Legislatie

Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea I   Navigarea spre asimilarea conceptului taxei pe valoare adăugată și a impactului deținut asupra afacerii tale se poate solda cu o serie de provocări care îngreunează drumul spre ,,atingerea țărmului”. Este un aspect firesc. Din experiențele antreprenorilor, taxa pe valoare adăugată se dovedește a fi unul dintre cele mai dificile instrumente ,,mânuite” de către departamentul financiar-contabil al unei companii și nu numai. Racordarea la actualitate legislativă în contextul modificărilor care intervin cu o regularitate remarcabilă în spectrul taxei pe valoare adăugată este un aspect asupra căruia conducătorii departamentelor financiar-contabile trebuie să dețină controlul absolut. În absența acestuia, nu va fi posibilă menținerea și optimizarea parametrilor de conformitate fiscală și legală în legătură cu activitatea derulată. Episoadele anterioare pe tema explorării taxei pe valoarea adăugată cu scopul facilitării traseului de asimilare a conceptului în viața antreprenorială au punctat aspecte legate de cele 4 tipuri de TVA cu care orice tip de companie va avea contact pe parcursul existenței sale. De asemenea, am discutat despre unul dintre cele mai de interes subiecte atunci când vine vorba de TVA, și anume tranziția de la o persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată la un status care oglindește obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA. Unul dintre aspectele care pune în dificultate mulți antreprenori este cel legat de sistemul TVA la încasare. Poate surprinzător pentru unii antreprenori, acest aspect ridică o serie de semne de întrebare. Rămâi alături de noi pentru a aduce lumină asupra unei problematici esențiale din viața companiei tale. Pe scurt! Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști  Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști Episodul anterior a punctat aspecte pragmatice legate de posibilitatea tranziției unei companii de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. De fapt, această posibilitate se poate transforma în obligativitate atunci când discutăm despre depășirea plafonului de TVA. Precum ai fost informat, contabilul companiei tale va urmări frecvent valorile conturilor din clasa 7, care intră în calculul cifrei de afaceri pentru a se asigura asupra nedepășirii plafonului de TVA, iar dacă acesta este depășit pentru a se asigura asupra depunerii la termen a declarației D700 în vederea înregistrării noului statut cu privire la taxa pe valoare adăugată. La ce se referă totuși sistemul TVA la încasare și când are obligația contribuabilul să declare includerea acestei caracteristici în cadrul vectorului fiscal? În primul rând, trebuie să știi faptul că sistemul TVA la încasare presupune faptul că taxa pe valoare adăugată devine exigibilă doar la momentul achitării datoriei față de furnizori ori a încasării contravalorii creanței față de client. Problematica aplicării sistemului TVA la încasare îmbracă aceleași nuanțe cu cea a tranziției persoanei impozabile neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Articolul 282, alin. (3), lit. a) și b) fixează condițiile pentru definirea persoanelor considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Astfel, conform legislației în vigoare, sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare următoarele categorii de contribuabili: Persoanele impozabile care fac parte din categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată și a căror cifră de afaceri realizată în anul precedent nu a depășit valoarea de 4 500 000 de lei. Astfel, dacă în exercițiul financiar precedent nu ai aplicat sistemul TVA la încasare și nu ai depășit valoarea maximă a valorii cifrei de afaceri, poți opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Info point! Dacă optezi pentru implementarea sistemului TVA la încasare, fără a depăși valoarea cifrei de afaceri în anul precedent, trebuie să cunoști faptul că vei aplica sistemul începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea. Evident, este important ca la data exercitării opțiunii, compania să nu fii depășit plafonul cifrei de afaceri pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului în ceea ce privește încadrarea persoanei impozabile la sistemul TVA la încasare este compusă din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. Persoanele care se înregistrează ca plătitori de taxă pe valoare adăugată și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare cu începere de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA sau din cursul exercițiului financiar, ulterior momentului de înregistrare ca plătitor de TVA. Info point! Dacă optezi pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA, atunci vei aplica sistemul TVA la încasare de la această dată. Dacă însă alegi utilizarea sistemului ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA, vei aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care ți-ai exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul menționat. Exemplificare pentru clarificare Compania Z SRL cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor cadastrale și de topografie se înregistrată ca persoană plătitoare de TVA în data de 10 martie 2025. Astfel, aceasta va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu 1 aprilie 2025. Tot din această dată va aplica și sistemului TVA la încasare, compania fiind eligibilă pentru aplicarea acestui sistem. De asemenea, aceasta poate opta pentru aplicarea sistemului ulterior înregistrării în scopuri de TVA. Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Printre principalele persoane care nu pot aplica pentru implementarea sistemului TVA la încasare se numără: Persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal unic; Persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România; Companiile care în anul precedent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri; Persoanele impozabile care se înregistrează ca entități plătitoare de TVA în cursul anului și care în cursul anului precedent sau curent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri, calculat în funcție de operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA. Atenție! Dacă depășești acest plafon prestabilit de 4 500 000 de lei cifră de afaceri realizată în anul precedent, nu ești eligibil pentru aplicarea sistemului. Iată așadar top 3 cele mai importante aspecte legate de sistemul TVA la încasare care trebuie aduse la cunoștința oricărui antreprenor care pătrunde în tainele afacerilor. Rămâi alături de noi pentru a explora aspecte și mai pragmatice din tot ceea ce presupune aplicarea sistemului TVA la încasare. Toate acestea, într-un episod următor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
0

Trecerea la statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul II Lumea antreprenorială din care faci parte este dominată de cifre. Concepte transpuse în cifre, declarații fiscale codate prin cifre, rapoarte populate cu cifre. Adesea, descifrarea codurilor aferente multiplelor fenomene ce caracterizează afacerea derulată de tine, este o provocare prea mare pentru a fi asumată individual. Cheia decodării cifrului constă în conturarea de parteneriate consolidate cu persoane specializate în gestionarea schimbării. Multiplele modificări legislative care intervin cu o regularitate crescută pe scena antreprenorială impactează maniera de raportare la procesele de afaceri. În tumultul de schimbări, trebuie ,,să fii mereu în gardă” pentru a nu rata noi termene, plafoane și limite, care odată omise compromit aspectul legalității și conformității afacerii tale. Evident, nu intră totalmente sub responsabilitatea ta informarea permanentă cu privire la aceste modificări, însă este bine să le cunoști pentru a face parte din categoria antreprenorilor racordați la actualitate extrem de volatilă din acest punct de vedere și a putea lua permanent ,,pulsul” schimbărilor specifice afacerii tale. Din episodul anterior, am adus sub lumina reflectoarelor unul dintre cele mai importante concepte ale mediului de afaceri, și anume taxa pe valoare adăugată. Un concept uneori dificil de asimilat de către antreprenorii aflați la început de drum antreprenorial, sau dimpotrivă și de către cei cu ,,ani de experiență în spate”. Astfel, prin exemple concrete am diferențiat cele 4 tipuri de TVA într-o manieră mai ușor de asimilat de către antreprenori. În episodul de astăzi ne vom ocupa de aspecte pragmatice privitor la trecerea de la statutul de neplătitor de TVA la cel de plătitor de taxă pe valoare adăugată. Pentru aceasta, vom răspunde punctual la cele mai des adresate întrebări de către antreprenori în sfera taxei pe valoare adăugată. Cum devin plătitor de taxă pe valoare adăugată? În primul rând este necesar să clarificăm ce reprezintă o persoană impozabilă plătitoare de taxă la valoare adăugată. O persoană impozabilă care se încadrează categoriei de plătitor al taxei pe valoare adăugată este o companie a cărei componență în ceea ce privește vectorul fiscal include și acest tip de impozit și care deține în mod direct anumite obligații declarative în legătură cu acesta. Astfel, în acest sens persoanei juridice îi revine obligația colectării și achitării taxei pe valoare adăugată, a regularizării acesteia, și a respectării obligațiilor privind întocmirea decontului de taxă pe valoare adăugată aferent formularului D300, urmată de plata acestuia (dacă discutăm despre tva de plată). Privitor la posibilitatea de a fi încadrat la categoria persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, aceasta are două nuanțe: Încadrarea la plătitor de TVA prin opțiune; Trecerea la categoria plătitorilor de TVA prin depășirea plafonului cifrei de afaceri. Dacă discutăm despre cea de-a doua modalitate a tranziției de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA trebuie să cunoști următoarele aspecte: Trecerea în categoria plătitorilor de TVA se realizează în prin depășirea plafonului TVA Info point! Plafonul de TVA face referire la valoarea cifrei de afaceri care delimitează cele două categorii de companii: plătitorii de TVA VS neplătitorii de TVA. Pentru ca o persoană juridică să treacă la categoria plătitorilor de TVA trebuie să depășească plafonul de 300 000 de lei raportat la cifra de afaceri. În această manieră, orice companie care depășește acest plafon, este obligată să realizeze tranziția spre categoria persoanei impozabile plătitoare de TVA. Există bineînțeles o procedură specifică pentru a realiza această tranziție. După acest moment, contribuabilului îi survin o serie de obligații declarative în legătură cu taxa pe valoare adăugată. Info point! Dacă te întrebi care este documentul prin intermediul căruia ești obligat să declari aderarea la noul statut al companiei tale, te afli la locul potrivit. Dacă firma a cărui antreprenor ești a depășit plafonul privind TVA ești obligat la declararea noului status și asumarea obligațiilor declarative. Urmărește exemplul de mai jos pentru clarificare. Exemplu din practica de afaceri a companiei Compania Z SRL cu obiect de activitate în sfera prestării serviciilor de curățenie, persoană impozabilă neplătitoare de TVA, a înregistrat până la data de 15 martie 2025 o valoare a cifrei de afaceri de 354 000 de lei. Pentru ralierea la conformitate, în termen de 10 zile de la momentul depășirii plafonului de TVA, adică până pe data de 25 martie 2025, compania Z SRL trebuie să depună formularul 700 Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal conform cu OPANAF nr. 252/24.02.2025. Societatea Z SRL va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost depășit, în cazul nostru 1 aprilie 2025. După consemnarea modificărilor în cadrul D700, aceasta se transmite prin intermediul mijloacelor electronice la distanță, urmând să fie prelucrată de către organele fiscale. Ultima variantă a formularului este din data de 24.04.2025 și poate fi descărcată prin intermediul site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea link-ului: https://static.anaf.r o/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html. Atenție! Recipisa declarației D700 va conține un mesaj text care face mențiuni asupra statusului documentului: în prelucrare de către organele fiscale. Ulterior, contribuabilul înregistrat în scopuri de TVA va primit un certificat special întocmit pentru reflectarea noului statut.  (certficat de înregistrare în scopuri de TVA). Breaking news! Un element de ultimă oră în ceea ce privește plafonul de TVA ce marchează trecerea către statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA a fost lansat recent în cadrul mediului de business prin intermediul unui proiect de ordonanță de urgență. Astfel, în data de 7 martie 2025, prin intermediul site-ului Ministerului Finanțelor, în cadrul secțiunii Transparență decizională, proiecte de acte normative, regăsim OUG privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Astfel, punctul 16 al proiectului de act normativ propune modificarea art. 310, alin. (1), (2) și (6). În linii mari, proiectul propune creșterea plafonului de TVA de la 300 000 de lei la 395 000 de lei. Actualmente, Codul Fiscal obligă contribuabilii la înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data depășirii plafonului. Proiectul de lege însă stabilește ca cel târziu la data depășirii plafonului să se realizeze înregistrarea în scopuri de TVA. Această modificare ar intra în vigoare cu data de 1 aprilie 2025 însă totuși nu apare nicio variantă concretă transpusă la nivelul Codului Fiscal la acest moment. În conformitate cu alin. (1) al art. 310 din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, persoanele impozabile care nu depășesc plafonul de TVA raportat la cifra de afaceri anuală declarată sau depășită în valoare de 300 000 de lei, pot să aplice regimul de scutire de taxă. Dacă discutăm despre varianta înregistrării prin opțiune ca plătitor de TVA, aceasta poate fi realizată atât de către SRL-uri cât și de către PFA-uri fără a fi atinsă condiția legată de valoarea minimă a cifrei de afaceri. Info Point! Așa cum deja ai reținut, pentru înregistrarea companiei tale ca persoană impozabilă plătitoare de TVA este nevoie să completezi și să transmiți electronic D700 alături de alte documente atașate acestuia. Cel mai frecvent, ANAF îți va solicita și ultima balanță de verificare din care rezultă depășirea valorii minime a cifrei de afaceri, și anume 300 000 de lei. Chiar dacă deții acest document cu caracter provizoriu (nedefinitivat), ANAF va fi interesat doar de valorile înscrise în clasa 7 de conturi, cele care compun cifra de afaceri, în acest caz specific. Pentru clarificarea conceptului de tranziție spre categoria de persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, te invităm să urmărești graficul de mai jos: Astfel, imaginea de mai sus surprinde cele două laturi ale aspectului redat de înregistrarea unei persoane impozabile ca persoană impozabilă plătitoare de TVA. În final este bine să știi faptul că, la un anumit moment, compania condusă de tine se va afla în situația în care va trebui să realizeze această tranziție spre categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată. Pentru moment, materialul nostru expune condițiile actuale pentru realizarea tranziției. Acestea pot suferi o serie de modificări de-a lungul timpului, modificări care trebuie să fie în permanență sub atenția antreprenorilor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Site-ul Ministerului Finanțelor, Ghidul privind taxa pe valoare adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/Ghid_TVA_parteaI.htm.
0

