordonanță de urgență nr. 138 din 4 decembrie 2024 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, Publicat în Monitorul Oficial nr. 1222 din 5 decembrie 2024.
0
Gestiune Stocuri : , , , ,
Metoda inventarului intermitent (II) – Broșură informativă pentru antreprenorii avizați. Episodul II

Metoda inventarului intermitent (II) – Broșură informativă pentru antreprenorii avizați. Episodul II

Aspectele contabile ale unei companii reprezintă motorul principal fără de care acestea nu pot funcționa armonios. În afara prioritizării acestora, compania ta poate avea numeroase probleme legate de gestionarea activității precum și cu instituțiile statului, atunci când discutăm despre stabilirea taxelor și impozitelor specifice fiecărui tip de companie, funcție de caracteristicile vectorului fiscal. Unul dintre aspectele principale arondate metodei contabilității este reprezentat de inventar. De maniera prioritizării acestuia depinde conturarea unei imagini fidele cu privire la situația faptică a elementelor de activ, capitaluri proprii și datorii. Episodul anterior a evidențiat câteva elemente principale de care trebuie să ții cont atunci când aplici metoda inventarului intermitent. De la cadrul general de aplicare, la documente justificative, metoda de calcul a ieșirilor de stocuri, metoda inventarului intermitent se subscrie unei proceduri incluse în cadrul manualului de politici contabile al companiei. În episodul de astăzi, vom face referire la aspecte care guvernează decizia de adoptare a metodei inventarului intermitent în detrimentul metodei inventarului permanent. Sau invers. Sunt câteva aspecte de care este bine să ții cont în acest sens. Ce trebuie să ai în vedere este faptul că nu există constrângeri cu privire la aplicarea unei anumite metode, dintre cele două puse în discuție. Fiecare factor decizional al afacerii trebuie să stabilească proprii parametrii funcție de care va alege aplicarea unei anumite metode dintre cele două expuse. Decizia trebuie însă justificată pe fundamente clar ancorate la realitatea economică a afacerii. Pe scurt! Contraste. Inventar intermitent VS inventar permanent De ce să aleg metoda inventarului intermitent? Totuși, care sunt diferențele care separă cele două metode? Mai rămâne o întrebare. Cum ne raportăm la metoda inventarului intermitent pe fondul RO e-SAF-T? Întrebări și răspunsuri. Metoda inventarului intermitent si RO e-SAF-T. Învățăminte din experiențele antreprenoriale Trebuie să mai transmit declarația RO e-SAF-T de stocuri dacă aplic metoda inventarului intermitent? Dacă aplic metoda inventarului intermitent trebuie să țin o evidență clară a fișelor de magazie? Când trebuie să efectuez inventarierea dacă aplic metoda inventarului intermitent? Sunt obligat să aplic o anumită metodă de evaluare a stocurilor în contextul declarației RO e-SAF-T? Contraste. Inventar intermitent VS inventar permanent Unul dintre principalele neajunsuri ale metodei inventarului intermitent este legată de imposibilitatea cunoașterii stocului de marfă, indiferent de moment, spre deosebire de cealaltă metodă, care, odată aplicată, permite cunoașterea la orice moment al stocului, atât cantitativ cât și valoric. Este un neajuns care nu poate fi contracarat prin intermediul niciunei modalități și care sporește riscul de sustragere a unor stocuri din cadrul gestiunii. Fără a fi o regulă general valabilă, metoda inventarului intermitent se aplică în cadrul entităților mici și mijlocii din considerente legate de costurile reduse și metodologie simplificată dacă discutăm despre aplicarea efectivă a acestuia. Acestea ar fi câteva dintre elementele principale de care trebuie să ținem cont atunci când discutăm despre metoda inventarului intermitent. Așa cum spuneam există anumite situații specifice care impun alegerea metodei inventarului intermitent. În continuare vom explora principalele rațiuni care stau la baza alegerii unei astfel de metode de inventariere. De ce să aleg metoda inventarului intermitent? Deși există anumite situații specifice care impun utilizarea inventarului intermitent, totuși apelul la această metodă poate fi justificată de câteva aspecte, care conturează caracteristicile principale ale metodei: Metoda Inventarului Intermitent în 3M Minimalistă-nu necesită realizarea unor operațiuni complexe și a unei gestiuni riguroase prin prisma contabilizării