Legislatie

Cum poate crește gradul de risc fiscal al afacerii tale?

Cum poate crește gradul de risc fiscal al afacerii tale?

Indicii pentru antreprenori pentru minimizarea acestuia Una dintre cele mai mari provocări cu care te confrunți ca antreprenor sau deținător de afacere la momentul actual este menținerea ritmului accelerat al schimbării. Particularizat, situația este acutizată în ceea ce privește modificările de natură legislativă și maniera de navigare eficientă prin toate aceste schimbări. Practic, toții factorii decizionali ai companiei trebuie să fie permanent preocupați de creșterea gradului de conformitate fiscală. Aceasta este una dintre mizele cele mai importante ale unei afaceri atunci când discutăm despre sfera fiscală a acesteia. De acest aspect depinde într-o manieră semnificativă viitorul afacerii. În afara racordării la noutățile de natură legislativă și fiscală nu vei putea să rămâi relevant într-un mediu economic marcat de dinamism legislativ. Atunci când discutăm despre racordarea la conformitate fiscală, una dintre urmările neconformării este legată de creșterea gradului de risc fiscal al afacerii tale. Cu alte cuvinte, compania condusă de tine intră sub ,,vizorul organelor fiscale”, devenind obiect de analiză pentru ANAF. Cei mai mulți antreprenori sunt extrem de reticenți atunci când vine vorba despre aceste analize sau posibile controale fiscale. De aceea, interesul pentru aspectele legate de evitarea creșterii gradului de risc fiscal este un subiect des întâlnit în rândul factorilor decizionali ai companiilor. În cadrul acestui articol vei afla ce reprezintă un grad de risc fiscal asociat companiei tale, care sunt ,,sursele de conturare” a acestuia și cum poți face pentru a aduce la minim acest parametru important al activității derulate. Pe scurt! Ce reprezintă gradul de risc fiscal care poate fi asociat activității companiei tale? Care sunt parametrii care influențează gradul de risc fiscal? Factori de influență pentru gradul de risc fiscal ridicat. Repere Ce reprezintă gradul de risc fiscal care poate fi asociat activității companiei tale? Atunci când discutăm despre risc în context organizațional, foarte multă reticență planează în jurul acestui concept. Dacă asociem conceptului și noțiunea de fiscalitate, lucrurile sunt și mai profunde. În termeni simpli, gradul de risc fiscal asociat activității derulate de către compania ta plasează afacerea într-o zonă în care vizibilitatea este foarte crescută în ceea ce privește posibilitatea de verificare a companiei tale de către organele de control. Deci, gradul de risc fiscal plasează afacerea ta pe un ,,panou al contribuabililor de verificat”. Cu alte cuvinte, compania ta figurează în evidențele ANAF pentru o posibilă verificare a activității derulate. Care sunt parametrii care influențează gradul de risc fiscal? Dacă discutăm punctual despre factorii principali ce influențează riscul fiscal, atunci trebuie să știi faptul că aspectele sunt destul de complexe. Ce este bine să cunoști de la bun capăt este faptul că nu tot ceea ce faci greșit în activitatea derulată este pasibil de încadrarea la grad ridicat de risc fiscal. Există o serie de aspecte care pot fi remediate și a căror consecințe nu se comensurează în termeni de risc fiscal. Discuția legată de riscul fiscal este destul de complexă. Vom încerca să o transpunem pe înțelesul clar al antreprenorului. Factori de influență pentru gradul de risc fiscal ridicat. Repere Cum poate fi influențat nivelul de risc fiscal asociat activității derulate de către compania ta? Există anumite aspecte care influențează semnificativ nivelul de risc al activității companiei tale. Acestea sunt conturate de nerespectarea anumitor prevederi legale. Iată mai jos care sunt acești indici de risc fiscal. Nu există o listă predefinită, o procedură întocmită cu privire la aceste aspecte. Fiecare contribuabil este responsabil de maparea propriului tablou de bord atunci când vine vorba despre potențialul risc fiscal la care poate fi încadrat. O influență semnificativă în ceea ce privește indicatorii de risc fiscal este deținută de către utilizarea noilor paradigme ale digitalizării fiscale. 1. Neîndeplinirea obligațiilor legate de Notificarea de conformare RO e-TVA. Cu alte cuvinte, dacă nu respecți termenele limită cu privire la transmiterea răspunsului privind diferențele transmise prin intermediul Notificării de conformare, indicatorul de risc fiscal asociat activității companiei tale va crește. De asemenea, dacă nu furnizezi informații care să explice diferențele identificate între decontul de TVA depus de către compania ta și cel transmis de către ANAF sau conturezi un răspuns parțial la Notificarea de conformare, reprezintă indicator de risc fiscal. Bine de știut! Inspecția fiscală sau controlul fiscal al unei persoane impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată este realizat/ă funcție de nivelul acestui indicator de risc fiscal determinat pe baza analizei de risc. 2. Netransmiterea în termenul legal prevăzut de către OUG 120/2021 a facturii emise pentru bunurile livrate, serviciile prestate a căror încasare s-a realizat la momentul livrării de bunuri, ori prestării serviciului. Aceasta este o reglementare de dată recentă introdusă la finele lunii septembrie a acestui an prin intermediul Ordinului 2229/2025 pentru aprobarea Procedurii privind notificarea organelor fiscale competente în cazul în care facturile pentru livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care plata se face la momentul livrării/prestării nu au fost transmise prin sistemul RO e-Factura în termenul prevăzut la art. 10 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021. Practic, procedura asociată acestui ordin aduce mențiuni asupra înscrierii emitentului facturii electronice care nu și-a respectat obligația emiterii acesteia la termenul legal, în cadrul unui registru electronic special. Contribuabilii înscriși în cadrul acestui registru, fac obiectul unei analize de risc în vederea aplicării măsurilor legale, în raport cu riscul fiscal evaluat. 