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul I

Exemplificarea celor 4 tipuri de TVA Unul dintre conceptele de bază în jurul căruia gravitează orice afacere este legat de taxa pe valoare adăugată, sau simplu TVA. O serie de procese, documente, operațiuni sunt relaționate în mod direct la acest fenomen. Prea puțin înțeles de către antreprenori și prea adesea pus în discuție de către specialiști, conceptul manifestă o serie de incidențe asupra derulării afacerilor din România. Poate că deții cunoștințe vagi cu privire la taxa pe valoare adăugată, sau poate cunoști pe îndelete conceptul. Dacă intenționezi să explorezi mai îndeaproape fenomenul sau doar să îți reîmprospătezi cunoștințele cu privire la acesta, materialul de față este un prilej nimerit pentru a atinge acest obiectiv. Și pentru că poate introducerile lungi prelungesc nerăbdarea și inhibă curiozitatea, propunem să trecem direct la explorarea subiectului relaționat la taxa pe valoare adăugată. De la conceptualizare la aplicabilitatea reală a acestuia în viața afacerii tale. Pe scurt! Taxă VS impozit. Clarificare În retrospectivă. Cotele de TVA aplicabile Aspecte legate de colectarea și deducerea taxei pe valoare adăugată Exemplu de clarificare Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de recuperat Contabilitatea des(cifrată). Bine de știut! Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de plată Ce obligații declarative se subscriu persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Taxă VS impozit. Clarificare Fiecare antreprenor, indiferent de stadiul în care se află din punct de vedere al conducerii unei afaceri, trebuie să dețină cunoștințe cu privire la TVA. De la înțelegerea mecanismelor de funcționare, până la modul de calcul al TVA-ului, antreprenorii nu trebuie să fie privați de o serie de cunoștințe arondate subiectului. O clarificare cu adevărat necesară pentru antreprenorii de astăzi face referire la plasarea conceptului sub cupola unui impozit sau a unei taxe. Din practica afacerilor am identificat faptul că, adesea, antreprenorii nu relaționează corect conceptul. Astfel, TVA este un impozit sau o taxă? Dacă am întreba 100 de antreprenori, poate am rămâne surprinși de faptul că un procent semnificativ ar fi tentați să alinieze conceptul de taxă pe valoare adăugată unei taxe. Foarte mulți ar fi induși în eroare de însăși denumirea acestui fenomen, asociat în mod direct unei taxe. Totuși, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect plătit de către consumatori, colectată de către companii și transferată instituțiilor de stat. Deci, este bine să reții faptul că taxa pe valoare adăugată este un impozit, în ciuda denumirii acestuia care face trimitere directă la o taxă. Acesta deține valențe multiple și generează implicații numeroase atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic. După cum, cu toții suntem deja obișnuiți, taxa pe valoare adăugată este un impozit extrem de volativ, cunoscând o serie de modificări în anumite perioade de referință. În retrospectivă. Cotele de TVA aplicabile De-a lungul timpului, cotele aplicabile de taxă pe valoare adăugată au suferit o serie de modificări. Cotele de TVA sunt stipulate în cadrul art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Pentru o imagine retrospectivă a acestora, putem să afirmăm faptul că în marea majoritate a timpului, cota standard de TVA a fost fixată la 19%. Conform datelor oficiale regăsite prin intermediul site-ului Uniunii Europene, cea mai mare cotă aplicabilă de TVA se înregistrează la nivelul Ungariei, cu un procent stabilit la 27%, urmată de Finlanda (25,5%) și Suedia, Croația și Danemarca (25%). Astfel, poziționarea României cu privire la cota standard de TVA aplicabilă la nivelul statelor membre UE este rezonabilă, la nivel autohton aplicându-se a treia cea mai mică dintre cele aplicabile la nivelul tuturor țărilor (cele mai mici cote fiind de 17% și 18%). Aspecte legate de colectarea și deducerea taxei pe valoare adăugată Nu ne îndoim de faptul că aspectele legate de colectarea și deducerea TVA-ului îți sunt familiare. Totuși, poate, pe alocuri, cele două noțiuni asociate taxei pe valoare adăugată nu au fost asimilate în manieră corectă, sau au lăsat loc interpretării. În primul rând, ceea ce trebuie să cunoști cu privire la cele două concepte asociate direct TVA-ului, este faptul că atributul deductibil al taxei pe valoare adăugată este asociat operațiunilor de achiziție iar componenta colectată este asimilată operațiunilor de vânzare a unor bunuri, prestare a unor servicii. Exemplu de clarificare Societatea X SRL prestează servicii de consultanță financiar-contabilă către un client persoană juridică. Valoarea totală a serviciilor prestate este de 6000 de lei (tariful unitar fără TVA), la care se adaugă TVA-ul în valoare de 1140 de lei. Această valoare reprezintă TVA-ul colectat. Aceeași companie achiziționează o imprimantă pentru care primește prin intermediul platformei RO e-factura, factura în valoare de 1800 de lei (preț unitar fără TVA)+342 de lei TVA. Astfel, valoarea de 342 de lei corespunde TVA-ului deductibil. Ce este foarte important de reținut, este faptul că, trebuie să ținem cont de cotele de TVA aplicabile pentru fiecare tip de operațiune în parte. Astfel, este important să cunoaștem exact circumstanțele în care se aplică cotele reduse de TVA precum și cota standard. O companie, înregistrează pe parcursul unei perioade de referință (de regulă luna calendaristică este reperul principal pentru depunerea declarațiilor fiscale) o serie de operațiuni de achiziție și de vânzare, tranzacții care sunt asociate TVA-ului deductibil sau colectat. Până pe data de 25 a lunii următoare celei în care intervine faptul generator al taxei, valorile comensurate prin intermediul celor două tipuri de TVA sunt regularizate, puse în balanță, analizate, acțiune concretizată ulterior într-o valoarea necesară de achitat către bugetul de stat sub forma unui TVA de plată, ori o valoare de recuperat de la bugetul de stat, relaționată la TVA de recuperat. Pe scurt și sub forma unui limbaj cât mai accesibil pentru orice antreprenor, dacă valoarea TVA-ului asociat achizițiilor (deductibil) înregistrează pe parcursul unei perioade de referință din cadrul exercițiului financiar o valoare mai mare decât TVA-ul asociat livrărilor (colectat), atunci vei avea de recuperat o sumă de la bugetul de stat, sub forma taxei pe valoare adăugată de recuperat. Reține! Totalitatea operațiunilor de achiziție cu TVA-ul aferent acestora, se regăsesc în cadrul Jurnalului de cumpărare. De asemenea, operațiunile de vânzare sunt reflectate prin intermediul Jurnalului de vânzare. Acestea stau la baza regularizării taxei pe valoare adăugată aferentă perioadei de referință. Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de recuperat Compania X SRL, persoană impozabilă plătitoare de TVA, cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor de curierat înregistrează pe parcursul lunii martie 2025 achiziții în valoare de 15 000 de lei (baza impozabilă). TVA-ul aferent acestora, pe baza consemnărilor din cadrul Jurnalului de cumpărare este de 2850 de lei. De asemenea, ca urmare a relațiilor de colaborare atât cu persoane fizice cât și cu persoane juridice, compania facturează prestare de servicii în valoare de 13 250 de lei (baza impozabilă). TVA-ul aferent operațiunilor de livrare, consemnat în Jurnalul de vânzare este de 2518 lei. Din situația expusă, rezultă un TVA asociat operațiunilor de achiziție mai mare decât cel corelat la operațiunile de livrare. Astfel diferența dintre cele două valori, și anume, 332 de lei reprezintă TVA de recuperat de la bugetul de stat aferent lunii martie. Contabilitatea des(cifrată). Bine de știut! Declarația fiscală care surprinde aspectele legate de taxa pe valoare adăugată se numește Decont de taxă pe valoare adăugată, asociat formularului D300. Aceasta se depune de către plătitorii de TVA, până în data de 25 a lunii următoare efectuării operațiunilor, termenul scadenței fiind data de 25 a lunii. Există astfel două situații în care se poate afla un contribuabil din punct de vedere al statusului taxei pe valoare adăugată. Prima situație este cea prezentată anterior, în care, ca urmare a operațiunii de regularizare obținem o valoare de recuperat de la bugetul de stat. Mai există însă și o a două opțiune și cea mai frecvent întâlnită în practica financiar-contabilă a companiilor. Aceasta se referă la taxa pe valoare adăugată de plată. Când întâlnim concret în practica afacerilor această situație? Atunci când taxa pe valoare adăugată deductibilă este mai mică decât taxa pe valoare adăugată colectată. Deci, dacă pe parcursul unei perioade de referință, TVA-ul aferent achizițiilor este mai mic decât cel corespunzător livrărilor, atunci vei avea de achitat diferența la bugetul de stat sub forma unui TVA de plată. Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de plată O companie cu domeniul de activitate în sfera comercializării de produse nealimentare, întregistrează în luna martie 2025 achiziții conform jurnalului de cumpărare în valoare de 14 520 de lei, care corelează un TVA deductibil de 2759 lei. În aceeași perioadă de referință, compania facturează vânzarea de produse în valoare de 16 530 de lei, operațiuni care asociază un TVA de 3141 de lei. Astfel, din operațiunea de regularizare a TVA-ului rezultă o taxă pe valoare adăugată de plată de 382 de lei (diferența dintre 3141 și 2759). Aceasta va fi achitată după depunerea decontului de TVA aferent declarației fiscale D300, termenul scadent al acesteia fiind până la data de 25 aprilie 2025. Recapitulăm! Așadar, 4 cele mai importante concepte asociate direct taxei pe valoare adăugată au fost conturate mai sus prin intermediul unor exemple culese din practica financiar-contabilă a afacerilor, pentru ca tu, în calitate de antreprenor, să deții o imagine clară cu privire la semnificația taxei pe valoare adăugată deductibilă, colectată, de plată și de recuperat. Ce obligații declarative se subscriu persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Precum menționam anterior, vectorul fiscal reprezintă reperul care dă tonul în ceea ce privește imaginea obligațiile declarative ale unui contribuabil raportat la o perioadă de referință specifică. În cadrul acestui vector fiscal regăsim și componenta plătitor de TVA/neplătitor de TVA. Există anumit condiții specifice pentru ca o companie să fie încadrată la categoria plătitorilor de TVA, despre care vom discuta într-un episod următor. Dacă ești încadrat la categoria persoanei impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, trebuie să cunoști faptul că persoana responsabilă de gestiunea datelor financiar-contabile a companiei va depune cu o regularitate lunară sau trimestrială următoarele tipuri de declarații fiscale: D300 ,,Decontul de taxă pe valoare adăugată” depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente; D394 ,,Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA” aferentă perioadei de raportare precedente (această declarație este corelată la perioada fiscală pentru care se depune decontul de TVA), depusă până la data de 30 a perioadei de raportare precedente; D301 ,,Decontul special de taxă pe valoare adăugată” care se transmite în situația neplătitorilor de TVA dar care sunt obligați la plata taxei pe valoare adăugată pentru prestările de servicii ori livrările de bunuri intracomunitare, în anumite circumstanțe specifice, depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente; D390 ,,Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările de servicii intracomunitare”, depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente. Calendarul complex și actualizat cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale poate fi regăsit pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea următorului link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm. Taxa pe valoare adăugată este un impozit cu implicații multiple asupra afacerii derulate de tine. Orice antreprenor informat va căuta aprofundarea conceptului și asimilarea poziției pe care acesta îl ocupă în rândul proceselor antreprenoriale derulate. Deoarece gradul de complexitate a acestuia este unul semnificativ, rămâi alături de noi pentru a te pune la curent cu privire la limite, plafoane, mod de calcul și actualități ale taxei pe valoare adăugată. Toate acestea într-un episod următor.   Referințe principale de informare Site-ul Consiliului Uniunii Europene, Taxa pe valoare adăugată (TVA) în UE, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/vat/. Site-ul Your Europe, Taxa pe valoare adăugată-norme și cote, material în format electronic, disponibil la adresa: https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm#inline-nav-7. Site-ul Agenței Naționale de Administrare Fiscală, Calendarul obligațiilor fiscale, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm.
0