la nivelul cheltuielilor stocurilor inventariate prin intermediul acestei metode; Maleabilă-este destul de ușor de pus în practică, nu necesită un volum mare de muncă; Minusuri nefiscalizate-lipsurile și deprecierile rezultate ca urmare a aplicării metodei nu sunt fiscalizate. Iată dar, cei 3M conturați de noi pentru ca tu să înțelegi mai bine care este incidența aplicării metodei inventarului intermitent asupra activității derulate de tine. Totuși, care sunt diferențele care separă cele două metode de inventar? Când discutăm despre cealaltă metodă de inventariere, și anume metoda inventarului permanent trebuie să știi faptul că aceasta diferă considerabil de inventarul intermitent. Pe înțeles antreprenorului, intermitent înseamnă cu o regularitate bine definită, care nu are loc în mod constant, pe când permanent, vizează o practică bine definită, impusă de o frecvență crescută. Principala diferență dintre metoda inventarului intermitent și cea a inventarului permanent este redată de maniera de contabilizare a stocurilor. Așa cum spuneam, pentru prima metodă, contabilizarea stocurilor se realizează prin intermediul conturilor de cheltuială, așa încât imaginea faptică a stocurilor nu beneficiază de transparență, spre deosebire de metoda inventarului permanent, unde discutăm despre cunoașterea la orice moment a stocului de marfă, materie primă, produs finit deoarece le vom contabiliza prin intermediul conturilor din clasa 3. Adevărul este că metoda inventarului permanent este mult mai populară decât cea a inventarului intermitent, având în vedere aspectul transparenței informațiilor legate de stocuri precum și a diminuării riscului de sustrageri și de erori. Dacă dorești să menții un control riguros asupra gestiunii de stocuri, atunci vei alege metoda inventarului permanent. Aceasta îți va permite să cunoști oricând, atât cantitativ cât și valoric, valoarea stocurilor deținute. Nu este un aspect față de care antreprenorii pot manifesta indiferență. Contează semnificativ să avem o imagine cât mai transparentă asupra acestor aspecte, întrucât, cele mai multe companii au de gestionat un stoc de marfă, de materie primă sau de produse finite. Info point! Nu uita să menții consecvența metodei alese. Este foarte important ca metoda inventarului permanent sau a celui intermitent să fie aplicată constant, astfel încât să avem o imagine care să fie definită de constanță pentru a putea asigura comparabilitatea informațiilor. Mai rămâne o întrebare. Cum ne raportăm la metoda inventarului intermitent pe fondul RO e-SAF-T? Prin consultarea ghidului de asistență în ceea ce privește depunerea declarației D406, regăsim câteva spețe cu privire la metoda inventarului intermitent și incidența acesteia asupra întocmirii declarației RO e-SAF-T. Folosirea inventarului intermitent va avea incidență asupra înregistrărilor efectuate și raportate în cadrul secțiunii 3 GeneralLedgerEntries, mișcări raportate în cadrul secțiunii 4 SourceDocuments, subsecțiunea Movement of Goods. Aceste secțiuni cuprind datele raportate din cadrul înregistrărilor contabile, în manieră identică, pe baza documentelor justificative și a nomenclatoarelor specifice raportării RO e-SAF-T. Cum se realizează raportarea stocurilor în cadrul acestor secțiuni și subsecțiuni? Răspunsul îl regăsim tot în cadrul documentului de asistență și este ghidat de principiul raportare pliată pe înregistrare. Adică, vom raporta exact informațiile înregistrate în cadrul evidențelor operative ale companiei. Dacă ne referim la subsecțiunea Mișcări de bunuri, intrările de stocuri se raportează pe baza inventarului efectuat la finele perioadei prin folosirea tipului de mișcare 180 Alte tranzacții. Nu vom raporta achizițiile pe baza de factură în cadrul acestei subsecțiuni, pe baza normelor inventarului intermitent. Întrebări și răspunsuri. Metoda inventarului intermitent si RO e-SAF-T. Învățăminte din experiențele antreprenoriale Știm faptul că una dintre cele mai de impact surse de inspirație pentru antreprenori este reprezentată de experiența pragmatică a altor deținători de afacere. De aceea, am sintetizat pentru tine cel mai des adresate întrebări de către cei care la momentul actual sunt înrolați pe câmpul de luptă al paradigmei RO e-SAF-T. 1. Trebuie să mai transmit declarația RO e-SAF-T de stocuri dacă aplic metoda inventarului intermitent? Declarația de stocuri D406 se transmite doar la cererea organelor fiscale. Aceasta se depune pentru o anumită perioadă de referință, ținând cont de anumite elemente specifice. Obligativitatea transmiterii revine chiar și acelor categorii de entități care aplică metoda inventarului intermitent. Astfel, nu există la momentul actual nicio prevedere care să scutească contribuabilii care optează pentru această metodă pentru depunerea acestei declarații. Deci, până la momentul apariției altor prevederi, va trebui să depui această declarație și dacă aplici metoda inventarului intermitent. 