3. Transmiterea cu întârziere a declarațiilor fiscale Acest aspect este stabilit prin intermediul Ordinului nr. 1.826/2.372/2025 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art. 375 alin. (1^1) și la art. 435 alin. (3^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, unul dintre criteriile pentru evaluarea unui risc fiscal al contribuabililor este redat de depunerea în ultimele 12 luni a declarațiilor fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile de la termenul legal. În această situație discutăm despre asimilarea unui risc fiscal inadecvat. În acest fel, dacă ai întârziat cu transmiterea acestor declarații fiscale, o întârziere care depășeste 5 zile de la termenul legal, este maximizat gradul de risc fiscal inadecvat. De asemenea, tot Ordinul 1826 stabilește 5 direcții generale cu privire la stabilirea unui risc fiscal inadecvat pentru operatorii economici. 4. Înregistrarea de obligații fiscale restante în ultimii 5 ani la bugetul general consolidat. Astfel, obligațiile restante sunt corelate la obligațiile fiscale la care a fost îndeplinit termenul de plată; diferențe de obligații fiscale principale și accesorii stabilite prin decizii de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a îndeplinit termenul legal de plată. Aceste aspecte sunt stabilite prin intermediul art. 157 din cadrul Codului de procedură fiscală. 5. Nerespectarea anumitor aspecte esențiale la momentul beneficierii de eșalonarea la plată a anumitor obligații fiscale. De exemplu, dacă în ultimii 5 ani, ai beneficiat de eșalonări sau restructurare la plată, ești supus unui risc fiscal inadecvat dacă: Nu ai respectat termenele stabilite prin intermediul graficului de eșalonare, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzute de lege; Nu ai achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzute de lege; Înregistrezi obligații bugetare care reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării sau restructurării la plată; Ai pierdut valabilitatea eșalonării, iar ulterior ai solicitat menținerea valabilității acesteia. 6. Solicitarea restituirii sau compensării unor sume de bani de la bugetul general consolidat. Dacă de exemplu ai solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, iar în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată că cel puțin pentru 25% din suma solicitată nu deții drept de restituire, atunci ești pasibil de încadrarea la un risc fiscal inadecvat. 7. Încadrarea activității companiei tale la risc fiscal inadecvat are loc și dacă nu deții fonduri financiare la nivelul achizițiilor lunare de produse accizabile. Prin intermediul raportului de activitate al ANAF, publicat în luna august a anului curent au fost reconfigurați o serie de indicatori de risc fiscal. Practic, este actualizat Registrul riscurilor fiscale, un instrument specific care cuprinde riscurile funcție de mai mulți parametrii în jurul cărora gravitează afacerea. Este vorba despre: dezvoltarea indicatorilor de risc funcție de tipul de impozite și taxe, pe segmente de contribuabili și pe sectoare de activitate. Aceste 5 paliere sunt prezentate în cele ce urmează: Astfel, Registrul Riscurilor Fiscale conturează 5 noi paliere legate de un grad de risc fiscal inadecvat asociat oricărei persoane juridice care nu respectă aspectele indicate în cadrul Registruui Riscurilor Fiscale. Atunci când vine vorba despre aspectele legate de riscul fiscal, lucrurile sunt destul de complexe. Prin intermediul acestui material, ne-am propus să conturăm câteva aspecte de care trebuie să ții cont atunci când vine vorba despre această problematică. Un bun contribuabil persoană juridică, va identifica cele mai bune metode și instrumente pentru a reduce la minim sau chiar pentru a elimina o serie de practici nesănătoase care pot conduce la creșterea gradului de risc fiscal asociat.   Referințe principale de informare Ordonanță de urgență nr. 70 din 21 iunie 2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale, Publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din 21 iunie 2024. Ordin nr. 1.826/2.372/2025 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art. 375 alin. (1^1) și la art. 435 alin. (3^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul Oficial nr. 708 din 30 iulie 2025. Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Raport de activitate 2025 semestrul I, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/18.08.2025%20-%20Raport%20de%20activitateANAF_2025S1_V7.pdf Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, cu modificările și completările ulterioare. Ordonanța de urgență nr. 70 din 21 iunie 2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ordonanță nr. 22 din 28 august 2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 806 din 29 august 2025.