Impact iminent: Cum este redefinit controlul fiscal ca urmare a implementării RO e-SAF-T la nivelul companiilor?

Poate și tu faci parte din categoria antreprenorilor care consideră paradigma RO e-SAF-T un moft realmente inutil al autorităților fiscale. Pentru tine poate fi doar o declarație în plus de transmis către ANAF, mai multe timp investit, mai multă bătaie de cap, mai multe verificări. Pentru ei însă poate însemna o reformă în ceea ce privește schimbul de informații între contribuabili și autorități. Indiferent de ce parte a baricadei te cadrezi, adevărul se situează undeva la mijloc. Este într-adevăr o declarație a căror cerințe de raportare pot să pună antreprenorii în reală dificultate însă este și un mod inedit de reformare a manierei de abordare a uneia dintre cele mai importante activități ale organelor fiscale: controlul fiscal. Nu mai este nevoie de foarte multe cuvinte pentru a caracteriza sistemul RO e-SAF-T și toată manifestarea acestuia asupra afacerilor din România. Totuși ar fi multe de spus și puține de intuit decomandată referitor la impactul acestei declarații depuse de către contribuabili asupra manierei derulării controlului fiscal. De asemenea, acest fișier poate să fie chiar un catalizator al declanșării unui control fiscal pentru o anumită companie, evident ca urmare a analizei acestuia de către organele fiscale, în urma transmiterii declarației D406. Pentru a înțelege impactul iminent al declarației RO e-SAF-T asupra controlului fiscal, este important să punctăm cele mai importante aspecte cu privire la derularea acestuia. Acest aspect ne ajută să identificăm unde ar putea surveni modificări în structura controlul fiscal ca urmare a adoptării RO e-SAF-T. Pe scurt! Ce a fost controlul fiscal? Ce poate fi controlul fiscal sub egida paradigmei RO e-SAF-T? Care sunt principalele aspecte corelate la derularea inspecției fiscale care se pot afla sub influența paradigmei RO e-SAF-T? RO e-SAF-T și inspecția fiscală. Obstacol sau catalizator al schimbării? Ce a fost controlul fiscal? În ceea ce privește controlul fiscal, pentru foarte mulți antreprenori este un subiect destul de inconfortabil. Vestea bună este că, odată cu evoluția fenomenului RO e-SAF-T, disconfortul creat ca urmare a acestui fenomen poate fi mult diminuat. Astfel, putem să delimităm istoria controlului fiscal funcție de momentul implementării paradigmei RO e-SAF-T. Fenomenul împarte istoria controlului în două părți: manifestarea acestuia înainte de apariția paradigmei și după implementarea acesteia. Controlul fiscal este un proces complex de verificare a corectitudinii și acurateței datelor financiar-contabile și fiscale a companiei, a corelației dintre datele declarate și evidențele ANAF, a gradului de îndeplinire o obligațiilor fiscale survenite etc. Rolul controlului fiscal nu este alterat de apariția noii paradigme. Totuși, maniera derulării acestuia poate fi influențată de apariția acestei paradigme a digitalizării fiscale, în așa fel încât putem discuta despre ce a fost controlul fiscal și ce poate fi acesta sub egida noului fenomen. Ce poate fi controlul fiscal sub egida paradigmei RO e-SAF-T? Care sunt rațiunile pe care susținem afirmația conform căreia controlul fiscal poate fi revoluționat de apariția și implementarea RO e-SAF-T? Cu certitudine, la momentul actual cunoaștem cu toții faptul că declarația D406 corelată la SAF-T reprezintă o minibază de date cu privire la activitatea financiar-contabilă a entității. Practic, acest fișier este oglinda întregii activități derulate de către compania ta. Una dintre cele mai populare forme a controlului fiscal este inspecția fiscală. Atunci când discutăm despre inspecția fiscală, trebuie să știi faptul că aceasta face trimitere la activitatea de verificare a gradului de legalitate, conformitate, corectitudine și acuratețe privitor la declararea obligațiilor fiscale survenite fiecărui contribuabil funcție de vectorul fiscal al acestuia. Info point! Vectorul fiscal al unei companii cuprinde totalitatea obligațiilor fiscale arondate unei companii, funcție de care se transmit declarațiile fiscale și se achită taxele și impozitele specifice. Stabilirea vectorului fiscal se realizează pe baza principalelor caracteristici privitor la activitatea derulată. Care sunt principalele aspecte corelate la derularea inspecției fiscale care se pot afla sub influența paradigmei RO e-SAF-T? Dacă deja ai trecut printr-o inspecție fiscală derulată asupra activității financiare-contabile și fiscale a afacerii tale, nu ești departe de principalele aspecte vizate de organele de control care procedează la efectuarea acesteia. Dacă totuși faci parte din categoria contribuabililor care nu au experimentat o inspecție fiscală până la acest moment, probabil ești curios de forma practică pe care o poate îmbrăca această activitate de control. Care sunt principalele atribuții ale inspectorului de control fiscal? Inspectorul fiscal poate să: verifice gradul de concordanță dintre datele declarate prin declarații fiscale și realitatea financiar-contabilă și fiscală a afacerii; Investigheze documentele aflate în dosarul fiscal al contribuabilului; Confrunte informațiilor cuprinse de către declarațiile fiscale cu informații proprii; Investigheze, verifice și să constate legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale sub aspectul corectitudinii și a completitudinii informațiilor cuprinse în raport cu normele legislative în vigoare; Solicite informații de la terțele persoane cu care entitatea condusă de tine a intrat în relații de colaborare; Deplaseze la locurile de efectuare a activității generatoare de venituri pentru a realiza o serie de verificări legate de maniera de derulare a activității; Solicite informații de la conducerea companiei pentru a aduce lumină asupra unor aspectele ambigue sau mai dificil de înțeles în absența acestora explicații. Atenție! Ești obligat ca pe parcursul derulării inspecției fiscale să oferi toate informațiile necesare bune derulări a acesteia. Astfel, este nevoie să oferi răspunsul la orice nelămurire a echipei de control în vederea formulării celor mai obiective răspunsuri. Transmită concluzii cu privire la constatările rezultate în urma efectuării inspecției fiscale; Stabilească baza corectă de impozitare, și eventualele diferențe în plus sau în minus față de valoarea care trebuia declarată de către contribuabil; Dispună anumite măsuri pentru ralierea activității companiei la conformitate și legalitate fiscală. Cele prezentate mai sus sunt doar câteva dintre atribuțiile deținute de către organele de control fiscal, care vor efectua activitatea de verificare a afacerii tale. Focusați pe subiectul principal, poate te întrebi câte dintre aceste activități ale inspecției fiscale pot trece sub cupola paradigmei RO e-SAF-T? RO e-SAF-T și inspecția fiscală. Obstacol sau catalizator al schimbării? Dificultatea raportării RO e-SAF-T și provocările aduse antreprenorilor, fac să pară că această schimbare nu va aduce nimic bun în mediul afacerilor autohtone. Realitatea practică însă poate fi cu totul alta. Anul 2025 va pune sub lumina reflectoarelor din punct de vedere a inspecției fiscale activitatea companiilor care va cuprinde și anul 2022 când au fost depuse primele declarații informative RO e-SAF-T, asociate formularului D406. Fenomenul RO e-SAF-T nu mai are nevoie de nicio descriere. Totuși, cum poate reforma paradigma maniera de organizare și derulare a inspecției fiscale? Fișierul SAF-T spune toată povestea financiar-contabilă a afacerii tale. Poveste de care inspectorii de control fiscal au nevoie pentru punctarea atribuțiilor în activitatea de verificare. Nu uita! Pentru ca povestea afacerii tale transmisă prin intermediul RO e-SAF-T să fie una obiectivă, completă și conformă cu realitatea financiar-contabilă a activității derulate, trebuie să te asiguri asupra corectitudinii declarației D406 în sensul consistenței și calității informațiilor transmise. Raportat la toate atribuțiile echipei de inspecție fiscală, identificate mai sus, care este lista acelor care pot trece sub cupola paradigmei RO e-SAF-T, în sensul în care aceste verificări s-ar putea realiza pe baza acestui fișier? Dacă privim la lista celor 10 atribuții principale ale inspectorului fiscal, putem să spunem că o pondere semnificativă dintre acestea pot fi redefinite ca urmare a implementării paradigmei RO e-SAF-T. Unul dintre aspectele care nu poate fi acoperit în totalitate prin intermediul informațiilor cuprinse de către RO e-SAF-T este cel legat de solicitarea detaliilor de la terți cu privire la activitatea derulată de către companie. De asemenea, aspectele legate de cercetarea la fața locului impun deplasarea echipei de inspecție fiscală în spațiul derulării operațiunilor generatoare de venituri, aspect care este necesar a fi realizat practic. Odată cu apariția fișierului RO e-SAF-T ar putea dispărea necesitatea furnizării de informații cu privire la anumite documente cuprinse deja prin intermediul acestei declarații. Unul dintre aspectele de impact ca urmare a implementării RO e-SAF-T este legat de posibilitatea reducerii semnificative a duratei inspecției fiscale având în vedere faptul că o serie de informații cu privire la activitatea companiei vor fi deja transmise către organele de control prin intermediul declarației SAF-T. Pentru companiile mari, durata inspecției fiscale nu poate depăși 180 de zile, pentru contribuabilii mijlocii 90 de zile iar pentru ceilalți contribuabili 45 de zile. Timpul investit pentru această activitate de control poate fi diminuat pe baza informațiilor cuprinse de către fișierul RO e-SAF-T. Specialiștii EY România sunt de părere că fișierul RO e-SAF-T va revoluționa maniera derulării inspecțiilor fiscale, mai ales referitor la diminuarea timpului investit pentru desfășurarea efectivă a inspecțiilor. La momentul actual, inspecțiile fiscale au loc de regulă la sediul contribuabililor și presupun verificarea documentelor tipărite care atestă derularea activității economice a companiilor. Odată cu depunerea declarațiilor SAF-T, această verificare se va realiza electronic. Tradițional, organele fiscale se deplasau la sediul contribuabilului unde, analizau, dosar cu dosar, document cu document concordanța dintre datele declarate și informațiile existente în cadrul evidențelor. Odată cu apariția paradigmei SAF-T acest lucru poate fi simplificat și complet digitalizat. În ceea ce privește eficiența inspecției fiscale, unele informații cuprinse prin intermediul RO e-SAF-T ar putea să nu mai fie furnizate de către contribuabil, fiind identificate de către echipa de inspecție fiscală direct din cadrul declarațiilor SAF-T depuse. Nu putem cunoaște pe deplin impactul informațiilor cuprinse prin intermediul fișierului RO e-SAF-T asupra manierei derulării inspecțiilor fiscale. Primele declarații D406 pentru contribuabilii micii abia se ivesc la orizont iar experiența contribuabililor pentru conturarea unor declarații fără erori este încă diminuată. Cert este faptul că, noua paradigmă complexă a modernității digitale fiscale manifestă răsunet semnificativ asupra modului de raportare la derularea și organizarea activității de inspecție fiscală. Astfel, paradigma RO e-SAF-T se dovedește un catalizator al multiplelor schimbări ce vor impacta afacerile din România sub forme diverse.   Referințe principale de informare Codul de Procedură Fiscală din 20 iulie 2015 (Legea nr. 207 din 20 iulie 2015) Publicat în  Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, Manual de Control Fiscal, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/inspectie_fiscala/Manual_de_control_fiscal_versiune%20finala_RO_24_07_2023.pdf Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, Ghid pentru inspecția fiscală, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/inspectie_fiscala/QW24_v2_final_ghid_1.pdf
0