2. Dacă aplic metoda inventarului intermitent trebuie să țin o evidență clară a fișelor de magazie? Aplicarea metodei inventarului intermitent nu impune utilizarea fișei de magazine întrucât inventarul se realizează la sfârșitul lunii și nu comensurăm consumurile pe parcursul perioadei. Fișa de magazie este obligatoriu a fi completată doar în cazul în care utilizăm metoda inventarului permanent, atunci când în contabilitate se înregistrează prin intermediul conturilor din clasa 3 de conturi intrările și ieșirile de stocuri. Dacă discutăm despre inventarul intermitent, așa cum menționat și în materialul anterior, avem în vedere înregistrarea operațiunilor legate de stocuri prin intermediul conturilor din clasa 6 de conturi. Din punct de vedere procedural, lucrurile sunt mai simple, însă există o anumită penurie de informație identificată pe direcția lipsurilor în gestiune, întrucât nu putem determina la orice moment existența valorică a stocurilor în gestiune. 3. Când trebuie să efectuez inventarierea dacă aplic metoda inventarului intermitent? Dacă aplici metoda inventarului intermitent trebuie să cunoști faptul că inventarierea stocurilor are loc conform politicilor contabile însă nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care trebuie să determini obligațiile fiscale. Este indicat să ții cont de aceste termene, pentru a te ralia tuturor modificărilor legislative și a spori gradul de conformitate legală. 4. Sunt obligat să aplic o anumită metodă de evaluare a stocurilor în contextul declarației RO e-SAF-T? O întrebare destul de frecvent adresată de către antreprenori este cea legată de obligativitatea aplicării unei anumite metode de inventariere în detrimentul alteia. Această întrebare apare cel mai adesea în contextul apariției obligațiilor declarative legate de RO e-SAF-T. De ce această întrebare? Deoarece metoda inventarului permanent presupune o raportare mai complexă decât cea a inventarului intermitent. Ce ar trebui așadar să cunoști pe această latură? Legislația în vigoare la momentul actual nu constrânge antreprenorii să utilizeze o metodă de inventariere în detrimentul celeilalte. Adică, nu ești obligat să utilizezi metoda inventarului permanent dacă necesitățile tale de informare în ceea ce privește stocurile se pliază celeilalte metode de inventariere. Aspectele legate de cele două metode de inventariere a stocurilor nu sunt foarte intens dezbătute în cadrul mediului de afaceri autohton. Totuși, interesul în această direcție este tot mai crescut, mai ales pe fondul apariției fenomenului RO e-SAF-T. Ca antreprenor, este bine să fii informat, pentru a acționa în cunoștință de cauză și a adopta metode, tehnici și instrumente care să se plieze pe tipul de activitate derulat.   Referințe principale de informare Revista Ceccar Business Magazine, Inventarul permanent versus inventarul intermitent, nr. 7/2018, material în format electronic disponibil la adresa: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/inventarul-permanent-versus-inventarul-intermiten t/a/pB0klVeMgbnWYyI4Gvz7. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ordinul nr. 2.861 din 9 octombrie 2009, pentru aprobare Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, Publicat în Monitorul Oficial nr. 704 din 20 octombrie 2009. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**), Publicat în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008. Portal Contabilitate.ro, Spețe din sfera metodei inventarului intermitent, în format electronic, disponibil contracost la adresa: https://www.portalcontabilitate.ro/procedura-pentru-metoda-inventarului-intermitent-198069.htm. Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, (actualizat până la data de 1 februarie 2017*).
0
Gestiune Stocuri : , , , , , , ,
1
2
3