0
Legislatie : , , , ,
Factura proformă: ce este și cum se emite și repere privind modele practice ale acesteia

Factura proformă: ce este și cum se emite și repere privind modele practice ale acesteia

Lumea afacerilor sau tărâmul de business se plasează sub o notă a complexității din punct de vedere a documentelor care sunt corelate în mod direct la activitatea derulată a unei companii. De la simple dosare la bibliorafturi întregi, nicio afacere ,,nu scapă” de acest proces al întocmirii unei documentații, indiferent de spectrul vizat. Un simplu exemplu poate să provină din departamentul financiar-contabil al unei companii. Lună de lună, persoanele responsabile de gestiunea financiar-contabilă a activității companiei vor prelucra o serie de documente (facturi de intrare, facturi emise, documente de încasări și plăți etc.) pentru a contura statusul financiar-contabil al companiei și pentru a transmite o serie de situații informative sau care generează anumite obligații fiscale către bugetul de stat. Un proces care la final se soldează cu o serie de documente, rapoarte, declarații, sinteze îndosariate. Chiar și în contextul arhivării moderne sau digitale, lucrurile nu se schimbă substanțial, capătă doar o altă nuanță. Am înțeles astfel, faptul că, atunci când gestionezi o afacere nu ești scutit de o serie de documente care trebuie întocmite. Indiferent de mărimea companiei, forma juridică, obiect de activitatea ori alți parametrii de funcționalitate, tot ceea ce se întâmplă în cadrul companiei este document și consemnat în aceste documente. Așa cum probabil știi deja, unele dintre aceste documente ocupă locul principal în regizarea poveștii antreprenoriale, de vreme ce altele sunt așezate mai mereu în background-ul business-ului. Unul dintre documentele care stă oarecum așezat în spatele cortinei proceselor tranzacționale este factura proformă. De ce spunem faptul că are un loc secund? Deoarce factura proformă nu ocupă un rol cheie în derularea proceselor tranzacționale. Adică, aceasta nu este obligatoriu de întocmit și nu ,,oficializează” o relație comercială dintre doi parteneri, rol care este atribuit de exemplu facturii fiscale. Și deoarece în universul antreprenorial se pătrunde pas cu pas, și asimilarea diverselor concepte trebuie să se realizeze treptat, și fără prea multă presiune exercitată asupra antreprenorilor, astăzi vom pune pe piedestalul informațional, factura proformă. Poate nu cunoști foarte multe detalii despre acest document, având în vedere faptul că nu este un document cu caracter obligatoriu. Totuși, acesta deține câteva caracteristici importante care merită să fie cunoscute de către orice antreprenor sau persoană reponsabilă de gestiunea financiară a companiei. Pe scurt! Ce este factura proformă și de ce am nevoie de ea? Care sunt elementele principale ale unei facturi proforme? Speță din spectrul practicii tranzacționale Care este maniera de emitere a unei facturi proforme? Modele practice privind factura proformă Ce este factura proformă și de ce am nevoie de ea? Dacă vei dori să afli informații cu privire la factura proformă, din surse avizate, acte normative, materiale bine fundamentate, vei fii surprins de faptul că literatura de specialitate nu este foarte generoasă în acest sens. Este un subiect mai puțin plasat în centrul atenției specialiștilor. Unul dintre motive ar putea fi chiar cel legat de faptul că acesta nu are caracter obligatoriu. De asemenea, puține companii cunosc normele legale de utilizare a acestui document. ,,Supraaglomerarea” companiilor în ceea ce privește conformarea la legalitate legislativă și legală cu privire la întocmirea de documente precum și la tot fluxul informațional este o provocare majoră pentru fiecare departament financiar-contabil al companiei. Factura proformă este documentul în oglindă a facturii fiscale, care nu deține incidențe asupra colectării sau deducerii de TVA și nici nu trebuie întregistrat în cadrul evidențelor contabile. Practic, factura proformă este emisă de către vânzător cumpărătorului, care prezintă, cu caracter informativ detaliile tranzacției. Acestea nu sunt vehemente și pot să sufere o serie de modificări. Și totuși poate te întrebi de ce ai mai avea nevoie de o sarcină în plus pentru a întocmi factura proformă? Practic, factura proformă oferă o imagine clară a detaliilor tranzacției în materie de cost al serviciilor/preț al bunurilor, aspecte adiționale legate de bunurile care urmează a fi comercializate. Totul sub o imagine estimativă care, la înțelegerea părților poate să sufere o serie de modificări. Așadar, factura proformă este un document care nu deține caracter obligatoriu privind întocmirea acestuia, motiv pentru care nu se bucură de o popularitate crescută în cadrul mediului de afaceri. Mai ales de la momentul apariției sistemului RO e-factura, când regulile facturării au fost redefinite și antreprenorii nu știu ce loc să atribuie acestui document. Pe scurt, factura proformă nu este definită prin intermediul Codului Fiscal, fiind un document atestat doar de practica tranzacțională. De asemenea, emiterea facturii fiscale nu depinde de existența unei facturi proforme. Care sunt elementele principale ale unei facturi proforme? Acum că am stabilit faptul că factura proformă nu este un reper obligatoriu din cadrul circuitului informațional financiar-contabil și nici nu produce condiționări legate de derularea tranzacțiilor comerciale, vom puncta aspecte legate de componența acesteia. În ceea ce privește conținutul acestui document, factura proformă nu diferă substanțial de factura fiscală sau factura finală. Motivul pentru care un comerciant alege să întocmească o factură proformă este legat de principiul prudenței. Sau din rațiuni legate de siguranță: cu totul altfel ne raportăm la ceea ce este scris comparativ cu o simplă discuție care nu are la bază un document. Din acest motiv, comercianții aleg să întocmească o factură proformă, pentru a avea un punct de reper clar cu privire la derlarea potențială a tranzacției. Nu uita! Nu există obligativitatea transmiterii în cadrul sistemului RO e-factura a facturii proforme de vreme ce acestui document nu îi este atribuit caracterul obligativității. Totuși, există o serie de discuții legate de acest document și rolul pentru sistemele digital-fiscale. De exemplu: cum procedăm atunci când primim o factură proformă iar factura clasică este încărcată în cadrul sistemului la zile sau săptămâni distanță? Speță din spectrul practicii tranzacționale Discrepanțe între factura clasică și factura electronică. Chiar și la momentul actual, după o perioadă destul de lungă de la apariția sistemului RO e-factura, pentru antreprenori sau utilizatori ai platformei, mai ales pentru cei aflați la început de drum există