Care sunt consecințele nerespectării termenelor limită cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale. Clarificări necesare

Data de 25 a lunii. Termenul limită de transmitere a declarațiilor fiscale D100, D112, D300, D301 etc. se epuizează la orele 00:00. Navigarea prin multitudinea de reconcilieri ale informațiilor financiar-contabile în vederea atingerii conformării fiscale specifice entității se dovedește a fi extrem de dificilă. Integrarea modificărilor legislative de ultimă oră presupune un efort suplimentar cu efect generat asupra acurateței datelor transmise și menținerii conformității fiscale. O reală provocare pentru profesionistul contabil contemporan este legată de menținerea ritmului privind transmiterea oportună a declarațiilor fiscale specifice vectorului fiscal al entității a cărei gestiune se află cub cupola veleităților sale. Aspectul se acutizează, pe fondul multiplelor noutăți lansate în spectrul digitalizării fiscale, la care companiile sunt nevoite să se ralieze. Respectarea rigorilor cu privire la modificările care survin permanent în cadrul mediului de afaceri contemporan poate părea real copleșitoare. Ansamblul declarațiilor fiscale care trebuie depuse cu o anumită regularitate adeseori poate fi dificil de gestionat. În acest cadru al presiunii termenelor limită exercitat pe fondul a tot mai multe modificări survenite la nivelul legislației economico-financiare, gestionarea depunerii la termen a declarațiilor fiscale poate părea o reală provocare. Astfel, se poate întâmpla adesea, ca la finalul datei de 25 a lunii să constați nedepunerea în termen a unei declarații fiscale aferente activității derulate de către compania ta. Dacă în urmă cu ceva timp acest aspect putea fi corectat prin depunerea ulterioară a declarației omise, astăzi acest fapt este succedat de apariția repercursiunilor. Pe scurt! Imaginea obligațiilor declarative ale contribuabilului Imaginea problematicii în cadrul actelor normative Consecințe ale nedepunerii la termen a declarației sau a omisiunii totale privind depunerea acestora Imaginea obligațiilor declarative ale contribuabilului Dacă faci parte din spectrul mediului de afaceri autohton, fie că deții postura de antreprenor ori profesionist contabil, cu siguranță că ești suficient de familiarizat cu ansamblul obligațiilor declarative care trebuie întocmite și depuse de către compania condusă de tine, cu o anumită regularitate. În stabilirea sistemului declarativ, este esențial să ții cont de vectorul fiscal al companiei tale. De asemenea, este important să consulți permanent calendarul obligațiilor fiscale și perioada depunerii declarațiilor specifice. Acesta este actualizat constant și poate fi regăsit prin accesarea site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență Contribuabili, Informații privind obligațiile fiscale, Calendarul obligațiilor fiscale. Link-ul de acces al acestuia este:https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm Respectarea cu rigurozitate a acestuia este un must to do al fiecărei persoane responsabile, parte a departamentului financiar-contabil al unei entități. Exemplu de bună practică: Compania X SRL cu obiect de activitate arondat domeniului prestării serviciilor de consultanță financiar-contabilă este persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată în regim lunar. Astfel, până la data de 25 a lunii în curs, ora 00:00, trebuie să transmită către organele fiscale (prin intermediul SPV), declarația D300 Decont de taxă pe valoare adăugată pentru operațiunile efectuate în perioada (luna) anterioară. În situația în care, din diverse motive nu a fost depusă la termen declarația aferentă decontului de TVA, contribuabilul intră sub incidența art. 336 din cadrul Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală. Imaginea problematicii în cadrul actelor normative Precum menționam în cadrul exemplului anterior, nedepunerea la termen a declarațiilor fiscale obligatorii atragă după sine o serie de repercursiuni. Care este imaginea acestora în cadrul actelor normative? Vom evidența în cele ce urmează acest aspect. Conform art. 336, alin. (1), lit. a)-b) din cadrul Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, constituie contravenție acțiunea de nedepunere de către contribuabil a declarațiilor de înregistrare fiscale, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni, la termenele prevăzute de lege. De asemenea, în același spectru intră și aspectele legate de neîndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile, ori, după caz, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor precum și a oricăror alte informații în legătura cu declararea unor impozite, taxe, contribuții, bunuri și venituri impozabile, dacă legea prevede declararea acestora: (1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni: a) nedepunerea de către contribuabil/plătitor la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni; b) neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora. Consecințe ale nedepunerii la termen a declarației sau a omisiunii totale privind depunerea acestora Dacă ai uitat să transmiți la termenul prestabilit o anumită declarație fiscală ori dacă ai omis complet acest aspect, trebuie să fii informat că există o serie de urmări ale acestui fapt. Unul dintre aceste urmări este redat de aplicarea sancțiunilor. Un prim pas, este primirea prin intermediul Spațiului Privat Virtual a unei notificări cu privire la informarea nedepunerii declarației conform cu obligațiile fiscale survenite. Așadar, nedepunerea la termen a obligațiilor fiscale ori neîndeplinirea obligațiilor declarative se sancționează cu amendă, care se poate dovedi usturătoare pentru buzunarul contribuabilului. Iată mai jos imaginea cuantumului acestora, aplicabil funcție de mărimea entității: Contribuabili mijlocii și mari 1000-5000 de lei Contribuabili mici 500-1000 de lei Persoane fizice 500-1000 de lei   Un model al notificării transmise de către organele fiscale în situația nerespectării prevederilor cu privire la îndeplinirea la termen a obligațiilor declarative poate fi vizualizat în cele ce urmează: Dacă în termen de 15 zile de la primirea acestei notificări, contribuabilul nu depune declarațiile care fac obiectul notificării (în cazul de mai sus decontul de taxă pe valoare adăugată), obligația de plată este stabilită din oficiu. De asemenea, neîndeplinirea obligațiilor declarative prevăzute de lege, poate avea drept consecință declararea contribuabilului ca inactiv. Având în vedere faptul că, lumea proceselor de afaceri se rezumă semnificativ la obligații fiscale și declararea acestora pe baza formularelor specifice, este primordial să prioritizăm îndeplinirea la termenul prevăzut de lege a obligațiilor fiscale declarative. În caz contrar, orice contribuabil poate să fie sancționat pentru nerespectarea reglementărilor, fiind pasibil de amenzile menționate mai sus. Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Spațiul Privat Virtual, disponibil la adresa: https://login.anaf.ro/vdesk/hangup.php3.
0

Noi reglementări cu privire la exceptarea anumitor contribuabili de la obligativitatea depunerii fișierului SAF-T – Ce este nou sub soare?

Plurivalența și dinamismul modificărilor legislative caracteristic mediului de afaceri contemporan te fac să te simți adesea asemenea unei bărci aflate în derivă. Afacerea la a cărei cârmă te afli pare destabilizată de modificările care se năpustesc val după val. Parcă toate strădaniile tale de a ajunge la liman nu sunt urmate de nicio izbândă. În tot acest parcurs al maratonului de modificări, am fost alături de antreprenori pentru a facilita navigarea prin multitudinea de modificări cu impact decisiv asupra derulării afacerii. În mod deosebit, am așezat sub lupa investigațiilor, un aspect de actualitate majoră pentru companiile românești. Este vorba despre completarea și depunerea declarației D406 privitoare la fișierul RO e-SAF-T. Complexitatea raportării dă naștere la o mulțime de întrebări care pot să apară în mintea oricărui antreprenor. Pentru a aduce lumină asupra neclarităților este necesar să identificăm cele mai adecvate instrumente de gestionare a schimbării. Pentru a lua pulsul modificărilor de dată recentă te invităm să accesezi materialele postate cu regularitate săptămânală în cadrul blog-ului nostru. Astăzi, așezăm sub lupa analizei un aspect de dată recentă lansat în mediul de afaceri din România. Pe scurt! Sub lupa analizei... Ce a fost… Ce va fi. Modificare de paradigmă…după perioada de enigmă Exceptate de la obligativitate Sub lupa analizei... Astăzi îți captăm atenția cu un alt element de noutate, care a fost lansat recent de către legiuitor în zona raportării SAF-T. Noutatea este corelată la depunerea fișierului de către companiile mici. Deși în luna decembrie a anului 2024 am predefinit tabloul celor care sunt obligați începând cu luna ianuarie a anului curent la depunerea fișierului SAF-T, totuși fundalul cunoaște o serie de modificări. Acestea izvorăsc din neconcordanțele raportate de către mediul antreprenorial cu privire la imposibilitatea depunerii fișierului în anumite conjuncturi precise. În această manieră, legiuitorul a venit cu o serie de completări la Anexa nr. 5 a Ordinului 1783/2021 privind persoanele obligate la completarea și transmiterea fișierului standard unic de control. Spre deosebire de cele știute până la acest moment, în luna ianuarie a anului curent în spațiul de afaceri au apărut o serie de clarificări cu privire la anumite aspecte asupra cărora domnea incertitudinea. Ce a fost… Unul dintre aspectele asupra căruia a domnit incertitudinea a fost corelat la depunerea fișierului SAF-T de către anumite categorii de utilizatori în cazul cărora nu se creau premisele depunerii declarației. Un exemplu concret a fost legat de unitățile de cult, care, conform calendarului implementării erau supuse incidenței depunerii fișierului SAF-T de la 1 ianuarie 2025. Prin prisma atributelor sale, și pe baza normelor stipulate în cadrul Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, unitățile de cult sunt asimilate categoriei de persoane de drept privat și de utilitate publică care sunt considerate asociații cu scop/fără scop patrimonial. Din acest unghi, acestea erau obligate la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025, conform Anexei nr. 5 a ordinului 1783/2021, pct. 3, lit. o) și p) care vizează ca persoane obligate la depunerea fișierului și asociațiilor cu scop patrimonial, respectiv cele fără scop patrimonial. Situația se prezenta similar și pentru asociațiile de proprietari, care conform prevederilor enunțate mai sus erau obligate la conectarea la conformitatea fiscală specifică SAF-T începând cu luna ianuarie a anului 2025. Pe aceeași linie discuțională se plasează și persoanele juridice fără scop patrimonial. Ce va fi. Modificare de paradigmă…după perioada de enigmă Mai multe atenționări ale mediului de afaceri din România cu privire la enigmele care planau în jurul depunerii fișierului SAF-T pentru anumite categorii de contribuabili incluși inițial în tabloul obligativității depunerii D406 începând cu luna ianuarie a anului 2025 au avut rezonanță în spațiul legislativ producând inițiative de modificare a normelor. De asemenea, cerințele antreprenorilor cu privire la excluderea anumitor categorii de entități obligate inițial la depunerea declarației apar pe fondul existenței anumitor tipuri de companii deja exceptate de la depunerea SAF-T, companii care dețin aceleași atribute cu cele neexceptate. Un paradox am putea spune. Tocmai din aceste rațiuni, vocea antreprenorilor a manifestat ecou pentru schimbarea de paradigmă. Exceptate de la obligativitate Precum menționam anterior, revizuirile legiuitorului cu privire la imaginea entităților obligate inițial la depunerea SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025 au manifestat ecou asupra modificării fundalului fotografiei obligativității conformării fiscale la depunerea declarației SAF-T. Astfel, la începutul lunii ianuarie a anului 2025, Agenția Națională de Administrare Fiscală a lansat în spațiul public proiectul privind modificarea Anexei nr. 5 a OPANAF 1783/2021. Ce vizează acest proiect? În principal este vorba despre clarificarea aspectelor legate de persoanele care nu sunt exigibile la depunerea fișierului SAF-T. Acele entități care inițial figurau pe lista celor obligate la transmiterea declarației D406 începând cu luna ianuarie a acestui an. Astfel, la data de 3 ianuarie 2025, prin intermediul site-ului ANAF, a fost publicat proiectul de modificare a Anexei nr. 5 a OPANAF 1783/2021, modificare ce vizează 13 categorii de persoane care au fost exceptate de la obligativitatea depunerii D406 de la 1 ianuarie 2025. Dintre acestea, 3 categorii nu figurau inițial pe lista celor care nu erau obligați la transmiterea SAF-T prin intermediul actului normativ de bază. Este vorba despre unitățile de cult, asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial, care prin intermediul actului normativ de înființare ori prin alte regulamente, acte normative ori legi speciale nu dețin obligativitatea organizării contabilității în partidă dublă, folosind un sistem de raportare simplificat. Astfel, prin intermediul proiectului de act normativ, acestea au fost exceptate de la obligativitatea depunerii fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025. Aspectul este just, mai ales dacă ne raportăm acele companii a căror caracteristică principală era reprezentată de organizarea evidenței contabile în partidă simplă, precum persoanele fizice autorizate și care de la bun capăt au fost incluse pe lista celor exceptați de la transmiterea fișierului. Astfel, au fost aduse clarificări în mod expres cu privire la cele 3 categorii de entități care au obligația ținerii contabilității în partidă simplă și care, conform proiectului de act normativ, vor fi exceptate de la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025. Categoriile de contribuabili enumerați mai sus completează Anexa nr. 5, pct. 4, lit. a)-m), lista care face trimitere la persoanele neobligate la transmiterea declarației D406. O imagine a celor care sunt exceptați de la depunerea SAF-T poate fi vizualizată în cele ce urmează: O altă clarificare importantă specificată în cadrul acestui proiect este legată de obligativitatea companiilor de menținere a opțiunii de transmitere a acestui fișier, opțiune autonom exprimată. Astfel, acei contribuabili care aleg transmiterea fișierului, nefiind incluși în categoria celor care trebuie să depună D406, trebuie să mențină alegerea făcută indiferent de preferințele ulterioare. Astfel, imaginea celor care nu sunt obligați la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025 este completată prin intermediul proiectului de act normativ lansat de către ANAF în luna ianuarie a anului 2025. Ce este bine să menționăm este faptul că acesta nu are până la momentul actual o transpunere concretă la nivelul OPANAF 1783/2021. Totuși, dacă te afli în postura de entitatea obligată la depunerea SAF-T începând cu acest an, este bine să depui toate eforturilor necesare pentru ca transmiterea fișierului, după expirarea perioadei de grație, să fie un succes și să se realizeze fără prea multe impedimente.   Referințe principale de informare Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*republicată*) privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 201 din 21 martie 2014. Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5.
0

Infografic cu privire la procedura de obținere a certificatului de rezidență fiscală de către o persoană juridică