o serie de nelămuriri cu privire la cele două documente. De exemplu, unele companii încă mai primesc facturi fizice pentru achiziția de mărfuri, prestarea de servicii, cu mult înainte ca acestea să fie încărcare în cadrul sistemului RO e-factura. Cum ar trebui să te raportezi la aceste facturi? Cunoaștem deja faptul că nu putem să mai înregistrăm în contabilitate tranzacții care au la bază facturi care nu fac subiectul sistemului RO e-factura. Ținând cont de aceste aspecte, factura în format fizic primită de la partenerul de la care achiziționăm bunuri sau servicii putem să o considerăm drept factura proformă, deoarece nu o putem înregistra în contabilitate, având în vedere faptul că ea nu este transmisă în cadrul sistemului. Evident, și în acest caz există o serie de aspecte adiacente legate de faptul că derularea unei tranzacții la nivelul companiilor trebuie să fie justificată pe baza documentelor. Cu alte cuvinte, nu putem să înregistrăm în contabilitate o operațiune care nu are la aibă la bază un document justificativ. De aceea, specialiștii recomandă ca factura primită în format fizic să fie considerată proformă până la momentul primirii facturii oficiale prin intermediul sistemului RO e-factura. Mai multe despre acest subiect poți găsi prin accesarea următorului link: https://ro-efactura.ro/factura-proforma-document-lipsit-de-forma-in-contextul-e-facturii/. Revenind la elementele principale ale unei facturi proforme, ce trebuie să știm este faptul că acestea nu diferă substanțial de cele ale unei facturi clasice. Codul fiscal sau Legea nr. 227/2015 nu face trimitere în cadrul cuprinsului la factura proformă. Prin urmare, contribuabilii nu se pot raporta în manieră obiectivă la întocmirea acestui document. Întrucât nu este reglementat, rămâne la alegerea acestuia maniera de întocmire a documentului și a componenței acestuia. Cert este faptul că, factura proformă îmbracă aceeași structură ca factura clasică. Art. 319, alin. (20) din cadrul Legii nr. 227/2015 fixează elementele principale ale unei facturi. Acestea sunt legate de: Un număr de ordine a facturii sau număr de identificare; Datele de identificare ale partenerilor; Data emiterii; Aspecte legate de bunurile livrate, serviciile prestate ori lucrările executate; Mențiuni speciale legate de taxare inversă, dacă este cazul, TVA la încasare etc.; Alte aspecte importante pentru conturarea cadrului complex al tranzacției. Un element distinctiv al facturii proforme este redat de apariția denumirii Factura proformă în cadrul formularului fizic sau electronic al acesteia. Cu alte cuvinte, factura proformă poate să conțină aceleași tipuri de elemente ca factura finală cu mențiunea legată de faptul că aceasta este una proformă. Astfel, un partener riguros va consemna în cadrul facturii proforme o serie de detalii sau informații care pot fi cuprinse și de către factura finală încărcată în cadrul sistemului RO e-factura. Care este maniera de emitere a unei facturi proforme? O factura proformă poate fi emisă asemenea celei finale, și anume, cu ajutorul programului de facturare. Nu trebuie să apelezi la alte metode de emitere a acestui document sau să achiziționezi alte soluții informatice. Astfel, în loc de acționarea butonului de factură finală vei emite o proformă care o poți trimite clientului fie în format electronic, fie fizic. Având în vedere faptul că factura proformă nu se înregistrează în evidența financiar-contabilă a companiei, lucrurile stau puțin diferit spre deosebire de factura finală care este asociată obligativității de încărcare în cadrul sistemului național RO e-factura, în anumite condiții precise și la anumite termene. Modele practice privind factura proformă În ceea ce privește modelul facturii proforme, așa cum am menționat și mai sus, acesta este identic cu cel al facturii finale, cu deosebirea faptului că în cadrul documentului emis trebuie să apară sintagma ,,factura proformă”. Deci, atunci când emiți o factură finală, în orice program de facturare acționezi butonul emitere factură finală, dacă însă dorești să emiți o proformă vei selecta generarea facturii proforme. În afară de modificarea denumirii documentului, nu ar trebui să fie alte elemente de diferențiere substanțială din punct de vedere a conținutului ori a structurii acesteia. Atenție însă la gestionarea documentului. Aceasta trebuie să se realizeze separat de cea a facturilor finale în așa fel încât să nu fie disturbat procesul normal de evidență a facturilor emise. Ce este important să cunoaștem în acest punct, este faptul că factura proformă trebuie să conțină acele elemente dorite de utilizator în vederea informării complete și eficiente a clientului. Mai apoi acestea vor fi transpuse și asupra facturii finale. Un model concret creionat de factură proformă va cuprinde punctual: datele partenerilor sub aspectul codului de identificare fiscală, adresa completă etc., denumirea documentului Factura proforma, tabelul cuprinzând datele definitorii ale bunurilor care fac obiectul documentului (denumirea acestuia, unitatea de măsură, prețul unitar, valoarea totală, valoarea TVA-ului etc.). Un model concret de factură proformă realizat chiar de echipa noastră poate fi accesat la adresa: https://facturis.ro/blog/dictionar/factura-proforma/. Atunci când discutăm despre documentele financiar-contabile, spectrul acestora este extrem de amplu. Obligativitatea întocmirii acestora reprezintă reală responsabilitate pentru persoanele care se ocupă de gestiunea financiar-contabilă a companiei. Factura proformă nu constituie element de obligativitate din cadrul biblioraftului de documente financiar-contabile. Acesta ajută comercianții să aibă o imagine clară înaintea oficializării efective a relației de comercializare. Practica financiar-contabilă nu este influențată substanțial de întocmirea acestui document, prin prisma faptului că nu este un document ce deține caracter obligatoriu. Totuși, potențialii clienți pot să solicite un astfel de document pentru a-și contura o imagine a bunurilor ori a serviciilor care urmează a fi livrate/prestate.   Referințe principale de informare Boiciuc, Alexandru, e-Factura: Cum pot firmele să înregistreze tranzacțiile, în baza facturii clasice, până la momentul emiterii facturii electronice? Soluția prudentă: proforma, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.avocatnet.ro/articol_68186/e-Factura-Cum-pot-firmele-s%C4%83-inregistreze-tranzac%C8%9Biile-in-baza-facturii-clasice-pan%C4%83-la-momentul-emiterii-facturii-electronice-Solu%C8%9Bia-prudent%C4%83-proforma.html. Ordinul nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate Publicat în  Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**) Publicat în  Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008.