Elanul de început de an te provoacă la ralierea în ceea ce privește modificările legislative, racordarea la proceduri, demersuri și acțiuni care trebuie bifate pentru a te situa pe podiumul celor racordați la mediul de business actual. Singurul aspect care îți va oferi siguranță pe un fond marcat de incertitudine este corelat la stăpânirea informației. Un aspect demn de luat în seamă în anul în care sunt scoase din joben o multitudine de surprize legislative este legat de impunerea unei conduite antreprenoriale care să contribuie la maximizarea eficienței gestionării schimbării. De asemenea, mai presus decât un deziderat, pentru a domni ordinea și disciplina în cadrul afacerii la a cărei manșă te afli, este important să te focusezi pe conturarea unui plan de acțiune care să cuprindă concret ceea ce trebuie să faci pentru ca anul 2025 să se dovedească unul marcat de prosperitate. Deoarece o serie de aspecte legate de gestionarea afacerii tale pot să stea sub semnul complexității, este bine să ții cont de conturarea unui portofoliu care să cuprindă infograficele unor acțiuni pe care trebuie să le urmezi cu celeritate la un anumit moment al existenței afacerii. Unul dintre aceste aspecte este legat de procedura de obținere a certificatului de rezidență fiscală. Completăm astăzi fila din portofoliul de navigare prin procedurile obținerii anumitor documente de necesitate pentru derularea operațiunilor firmei cu demersul necesar de parcurs pentru obținerea certificatului de rezidență fiscală. Ce este certificatul de rezidență fiscală? Care este utilitatea acestuia pentru companii și care este documentația care trebuie parcursă pentru obținerea acestuia? Acestea, alături de alte aspecte arondate problematicii vor fi conturate în cele ce urmează. Pe scurt! Ce este certificatul de rezidență fiscală? De ce am nevoie de un certificat de rezidență fiscală? De la abstract la concret. Pașii necesari pentru obținerea certificatului de rezidență fiscală Ce este certificatul de rezidență fiscală? Conform art. 59, alin. (6) din cadrul Codului Fiscal, certificatul de rezidență fiscală reprezintă documentul care dovedește rezidența fiscală a companiei, fiind eliberat de către o autoritate competentă deținătoare de atribuții în domeniul certificării rezidenței, conform normelor interne ale statului respectiv. Certificatul de rezidență fiscală se conturează din necesitatea derulării tranzacțiilor comerciale a unui rezident cu o persoană nerezidentă. Dacă te întrebi ce reprezintă o persoană nerezidentă, ei bine, pe baza mențiunilor existente în Codul Fiscal aceasta face referire la orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă, organisme de plasament colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, și orice alte entități străine, care nu sunt înregistrate în România. De ce am nevoie de un certificat de rezidență fiscală? Utilitatea practică a certificatului de rezidență fiscală rezidă în necesitatea derulării tranzacțiilor comerciale cu partenerii din alte state. Scopul principal pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei juridice este legat de evitarea dublei impuneri. Rezidența fiscală este un aspect crucial pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale internaționale în sensul prevenirii dublei impuneri. Acum că te-ai familiarizat cu ceea ce presupune universul de cunoaștere privitor la conceptul de rezidență fiscală și certificatul asociat acestuia, îți propunem să rămâi alături de noi pentru a te ralia la tot ceea ce presupune aplicabilitatea conceptului în viața întreprinderii. Mai cu seamă, vom prezenta mai jos care sunt etapele necesare de parcurs în vederea obținerii certificatului de rezidență fiscală. Cu privire la maniera de obținere a cererii privind eliberarea certificatului de rezidență fiscală pentru persoane juridice rezidente în România, este bine să cunoști o serie de aspecte procedurale. De la abstract la concret. Pașii necesari pentru obținerea certificatului de rezidență fiscală Pentru a trece granița abstractului, vom prezenta în cele ce urmează în mod sistematic modul de obținere, completare și transmiterii a cererii pentru obținerea certificatului de rezidență fiscală a unei persoane juridice. #1 Accesează secțiunea Declarații electronice din cadrul site-ului ANAF pe baza link-ului de acces: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm În cadrul acestei secțiuni vei regăsi formularul Z01 care face referire la Cerere pentru eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală pentru persoane juridice rezidente în România/Application for the issuance of the certificate of tax residence for resident legal persons in Romania. Ne raportăm la acest formular dacă dorim solicitarea rezidenței fiscale a unei persoane juridice rezidente în România. Dacă de exemplu dorim eliberarea certificatului de rezidență fiscală pentru persoanele fizice cu rezidența în România, vom completa formularul Z03-Cerere pentru eliberarea certificatului de rezidenţă fiscală pentru persoane fizice rezidente în România/Application for the issuance of the certificate of tax residence for individuals resident in Romania. În situația în care te încadrezi în categoria persoanei juridice străine care deține sediul permanent al desfășurării activității economice în România și dorești eliberarea certificatului fiscal care să ateste acest fapt este necesar să completezi formularul Z13 Cerere referitoare la eliberarea certificatului privind atestarea desfăşurării activităţii în România de către sediul permanent al unei persoane juridice străine/Application for the issuance of the certificate attesting the activity carried on in Romania by the permanent establishment/designated permanent establishment of a foreign legal person. #2 Accesează formularul Z01 prin descărcarea PDF-ului inteligent Ultima variantă actualizată a acestuia datează din data de 20.09.2024. #3 Deschide fișierul descărcat și completează spațiile libere cu informațiile solicitate Printre principalele informații solicitate prin intermediul cererii se identifică: denumirea solicitantului persoană juridică, codul de înregistrare fiscală a acestuia, elementele de identificare raportat la domiciliu (localitate, adresa, telefon), specificarea statului cu care România are încheiat acordul de evitare a dublei impuneri în baza căruia este solicitat certificatul de rezidență fiscală, menționarea denumirii complete a solicitantului persoană juridică precum și a elementelor legate de adresa (localitatea, județul), numărul de înregistrare în cadrul Registrului Comerțului alături de data eliberării acestuia, codul de identificare fiscală alături de data atribuirii lui, menționarea perioadei pentru care este solicitat certificatul de rezidență fiscală, numele și prenumele reprezentantului fiscal al companiei. După completarea în întregime a acestuia, documentul se semnează electronic. Iată mai jos un exemplu concret de completare a cererii: #4 Creează atașamentul specific cererii. După validarea cu succes a formularului, se crează atașamentul și se semnează electronic documentul. Ce trebuie să cuprindă concret atașamentul? În principal, atașamentul cuprinde certificatul de înregistrare al companiei care solicită eliberarea certificatului de rezidență fiscală. #5 Transmite formularul către instituțiile statului. Transmiterea formularului semnat și validat precum și a atașamentului se realizează prin intermediul formularului de contact din cadrul SPV. Astfel, după logarea pe baza certificatului digital calificat al entității, se accesează secțiunea Formular de contact, subsecțiunea Asistență și îndrumare în domeniul fiscal. După selectarea secțiunii specifice, se menționează aspectele solicitate și se anexează fișierul zip. Ulterior, primirea certificatului de rezidență fiscală solicitat se va realiza în cadrul secțiunii Mesaje din cadrul Spațiului Privat Virtual. Certificatul de rezidență fiscală poate fi vizualizat în cele ce urmează. Iată așadar, într-o manieră succintă, principalele etape pe care trebuie să le parcurgi din postura de persoană juridică pentru a intra în posesia certificatului de rezidență fiscală. Unul dintre documentele de primă necesitate pentru companii în vederea derulării tranzacțiilor cu parteneri din cadrul altor state. Adițional, regăsești infograficul tematicii, care se poate alătura numeroaselor aspecte sistematizate care compun ,,portofoliul” procedurilor pe care trebuie să le urmezi în situații specifice privind obținerea anumitor documente prin intermediul mijloacelor electronice.     Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, disponibil la adresa: https://www.anaf.ro/anaf/i nternet/ANAF/acasa/. Spațiul Privat Virtual, disponibil la adresa: https://login.anaf.ro/vdesk/hangup.php3.
0

Primiți cu RO e-SAF-T? În așteptarea implementării. ,,Sacul cu daruri” informative

Suntem în acea perioadă a anului în care generozitatea cunoaște cele mai semnificative cote. Dorim și noi să ne raliem trendului. Cum? Prin furnizarea celor mai relevante informații din sfera modificărilor multiple care se întrezăresc la orizont. De aceea, una dintre dorințele de la finele anului, la momentul de bilanț, este să devenim partenerul tău de cursă lungă, care să contribuie real la optimizarea indicatorilor de performanță ai afacerii tale. Deja ne-am înscris cu brio în cadrul cursei. Prin acțiuni concrete. Prin obiective reale. Îndeplinite. Finele anului aduce cu sine momente de reflecție. Evident, ar fi multe de spus dacă privim la tumultul de provocări la care au fost expuși factorii decizionali ai afacerilor. Alegem însă să fim pragmatici. Să te ajutăm să finalizezi anul într-o notă optimistă. Să aducem echilibrul prin furnizarea informațiilor care vor umple ,,sacul cunoștințelor” cu tot ceea ce este de folos pentru orice antreprenor al momentului. Se spune că cea mai facilă metodă de soluționare a unei probleme este evitarea. Totuși, pe terenul practicii de afaceri, această strategie poate duce afacerea pe marginea prăpastiei. Deși, din observațiile de pe teren constatăm faptul că mulți antreprenori ai momentului o aplică. Nu încurajăm aplicarea ei. Tocmai de aceea, ultimele materiale au avut în centru problematica RO e-SAF-T. Nu putem să nu fim onești. Mediul de afaceri este înspăimântat de ceea ce va aduce cu sine implementarea fenomenului începând cu 1 ianuarie 2025. Nu am ales evitarea. Am adus în atenția ta o serie de aspecte de primă importanță pentru ceea ce va presupune adoptarea paradigmei. Și vom continua să o facem. Pentru ca tu să intri în anul nou cu speranța succesului conturării unei raportări conforme cu cerințele legiuitorului. Pe scurt! Ceea ce nu știi...(nu) te afectează Veste bună... Contribuabilii au întrebat iar noi am oferit răspunsuri... Speța 1 În calitate de profesie liberală independentă... Speța 2 În calitate de companii nerezidente... Speța 3 În calitate de întreprindere individuală, plătitoare de taxă pe valoare adăugată... Speța 4 În calitate de ONG care nu derulează activități economice... Speța 5 În calitate de fundații... Ceea ce nu știi...(nu) te afectează Ai auzit de multe ori zicala Ceea ce nu știi, nu te afectează. Ce putem însă să spunem este faptul că în contextul modificărilor permanente sub egida căruia se situează mediul de afaceri românesc, aceasta nu se aplică. Sau aplicarea ei te poate costa scump. Un preț pe care nu merită să îl plătești. Ceea ce nu știi te poate plasa ușor pe drumul spre eșec. Poate avea repercusiuni asupra bunului mers al activității afacerii și implicit poate pune în pericol existența acesteia. Așadar, pentru modificările care se anunță în zona RO e-SAF-T este bine să fii pus la curent. Să cunoști exact ce te așteaptă. Materialele conturate de noi în sfera RO e-SAF-T sfidează zicala menționată anterior. Astfel, pentru noi este important să fii pregătit pentru schimbare. Sosirea implementării RO e-SAF-T nu trebuie să te prindă neinformat. De aceea, toate materialele regăsite prin intermediul blog-ului nostru pun piatră de temelie la procesul de adoptare și adaptare a fenomenului în interiorul organizației tale. Veste bună... Valul de modificări corelate la impunerile cu caracter obligatoriu la care trebuie să te raliezi poate te-a făcut să te simți real copleșit. Pentru a păstra nota sub care este plasată perioada lunii decembrie, astăzi venim cu vești bune. Noi ne-am gândit să împărtășim una dintre veștile bune cu privire la RO e-SAF-T. Aceasta este legată de persoanele care nu sunt obligate la depunerea declarației D406. Pentru a oferi indicații punctuale cu privire la acest aspect vom ilustra o serie de spețe concrete de pe tărâmul practicii manageriale care fac trimitere atât la persoane obligate la depunerea fișierului cât și la cele exceptate de la transmiterea acestuia.     Contribuabilii au întrebat iar noi am oferit răspunsuri... Speța 1 În calitate de profesie liberală independentă... Profesiile liberale independente precum este cea de consultant fiscal, contabil autorizat avocat ori evaluator autorizat sunt obligate, începând cu 01.01.2025 la depunerea fișierului SAF-T, întrucât nu există precizări realizate în mod expres de către legiuitor în acest sens? Anexa nr. 5 din cadrul Ordinului 1783/2021 care face referire la aspecte arondate depunerii fișierului standard de control fiscal, aduce precizări cu privire la persoanele obligate la depunerea acestuia fișier precum și cele exceptate de la raportare. Pentru antreprenori însă, simpla enumerare a acestora poate părea insuficientă în situații specifice, precum este cea ilustrată prin speța de mai sus. Referitor la profesiile liberale precum este cea de consultant fiscal, contabil autorizat, avocat ori evaluator nu sunt menționate în mod expres prin intermediul ordinului ca fiind sau nu obligate la depunerea fișierului SAF-T. În primul rând, profesiile liberale independente se subscriu categoriei persoanelor fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ care sunt menționate în cadrul anexei 5 la pct. 4, lit. d) persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ (PFL). În conformitate cu mențiunile din cadrul acestui punct, profesiile liberale independente precum sunt cele menționate în cadrul speței, nu sunt obligate la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 01.01.2025. Speța 2 În calitate de companii nerezidente... O companie rezidentă în Franța, care deține cod de TVA din România, este obligată la depunerea fișierului SAF-T începând cu 1 ianuarie 2025? Menționăm faptul că pentru acesta se depun declarațiile D300, D394 și D390 dar nu sunt întocmite situații financiare anuale ori balanța lunară. Cu privire la speța propusă, clarificările se regăsesc tot în cadrul Ordinului 1783, anexa nr. 5, pct. 3 unde apar menționate categoriile de contribuabili care dețin obligativitatea depunerii fișierului SAF-T. Astfel, litera r) specifică faptul că societățile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistrați prin înregistrare directă, contribuabilii înregistrați prin reprezentant fiscal, sediile fixe) trebuie să depună fișierul standard de control fiscal începând cu luna ianuarie a anului următor. Aspect conturat de dispozițiile legate în vigoare la acest moment din cadrul spațiului legislativ din România. Punctual, ghidul privind depunerea declarației D406, aduce clarificări suplimentare cu privire la informațiile care trebuie raportate de către persoanele juridice nerezidente care nu au obligația organizării evidenței contabile în România sunt: 1 Antetul (Header); Fișierele Master (MasterFiles) cu anumite subsecțiuni: 2.5 Tabela taxă (Tax table); 2.6 Tabela UOM/Unități de măsură (UOM table); 2.9 Produse (Products); Documentele sursă (Source Documents) cu următoarele subsecțiuni: 4.1 Facturi de vânzare (Sales Invoices); 4.2 Facturi de achiziții (Purchase Invoices). Dacă discutăm despre societăți care fac parte dintr-un grup fiscal ce aplică sistemul de consolidare fiscală din punct de vedere al impozitului pe profit, raportarea fișierului SAF-T se va realiza în manieră individuală și nu la nivel de grup. Speța 3 În calitate de întreprindere individuală, plătitoare de taxă pe valoare adăugată... Este exceptată de la depunerea D406 o întreprindere individuală, plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Sau este obligată la depunerea acesteia începând cu luna ianuarie a anului 2025? În conformitate cu reglementările legislative, întreprinderile individuale nu sunt obligate la depunerea fișierului standard de control fiscal începând cu 01.01.2025, acestea fiind încadrate în lista excepțiilor privind depunerea acestei declarații. Obligațiile fiscale care rezultă din statutul de plătitoare de taxă pe valoare adăugată nu interferează cu exceptarea acestora de la depunerea formularului SAF-T. Temeiul legal este reprezentat de Ordinul 1783/2021, anexa nr. 5. Speța 4 În calitate de ONG care nu derulează activități economice... ONG-urile care nu derulează activități economice sunt obligate, începând cu data de 01.01.2025 la depunerea fișierului SAF-T? Acestea depun doar declarația D101 și au derulat activități economice. Cu privire la această categorie de contribuabili, și anume ONG-uri care nu derulează activități economice și care depun declarația D101, sunt regăsite mențiuni cu privire la depunerea D406 începând cu 1 ianuarie 2025. Astfel, acestea depun începând cu 1 ianuarie 2025 declarația D406. Aceste aspecte se regăsesc menționate în cadrul actului normativ principal de reglementare a raportării SAF-T la punctul 3 a anexei nr. 5 Speța 5 În calitate de fundații... Declarația SAF-T este obligatorie de transmis din anul 2025 și pentru fundații? Prevederile în vigoare în materie de obligativitate a depunerii SAF-T de către anumite categorii de contribuabili nu prevăd în mod expres fundațiile ca persoane obligate la depunerea fișierului SAF-T. Totuși, analizând detaliat, trebuie să identificăm dacă acestea nu fac parte din cadrul unei categorii expuse în cadru listei prevăzute la anexa nr. 5 a Ordinului nr. 1783. Clarificări cu privire la asociații și fundații regăsim în cadrul Ordonanței nr. 26/2000. Astfel, conform articolului I, alin. (2) din cadrul Ordonanței, asociațiile și fundațiile sunt definite drept persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În această ordine de idei, fundațiile se încadrează la categoria persoanelor care sunt menționate de Ordinul 1783 ca fiind obligate la depunerea D406, conform punctului 3, lit. p): Următoarele categorii de contribuabili au obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal (SAF-T), prin intermediul Declarației informative D406: p) asociațiile/persoanele fără scop patrimonial. Printre alte tipuri de entități care nu sunt obligate la depunerea SAF-T se remarcă și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, asociațiile familiale, cabinetele medicale individuale, autoritățile administrative, birourile notariale individuale etc. Lista completă a contribuabililor care nu vor depune SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025 este stabilită la pct. 4 al anexei nr. 5 din cadrul Ordinului 1783/2021. Deși adesea, documentele legislative aduc multă ambiguitate în terenul practicii de afaceri, vestea bună este că, prin experiențele antreprenorilor misterele pot fi elucidate. Astfel, materialul de mai sus, a conturat, situațiile punctuale pe care le poți întâlni în calitate de contribuabili mic în perioada care urmează cu privire la obligativitatea depunerii fișierului SAF-T. Vestea bună este că nu toți contribuabilii sunt obligați la depunerea declarației D406. Există și anumite excepții. Aspecte pragmatice cu privire la acest aspect au fost astfel incluse în cadrul acestui material. Cel mai bun cadou pentru orice antreprenor la moment actual este fără îndoială oferirea cât mai multor informații cu privire la tot ceea ce presupune implementarea paradigmei RO e-SAF-T începând cu prima lună a anului viitor. Generozitatea noastră este dovedită în acest sens pe tot parcursul anului, nu doar în anumite perioade specifice din cadrul acestuia. Referințe principale de informare Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T). Ordonanța nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații, Publicat în Monitorul Oficial nr. 39 din 31 ianuarie 2000. Ordin nr. 1.783 din 4 noiembrie 2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, publicat în  Monitorul Oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021.
0