0
Legislatie : , , ,
Prima factură după înființarea firmei: ce date verifici și când te ajută certificatul constatator

Prima factură după înființarea firmei: ce date verifici și când te ajută certificatul constatator

Înființarea firmei este doar începutul. După ce ai primit documentele societății, ai deschis contul bancar și ai început să discuți cu primii clienți, urmează un pas important: emiterea primei facturi. Procesul pare simplu, dar o denumire incompletă, un CUI introdus greșit, un sediu social neactualizat sau o setare incorectă privind TVA pot produce erori care se repetă apoi pe toate documentele emise. De aceea, înainte să configurezi firma în Facturis, merită să verifici datele oficiale și tratamentul fiscal aplicabil. Dacă ai nevoie să confirmi situația actuală a societății, certificatul constatator este una dintre sursele utile. Prin platforma Klaroo poți solicita online documente și servicii administrative pentru firmă. Certificatul constatator nu este însă, în mod obișnuit, o condiție legală pentru emiterea unei facturi. Răspuns rapid Pentru prima factură verifică denumirea juridică, CUI-ul, sediul social, regimul de TVA, seria și numerotarea, datele clientului și obligația de transmitere în RO e-Factura. Certificatul constatator nu este obligatoriu pentru emiterea facturii, dar poate confirma situația oficială a firmei și reduce riscul introducerii unor date greșite. Pe scurt: ce verifici înainte de prima factură Înainte să emiți documentul, confirmă cel puțin următoarele informații: denumirea juridică exactă și CUI-ul firmei; sediul social actual; regimul de TVA și eventualele mențiuni fiscale speciale; seria și numerotarea facturilor; contul bancar, moneda și termenul de plată; datele corecte ale clientului; descrierea clară a bunurilor sau serviciilor; fluxul de transmitere și verificare în RO e-Factura, atunci când se aplică. Pentru prima factură, este prudent ca setările fiscale să fie validate împreună cu persoana care ține contabilitatea. Odată stabilit corect șablonul, documentele următoare vor putea fi emise mai rapid și cu mai puține corecții. Ce date introduci în Facturis După înființare vei avea la dispoziție certificatul de înregistrare, actul constitutiv, încheierea registratorului și, după caz, documentele privind autorizarea activităților. Nu toate informațiile din aceste acte trebuie tipărite pe fiecare factură, dar o parte dintre ele sunt utile pentru configurarea profilului firmei. denumirea completă a societății și forma juridică; codul unic de înregistrare; sediul social; numărul de ordine din registrul comerțului, dacă este folosit în profilul firmei sau în alte documente comerciale; statutul privind înregistrarea în scopuri de TVA; conturile bancare și băncile; datele de contact afișate clienților. Preia informațiile din documentele oficiale, nu din conversații, oferte vechi sau modele găsite online. Datele emitentului sunt preluate automat pe documentele viitoare, astfel că o greșeală făcută la configurarea inițială poate rămâne neobservată pe mai multe facturi. Ce informații trebuie să conțină factura Elementele obligatorii ale facturii sunt stabilite în principal de art. 319 din Codul fiscal și depind de tipul operațiunii. În mod uzual, documentul cuprinde numărul unic, data emiterii, datele de identificare ale furnizorului și beneficiarului, descrierea bunurilor sau serviciilor, cantitatea, baza de impozitare și informațiile privind TVA, atunci când taxa este aplicabilă. Este util să separi cerințele legale ale facturii de câmpurile disponibile în program. De exemplu, numărul de ordine din registrul comerțului poate apărea în profilul firmei sau pe documentele comerciale, dar nu trebuie confundat cu lista elementelor fiscale obligatorii prevăzute pentru orice factură. Datele emitentului Denumirea firmei trebuie să corespundă denumirii juridice din actele oficiale. Brandul poate fi folosit în comunicare sau în designul documentului, dar nu înlocuiește persoana juridică emitentă. Verifică și sediul social. Acesta este sediul înregistrat oficial, nu neapărat adresa magazinului, a biroului sau a locului din care lucrezi zilnic. CUI-ul trebuie introdus cu atenție, iar statutul de TVA trebuie confirmat înainte de alegerea prefixului și a cotelor folosite în program. Datele clientului Când facturezi către o companie, solicită denumirea completă, codul de identificare fiscală și adresa acesteia. Nu te baza exclusiv pe date dictate telefonic. O singură cifră greșită poate asocia factura unei alte entități sau poate genera erori la transmiterea în sistemele fiscale. Pentru clienții recurenți, păstrează datele într-o nomenclatură și actualizează-le atunci când primești o notificare privind schimbarea denumirii, sediului sau statutului fiscal. Produsele și serviciile facturate Descrierea trebuie să fie suficient de clară pentru a putea fi corelată cu oferta, contractul, comanda sau recepția. Evită formulele vagi precum «servicii diverse». Sunt mai utile formulări ca «servicii de consultanță conform contractului nr. X», «abonament software pentru luna iunie» sau «produse conform comenzii nr. Y». Verifică unitatea de măsură, cantitatea, prețul unitar, reducerile, moneda și scadența. Dacă există un contract, factura trebuie să fie coerentă cu termenii comerciali conveniți. De ce este esențial să confirmi regimul de TVA O firmă nou-înființată nu este automat înregistrată în scopuri de TVA. Înainte de prima factură, confirmă regimul aplicabil și data de la care acesta produce efecte. O setare greșită poate conduce fie la înscrierea nejustificată a TVA, fie la omiterea taxei atunci când trebuia aplicată. În anumite situații sunt necesare mențiuni speciale, de exemplu pentru taxare inversă, TVA la încasare, scutiri sau operațiuni pentru care locul prestării se stabilește după reguli speciale. Nu selecta aceste opțiuni intuitiv: tratamentul depinde de tranzacție, de statutul părților și de documentele justificative. Când te ajută certificatul constatator Certificatul constatator prezintă situația firmei la momentul emiterii. În funcție de tipul documentului solicitat, poate include denumirea, CUI-ul, sediul social, starea firmei, administratorii, asociații, obiectul de activitate, activitățile autorizate și sediile secundare. Nu ai nevoie, de regulă, de un certificat constatator doar pentru a emite o factură. Documentul este util atunci când vrei să compari datele salvate în program cu situația oficială sau când o bancă, o instituție ori un partener comercial solicită o dovadă recentă. În ce situații poate fi solicitat deschiderea sau actualizarea relației cu o bancă; înregistrarea firmei ca furnizor; participarea la o licitație; accesarea unui credit sau a unei finanțări; semnarea unui contract important; verificarea administratorilor și a dreptului de reprezentare; verificarea activităților autorizate ori a punctelor de lucru. Ai nevoie de un certificat constatator actualizat? Dacă documentul îți este solicitat de o bancă, instituție sau partener, verifică mai întâi cât de recent trebuie să fie și ce tip de informații trebuie să conțină. Comandă certificatul constatator online prin Klaroo și primește documentul în format electronic, fără deplasare la ghișeu. Ce verifici în certificat înainte de prima factură Denumirea juridică și sediul social. Compară forma exactă a denumirii și adresa completă cu datele salvate în program. Administratorii și reprezentarea firmei. Aceste informații nu trebuie tipărite, în mod obișnuit, pe fiecare factură, dar sunt relevante pentru contracte, formulare bancare și relația cu partenerii. Activitățile și codurile CAEN. Existența unui cod în actul constitutiv nu trebuie confundată cu îndeplinirea tuturor condițiilor de autorizare pentru orice activitate și orice loc de desfășurare. Situația actuală a firmei. După modificări de sediu, denumire, administratori sau puncte de lucru, datele din programul de facturare nu se actualizează automat. Prima factură și RO e-Factura Emiterea facturii în program nu încheie întotdeauna procesul. În funcție de tranzacție și de statutul părților, documentul trebuie transmis și prin sistemul național RO e-Factura. Obligațiile se analizează separat pentru operațiunile B2B, B2C, B2G și pentru excepțiile prevăzute de lege. Începând cu 2026, termenul-limită general prevăzut pentru transmiterea facturilor în sistem este de cinci zile lucrătoare de la emitere, fără a depăși cinci zile lucrătoare de la data-limită legală pentru emiterea facturii. Verifică însă regulile aplicabile operațiunii tale și eventualele excepții. După transmitere, verifică răspunsul sistemului. O eroare privind identificarea firmei, codul fiscal al clientului sau tratamentul TVA poate împiedica validarea. Păstrează factura și mesajele de răspuns în fluxul agreat cu persoana care ține contabilitatea. Checklist înainte să apeși «Emite factura» Denumirea societății este completă și identică cu cea oficială. CUI-ul și sediul social sunt introduse corect. Regimul de TVA și eventualele mențiuni speciale au fost confirmate. Seria și numerotarea facturilor sunt configurate. Contul bancar, moneda și scadența sunt corecte. Datele clientului au fost verificate. Produsele sau serviciile sunt descrise clar. Prețurile, cantitățile, reducerile și TVA-ul sunt corecte. Factura corespunde contractului, comenzii sau ofertei. Ai stabilit dacă și cum trebuie transmis documentul în RO e-Factura. Ai verificat mesajul de validare după transmitere. Semnătura și ștampila nu sunt elemente obligatorii pentru valabilitatea facturii. Ele nu trebuie adăugate doar din obișnuință, dacă nu există o cerință distinctă în relația contractuală sau într-o procedură aplicabilă. Un început corect înseamnă mai puține corecții Prima factură marchează trecerea de la înființare la activitatea comercială propriu-zisă. Este momentul potrivit să construiești un flux simplu: verifici datele oficiale, configurezi corect Facturis, confirmi tratamentul fiscal, transmiți documentele unde este necesar și păstrezi dovezile de validare. Certificatul constatator nu este o autorizație de a factura și nu trebuie obținut pentru fiecare document emis. Rolul său este să ofere o imagine oficială și actuală asupra firmei, utilă mai ales după modificări sau atunci când informațiile trebuie demonstrate unei terțe părți. Câteva verificări făcute înainte de prima factură pot preveni corecții, întârzieri la plată și erori repetate. Iar atunci când apar modificări în firmă, actualizează imediat profilul din programul de facturare, fără să presupui că datele se sincronizează automat. Surse oficiale verificate ONRC – informații oficiale despre certificatele constatatoare ANAF – Registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA Portal Legislativ – OUG nr. 120/2021 privind RO e-Factura, formă actualizată ANAF – modificările RO e-Factura aplicabile din 2026 Notă editorială: Material realizat pentru publicare pe Facturis, în colaborare editorială cu Klaroo. Informațiile fiscale trebuie raportate la situația concretă a firmei și la forma în vigoare a legislației. Actualizat: iulie 2026
0
e-Factura, Legislatie : , , , , , , , , ,
Modificări în firmă: când actualizezi datele din Facturis și celelalte sisteme

Modificări în firmă: când actualizezi datele din Facturis și celelalte sisteme

Schimbarea sediului social, a denumirii firmei sau a regimului de TVA nu se încheie odată cu primirea documentelor oficiale. Noile informații trebuie preluate în programul de facturare, în contracte, pe site, în conturile bancare și în bazele de date folosite de companie. Dacă actualizarea este omisă, firma poate continua să emită facturi cu o adresă veche, o denumire care nu mai este valabilă, un IBAN greșit sau un tratament fiscal necorespunzător. Corectarea ulterioară consumă timp și poate crea neclarități pentru clienți și contabilitate. Dacă modificarea trebuie mai întâi înregistrată la Registrul Comerțului, poți consulta serviciile Klaroo pentru modificări SRL online. După finalizarea procedurii, verifică documentele primite și actualizează fiecare sistem înainte de următoarea operațiune relevantă. Răspuns rapid După o modificare în firmă, actualizează Facturis numai după ce ai documentul care confirmă noua situație și ai stabilit data de la care aceasta produce efecte. Verifică apoi prima factură, datele exportate în RO e-Factura și toate celelalte locuri în care apar denumirea, sediul, regimul de TVA, administratorul sau IBAN-ul. Pe scurt: ordinea corectă a actualizărilor Finalizează