Calendarul implementării fenomenului SAF-T la nivelul contribuabililor mici

,,Perioada de așteptare a luat sfârșit”. Calendarul implementării fenomenului SAF-T la nivelul contribuabililor mici. Clarificări necesare. Perioada de grație nu a luat sfârșit. Termene de depunere 2025 Temere, nesiguranță, presiune. Lipsa informațiilor concrete care să te ghideze pe drumul cel bun te determină să amâni adoptarea deciziilor. Poate încă nu ești conștient de faptul că amânarea te poate costa scump. A te baza pe intuiție antreprenorială nu este cea mai bună soluție. Cel puțin nu acum, când cea mai de folos armă este informarea și identificarea celor mai adecvate instrumente care să te ajute să implementezi cele mai eficiente decizii. Pentru că îți cunoaștem pe deplin frământările, preocuparea noastră principală gravitează în jurul bunăstării tale antreprenoriale. Acționăm permanent în sensul acesta. Cum? Prin materiale care să răspundă nenumăratelor întrebări care se ivesc în mintea ta de întreprinzător și prin acțiuni concrete care reies din implementarea de soluții informatizate care să te ajute să gestionezi schimbarea. Putem să spunem faptul că implementarea RO e-SAF-T a reprezentat real un ,,butoi de pulbere” de la momentul primului contact a reprezentanților afacerilor cu fenomenul. Multă incertitudine a planat în spațiul mediului de afaceri. Cerințe complexe de raportare. Costuri ridicate de implementare. Pe măsura familiarizării însă cu impunerile paradigmei, apele s-au liniștit iar antreprenorii s-au adaptat la cerințele raportării. Acest fapt nu s-a întâmplat însă peste noapte. Factorul care a influențat pozitiv procesul integrării D406 la dosarul raportărilor financiar-contabile al companiei a fost reprezentat de parteneriate cu furnizori specializați în gestionarea schimbării impusă prin digitalizarea fiscală. Până la finele anului 2024, cumva paleta declaranților a fost relativ restrânsă. Aceasta a cuprins doar categoria contribuabililor mari și mijlocii. De la 1 ianuarie 2025, paleta se lărgește cu entitățile mici sau micii contribuabili. De fapt imaginea se întregește. Această categorie de contribuabili, privește cu circumspecție viitorul care se anunță în materie de întocmire a declarației D406. Deși, cumva aceștia sunt norocoși. Au în spate experiența în declarare a companiilor mari și mijlocii. Astfel, pot să identifice mai ușor metode de contracarare a impedimentelor și să fructifice eficient învățămintele pozitive ale celor care deja au trecut prin procesul implementării. Pe scurt! Care sunt termenele depunerii SAF-T în România? Perioada de grație. Timpul mai are răbdare... Exemplu concret! Există situații când nu se ține cont de această perioadă de grație? Din învățămintele celor experimentați... Dacă ești debusolat cu privire la termenele de care trebuie să ții cont pentru depunerea D406, informațiile de mai jos vor aduce lumină cu privire la tot ceea ce trebuie să cunoști ca bază de pornire pentru depunerea SAF-T: data la care trebuie transmis fișierul. Care sunt termenele depunerii SAF-T în România? Vom aduce în discuție termenele privind depunerea declarației D406 funcție de vectorul fiscal al companiei raportat la aspectul TVA-ului. Astfel, contribuabilii care depun decontul de TVA cu o regularitate lunară, vor depune D406 lunar. Perioada de raportare în acest caz este ultima zi calendaristică a lunii următoare. Contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA, care depun D300 cu o regularitate trimestrială, vor transmite D406 la trimestru, data exactă a depunerii fiind ultima zi calendaristică a lunii următoare încheierii trimestrului. Pentru contribuabilii neînregistrați în scopuri de TVA, declarația informativă cu privire la secțiunea ,,Activelor” se depune la solicitarea organului fiscal, termenul depunerii fiind corelat la data depunerii situațiilor financiare. De asemenea, contribuabilii neînregistrați în scopuri de TVA, depun declarația D406 cu privire la datele legate de ,,Stocuri” în termen de minim 30 de zile de la data solicitării primite din partea organelor fiscale. Atenție! Dacă ești contribuabil nou înregistrat depui D406 lunar/trimestrial/anual, termenul de depunere fiind corelat la perioada fiscală selectată. Perioada de grație. Timpul mai are răbdare... Pentru a se familiariza la tumultul de cerințe de raportare impuse prin intermediul acestui sistem, celelalte categorii de companii au beneficiat de o perioadă de grație. Este aceasta valabilă și pentru cei care sunt obligați începând cu 1 ianuarie să întocmească raportarea? Dacă faci parte din categoria care începând cu 1 ianuarie 2025 este obligată la depunerea fișierului SAF-T, sigur ești preocupat de răspunsul la această întrebare. Pentru a nu menține tensiunea, răspunsul la întrebarea de mai sus este DA. Și contribuabilii mici, sunt grațiați de la aplicarea sancțiunilor dacă respectă termenele de raportare în care se calculează și perioada de grație. Te invităm mai jos să vizualizezi câteva delimitări cu privire la perioada de grație. În ce constă această perioadă? Perioada de grație, dacă intri în categoria contribuabililor cu obligativitate lunară ori trimestrială în privința depunerii SAF-T este: Tip Contribuabil Raportare Durată Contribuabilii care dețin obligația de transmitere lunară Pentru prima raportare 6 luni   Pentru a doua raportare 5 luni   Pentru a treia raportare 4 luni   Pentru a patra raportare 3 luni   Pentru a cincea raportare 2 luni Contribuabilii care dețin obligația de transmitere trimestrială Pentru prima raportare 3 luni Perioada de grație curge din momentul termenului limită a perioadei de raportare pentru care se acordă aceasta, ,,când obligația de transmitere devine efectivă pentru respectivul contribuabil.” Exemplu concret! Deoarece știm că adesea generalitățile sunt ambigue, te invităm să urmărești termenele concrete de grațiere începând cu data de 1 ianuarie 2025. Astfel, termenele, se împart pe cele două tipuri de categorii de contribuabilii. Cei care dețin obligația lunară de transmitere a D406, precum și cei care dețin obligația trimestrială de transmitere a acesteia. Contribuabilii care dețin obligația de transmitere lunară Perioada de grație Când trebuie să se depună D406 Când se depune, dacă se ține cont de perioada de grație 2 luni Pentru luna raportată mai 2025 se depune în iunie 2025 31 iulie 2025 3 luni Pentru luna raportată aprilie 2025 se depune în mai 2025 31 iulie 2025 4 luni Pentru luna raportată martie 2025 se depune în aprilie 2025 31 iulie 2025 5 luni Pentru luna raportată februarie 2025 se depune în martie 2025 31 iulie 2025 6 luni Pentru luna raportată ianuarie 2025 se depune în februarie 2025 31 iulie 2025 Pentru contribuabilii care dețin obligația depunerii declarației privind fișierul standard de control la trimestru, se identifică termenele: Contribuabilii care dețin obligația de transmitere trimestrială Perioada de grație Când trebuie să se depună D406 Când se depune, dacă se ține cont de perioada de grație 3 luni Pentru trimestrul I a anului 2025, termenul standard este 30 aprilie 2025 30 iunie 2025 3 luni Pentru trimestrul II a anului 2025, termenul standard este 31 iulie 2025 3 luni Pentru trimestrul III a anului 2025, termenul standard este 31 octombrie 2025 3 luni Pentru trimestrul IV a anului 2025, termenul standard este 31 ianuarie 2026 Atenție! Perioada de grație în cazul acestor contribuabili se aplică doar pentru prima raportare, adică pentru primul trimestru al anului 2025. Începând cu cel de-al doilea trimestru, nu se mai ține cont de perioada de grație. Există situații când nu se ține cont de această perioadă de grație? Da. Există anumite situații în care nu se ține cont de această grațiere cu privire la implementare. Una dintre acestea este legată de raportarea SAF-T pentru secțiunea Activelor. Aceasta se depune la termenul de transmitere a situațiilor financiare anuale. Din învățămintele celor experimentați... Cei mai experimentați actori principali de pe scena raportării SAF-T sunt marii contribuabili, cei care au depus deja de un timp semnificativ declarația informativă, urmați de contribuabilii mijlocii. Este bine să luăm aminte la experiența acestora. De fapt, acest aspect poate trasa drumul spre depunerea cu succes a declarației. Unul dintre factorii esențiali în trasarea drumului spre o ,,declarare fără bătăi de cap” este reprezentat de încheierea de parteneriate cu furnizori de soluții digitale. Am putea spune că acest factor este decisiv pentru buna derulare a procesului de integrare a raportării în cadrul companiilor. Sunt o serie de aspecte cuprinse de această declarație cunoscute doar de cei care vorbesc limbajul informaticii. Astfel, alegerea unui partener de încredere pentru a susține procesul declarativ este vitală. Nu trebuie totuși să uităm faptul că aceasta este una dintre cele mai importante modificări ale digitalizării fiscale din România. Așadar, este important să tratăm cu maximă seriozitate adoptarea procesului în cadrul companiei. Ce poate să însemne aceasta? Conlucrarea permanentă cu persoane deținătoare de competențe avansate de digitalizare. Pentru ca drumul spre ralierea la conformitate și legalitate fiscală să fie pavat cu certitudinea realizării unui fișier corect și totodată complet. Referințe principale de informare Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5.
0

Care sunt aspectele de care trebuie să ții cont pentru a avea certitudinea întocmirii corecte a registrului de casă? Episodul 2

Materialul anterior pe tema normelor care trebuie respectate pentru buna gestionare a operațiunilor cu încasări și plăți a scos în lumină principalele reguli pe care trebuie să le respecți la momentul acesta pentru evitarea sancțiunilor cu privire la gestiunea ineficientă a operațiunilor efectuate în prezența numerarului. Dacă te-ai raliat la toate acele modificări, trebuie să știi că au rămas câteva lucruri nespuse privitoare la buna gestionare a operațiunilor cu numerar. Te invităm așadar să urmărești mai jos noțiunile care completează tabloul conturat de întocmirea corectă a registrului de casă. Pe scurt! Acces interzis. Care sunt acțiunile care nu pot fi efectuate prin intermediul casieriei? Greșeala se plătește. Care sunt amenzile percepute pentru neregulile identificate pentru operațiunile de încasări și plăți? Exemplu de pe tărâmul disciplinei financiare a companiei Acces interzis. Care sunt acțiunile care nu pot fi efectuate prin intermediul casieriei? Există o serie de aspecte care nu sunt permise a fi efectuate în prezența numerarului. Punctual, acestea sunt legate de: primirea sumelor în numerar peste 5000 de lei/persoană, de la Trezoreria Statului, instituțiile de credit, instituțiile emitente de monedă electronică, instituțiile care prestează servicii de plată, autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene, instituțiile financiare nebancare și entitățile care efectuează operațiuni de schimb valutar, definite potrivit legii, precum și de la operatori din domeniul jocurilor de noroc, exceptând situațiile în care se pot depăși plafoanele privitoare la încasările și plățile efectuate prin casierie; fragmentarea solicitării de eliberare de numerar peste plafoanele admise; transferul de sume în conturile proprii ale persoanelor fizice fără existența documentelor justificative legale prezentate de către plătitori. Dacă transferul se realizează prin instrumentele de plată online, documentele justificative legale trebuie să se afle în evidența plătitorilor. Greșeala se plătește. Care sunt amenzile percepute pentru neregulile identificate privind operațiunile de încasări și plăți în numerar? Nerespectarea regulilor privind conduita încasărilor și plăților în numerar atrage după sine aplicarea unor serii de sancțiuni. Există 3 categorii de sancțiuni care pot fi aplicate mai multor tipuri de prevederi neîndeplinite din cadrul actului normativ care reglementează disciplina financiară a companiei. Iată mai jos care sunt amenzile la care te expui în situația nerespectării regulilor de bună conduită privitor la gestiunea operațiunilor în numerar. Descriere contravenție Sancțiune Neefectuarea operațiunilor de încasări și plăți de către persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar Se sancționează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei. Fragmentarea încasărilor în numerar de la beneficiari a căror facturi depășesc limitele prestabilite la 5000 de lei, respectiv 10 000 de lei pentru magazinele de tip cash&carry Fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau prestare de serviciu a căror valoarea depășește 5000 de lei, respectiv 10 000 de lei Fragmentarea plăților în numerar pentru furnizorii de bunuri și servicii a căror facturi depășesc limitele prestabilite la 5000 de lei, respectiv 10 000 de lei pentru magazinele de tip cash&carry Neachitarea prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar a acelor facturi primite de la furnizori care depășesc limitele impuse prin normele legale (5000 lei/10 000 de lei) Neîncadrarea în plafonul de 10 000 de lei pentru efectuarea operațiunilor de încasări și plăți în numerar efectuate de la/către persoane fizice reprezentând contravaloarea unor livrări sau achiziții de bunuri ori a prestării unor servicii. De asemenea, discutăm și despre acordarea de dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi peste acest plafon. De asemenea, punem în discuție și fragmentarea încasărilor și plăților pentru aceste operațiuni Depășirea plafonului privind soldul la casierie (50 000 de lei, respectiv 500 000 de lei pentru magazinele de tip cash&carry) Nerespectarea plafoanelor în cazul restituirii numerarului pentru facturile stornate Nerespectarea plafonului de 10 000 de lei pentru restituirea sumelor aferente stornărilor de facturi către persoane fizice precum și nerespectarea prevederii privitoare la restituirea sumelor care exced plafonul prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar Acordarea de avantaje clienților pentru efectuarea de plăți în numerar Se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei Fragmentarea solicitărilor de eliberare de numerar care conduce la depășirea plafonului prevăzut zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi Transferul sumelor în contul persoanelor fizice, în afara documentelor justificative legale prezentate de plătitori (cu excepția operațiunilor efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță, când poți transfera sume din contul companiei în contul persoanelor fizice, cu condiția existenței documentelor justificative legale în evidența plătitorilor) Primirea sau restituirea de împrumuturi sau alte finanțări de la/către persoane fizice pe baza instrumentelor de plată cu numerar Se sancționează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei Exemplu de pe tărâmul disciplinei financiare a companiei Pentru a veni în ajutorul tău, propunem mai jos, câteva exemple concrete de pe meleagul practic al disciplinei financiare a companiilor. Pentru a te ghida în aplicarea corectă a prevederilor în această direcție. Administratorul companiei X SRL prezintă departamentului financiar-contabil documentul justificativ care atestă achitarea unei cazării pe 7 nopți în Spania pentru deplasarea în vederea încheierii contractului de colaborare cu o companie parteneră. Acesta este cuprins în cadrul decontului de cheltuieli al lunii octombrie 2024. Contravaloarea cazării pentru perioada menționată este de 7500 de lei. Întrebarea este dacă aceasta poate fi decontată și înregistrată în registrul de casă având în vedere depășirea plafonului de 5000 de lei/persoană? Răspuns: Conform art. 5, lit. b) din cadrul Legii nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, plafoanele limită nu se aplică în situația în care intervine plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizației și a cazării pe timpul deplasării, precum și a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens. Răspunsul este DA. Se poate realiza în numerar plata privind contravaloarea cazării pentru deplasarea efectuată de către administrator în interes de serviciu la momentul prezentării documentelor justificative de către acesta. La finele lunii octombrie 2024, compania Z SRL are de achitat salarii conform statului de plată în valoare de 19 500 de lei. Contractele individuale ale celor 6 angajați menționează ca manieră de plată a obligațiilor salariale instrumentele de plată cu numerar. Care este procedura în acest caz, având în vedere faptul că valoarea care trebuie achitată depășește plafoanele pentru efectuarea de plăți prin intermediul casieriei? Se poate realiza plata la data prestabilită în cadrul contractului individual de muncă al angajaților (data de 20 a lunii)? Răspuns: Conform art. 5, lit. d) cadrul Legii nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, plafoanele limită nu se aplică pentru retragerea de numerar din conturi deschise la instituțiile de credit sau la instituțiile care prestează servicii de plată și care sunt autorizate de Banca Națională a României pentru plata salariilor și a altor drepturi de personal prevăzute de lege și pentru alte operațiuni de plăți efectuate către persoanele fizice. Răspunsul este DA. Se poate realiza plata salariilor în data de 20 a lunii, chiar dacă acestea depășesc plafonul prestabilit prin intermediul prevederilor legale. Astfel, dacă încă nu ai reușit să te pui la curent cu reglementările privind maniera de operare a numerarului, materialul de mai sus este un bun prilej pentru a te familiariza cu toate regulile privind gestiunea operațiunilor realizate în prezența banilor cash. Fie că ești la început de drum antreprenorial, fie că deții statutul de antreprenor versat, actualizarea informațiilor scoase în evidență prin intermediul acestui articol și a celui anterior pe această temă te ajută să respecți cu rigurozitate normele actuale privind disciplina financiară a companiei tale. Totul, pentru derularea în bună armonie a activității afacerii tale. Referințe principale de informare Legea nr. 70 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicat în  Monitorul Oficial nr. 242 din 9 aprilie 2015.
0
1
2
3
5