procedura juridică sau fiscală aplicabilă. Primește documentul care confirmă noua situație. Stabilește data de la care modificarea produce efecte. Confirmă cu persoana care ține contabilitatea schimbările cu impact fiscal. Actualizează profilul firmei în Facturis înainte de următoarea factură. Verifică și celelalte locuri în care apar datele companiei. Controlează prima factură și răspunsul RO e-Factura după schimbare. Nu modifica retroactiv facturile care erau corecte la data emiterii. Documentele vechi trebuie să păstreze situația existentă atunci, iar facturile noi trebuie să folosească datele valabile de la data la care schimbarea produce efecte. Ce modificări influențează facturarea Nu toate mențiunile înregistrate la Registrul Comerțului schimbă direct conținutul facturii. Unele modifică datele de identificare, altele afectează tratamentul fiscal, iar altele privesc mai ales reprezentarea sau accesul la aplicații. Schimbarea denumirii firmei După ce noua denumire este înregistrată și produce efecte, folosește-o pe toate facturile noi. Nu continua cu denumirea veche și nu o înlocui doar cu brandul comercial. actualizează denumirea juridică în Facturis; revizuiește ofertele, contractele și comenzile; modifică datele de pe site și din semnătura de e-mail; notifică banca, procesatorii de plăți și partenerii relevanți; informează clienții recurenți, pentru a evita înregistrarea sub denumirea veche. Schimbarea sediului social Introdu noul sediu în profilul emitentului după înregistrarea modificării. Nu confunda sediul social cu punctul de lucru, magazinul, depozitul sau adresa de corespondență. Verifică separat implicațiile privind domiciliul fiscal și eventualele formalități ANAF. Faptul că modificarea a fost înregistrată la ONRC nu înseamnă că toate bazele de date și aplicațiile companiei s-au actualizat automat. Modificarea regimului de TVA Trecerea la înregistrarea în scopuri de TVA sau ieșirea din acest regim trebuie reflectată în program de la data exactă la care schimbarea produce efecte. Nu modifica setările doar pentru că a fost depusă o cerere. Confirmă data aplicabilă împreună cu contabilul și verifică prefixul fiscal, cotele, mențiunile speciale și modul în care acestea sunt exportate în RO e-Factura. O setare greșită poate afecta toate facturile emise după schimbare. Modificarea obiectului de activitate și a codurilor CAEN Codurile CAEN nu trebuie tipărite, în mod obișnuit, pe fiecare factură. Totuși, după introducerea unei activități noi, verifică documentele societății, condițiile de autorizare și modul în care produsele ori serviciile sunt definite în program. descrierea de pe factură corespunde activității efectiv prestate; unitatea de măsură și cota de TVA sunt configurate corect; oferta și contractul folosesc aceeași descriere comercială; activitatea este autorizată acolo unde este desfășurată, dacă legea cere acest lucru. Schimbarea administratorului Numele administratorului nu este, de regulă, un element tipărit pe fiecare factură. Schimbarea poate avea însă efect asupra aprobărilor, contractelor, împuternicirilor, relației cu banca și accesului în aplicații. Revocă drepturile fostului administrator acolo unde nu mai sunt justificate și configurează accesul noului reprezentant. Un cont vechi rămas activ într-o aplicație financiară este un risc operațional și de securitate. Schimbarea contului bancar IBAN-ul nu este, de regulă, o mențiune ONRC, dar este una dintre informațiile cel mai des uitate în programul de facturare. Actualizează contul înainte de următoarea factură și verifică moneda asociată. Dacă există plăți recurente sau facturi deja scadente, informează separat clienții. Pentru reducerea riscului de fraudă, schimbarea IBAN-ului ar trebui comunicată printr-un canal cunoscut și verificabil, nu doar printr-un mesaj izolat. Ce se întâmplă cu facturile emise înainte de modificare Facturile anterioare nu devin greșite doar pentru că firma și-a schimbat ulterior denumirea, sediul sau administratorul. Dacă informațiile erau corecte la data emiterii, documentele rămân în evidență în forma inițială. Nu edita direct o factură deja emisă și transmisă, mai ales dacă a fost încărcată în RO e-Factura. Dacă descoperi o eroare pe un document emis după data schimbării, stabilește împreună cu contabilul procedura de corectare potrivită. Soluția depinde de natura erorii, de momentul descoperirii și de stadiul transmiterii. De ce trebuie actualizată configurația, nu doar PDF-ul Datele firmei nu sunt folosite numai în aspectul vizual al facturii. Ele sunt preluate și în structura electronică transmisă prin RO e-Factura. Modificarea unui text din șablon nu corectează automat informațiile exportate din profilul emitentului. Din 2026, termenul-limită general de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere, fără a depăși cinci zile lucrătoare de la data-limită legală pentru emiterea facturii. După o actualizare importantă, verifică atent prima factură și mesajul de validare primit din sistem. Ce documente folosești pentru verificare Nu actualiza datele din memorie sau dintr-un mesaj informal. În funcție de schimbare, folosește documentele care confirmă oficial noua situație: certificatul de înregistrare; încheierea registratorului; actul constitutiv actualizat; certificatul constatator actualizat; dovada privind înregistrarea sau anularea înregistrării în scopuri de TVA; notificările și documentele fiscale; extrasul ori confirmarea băncii pentru noul IBAN. Certificatul constatator este util pentru datele juridice ale societății, precum denumirea, sediul, administratorii și activitățile. El nu înlocuiește confirmarea contabilului privind tratamentul fiscal și nu conține toate informațiile operaționale, cum ar fi contul bancar. Verifică situația oficială înainte de actualizare Dacă ai făcut mai multe modificări sau partenerul îți solicită o dovadă recentă, compară profilul din Facturis cu informațiile oficiale. Comandă certificatul constatator online prin Klaroo și folosește documentul ca reper pentru datele juridice ale firmei. Checklist după o modificare în firmă Stabilește data de la care schimbarea produce efecte. Actualizează datele juridice în Facturis. Confirmă cu contabilul schimbările fiscale. Verifică setările de TVA și exportul RO e-Factura. Actualizează ofertele, contractele, comenzile și site-ul. Verifică IBAN-ul și moneda implicită. Informează partenerii și clienții recurenți, când este necesar. Revizuiește accesul utilizatorilor în aplicații. Păstrează documentele vechi și noi în arhivă. Controlează prima factură emisă după schimbare. Confirmă validarea documentului în RO e-Factura. O modificare, mai multe locuri de verificat O schimbare înregistrată la Registrul Comerțului nu se propagă automat în programul de facturare, pe site, în contracte, la bancă sau în bazele de date ale partenerilor. De aceea, fiecare modificare ar trebui tratată ca un mic proces intern, cu un responsabil și un checklist. Pentru firmele aflate la început, acest circuit completează verificările făcute înainte de prima factură: configurezi corect datele o dată, apoi le actualizezi controlat ori de câte ori situația juridică, fiscală sau operațională se schimbă. Surse oficiale verificate ONRC – informații oficiale despre certificatele constatatoare ONRC – documentele eliberate la înmatriculare și la înscrierea mențiunilor ANAF – Registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA ANAF – modificările RO e-Factura aplicabile din 2026 Notă editorială: Material realizat pentru publicare pe Facturis, în colaborare editorială cu Klaroo. Informațiile fiscale trebuie raportate la situația concretă a firmei și la forma în vigoare a legislației. Actualizat: iulie 2026
0
e-Factura, Legislatie : , , , , , , , , ,
Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea I   Navigarea spre asimilarea conceptului taxei pe valoare adăugată și a impactului deținut asupra afacerii tale se poate solda cu o serie de provocări care îngreunează drumul spre ,,atingerea țărmului”. Este un aspect firesc. Din experiențele antreprenorilor, taxa pe valoare adăugată se dovedește a fi unul dintre cele mai dificile instrumente ,,mânuite” de către departamentul financiar-contabil al unei companii și nu numai. Racordarea la actualitate legislativă în contextul modificărilor care intervin cu o regularitate remarcabilă în spectrul taxei pe valoare adăugată este un aspect asupra căruia conducătorii departamentelor financiar-contabile trebuie să dețină controlul absolut. În absența acestuia, nu va fi posibilă menținerea și optimizarea parametrilor de conformitate fiscală și legală în legătură cu activitatea derulată. Episoadele anterioare pe tema explorării taxei pe valoarea adăugată cu scopul facilitării traseului de asimilare a conceptului în viața antreprenorială au punctat aspecte legate de cele 4 tipuri de TVA cu care orice tip de companie va avea contact pe parcursul existenței sale. De asemenea, am discutat despre unul dintre cele mai de interes subiecte atunci când vine vorba de TVA, și anume tranziția de la o persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată la un status care oglindește obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA. Unul dintre aspectele care pune în dificultate mulți antreprenori este cel legat de sistemul TVA la încasare. Poate surprinzător pentru unii antreprenori, acest aspect ridică o serie de semne de întrebare. Rămâi alături de noi pentru a aduce lumină asupra unei problematici esențiale din viața companiei tale. Pe scurt! Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști  Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști Episodul anterior a punctat aspecte pragmatice legate de posibilitatea tranziției unei companii de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. De fapt, această posibilitate se poate transforma în obligativitate atunci când discutăm despre depășirea plafonului de TVA. Precum ai fost informat, contabilul companiei tale va urmări frecvent valorile conturilor din clasa 7, care intră în calculul cifrei de afaceri pentru a se asigura asupra nedepășirii plafonului de TVA, iar dacă acesta este depășit pentru a se asigura asupra depunerii la termen a declarației D700 în vederea înregistrării noului statut cu privire la taxa pe valoare adăugată. La ce se referă totuși sistemul TVA la încasare și când are obligația contribuabilul să declare includerea acestei caracteristici în cadrul vectorului fiscal? În primul rând, trebuie să știi faptul că sistemul TVA la încasare presupune faptul că taxa pe valoare adăugată devine exigibilă doar la momentul achitării datoriei față de furnizori ori a încasării contravalorii creanței față de client. Problematica aplicării sistemului TVA la încasare îmbracă aceleași nuanțe cu cea a tranziției persoanei impozabile neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Articolul 282, alin. (3), lit. a) și b) fixează condițiile pentru definirea persoanelor considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Astfel, conform legislației în vigoare, sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare următoarele categorii de contribuabili: Persoanele impozabile care fac parte din categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată și a căror cifră de afaceri realizată în anul precedent nu a depășit valoarea de 4 500 000 de lei. Astfel, dacă în exercițiul financiar precedent nu ai aplicat sistemul TVA la încasare și nu ai depășit valoarea maximă a valorii cifrei de afaceri, poți opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Info point! Dacă optezi pentru implementarea sistemului TVA la încasare, fără a depăși valoarea cifrei de afaceri în anul precedent, trebuie să cunoști faptul că vei aplica sistemul începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea. Evident, este important ca la data exercitării opțiunii, compania să nu fii depășit plafonul cifrei de afaceri pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului în ceea ce privește încadrarea persoanei impozabile la sistemul TVA la încasare este compusă din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. Persoanele care se înregistrează ca plătitori de taxă pe valoare adăugată și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare cu începere de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA sau din cursul exercițiului financiar, ulterior momentului de înregistrare ca plătitor de TVA. Info point! Dacă optezi pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA, atunci vei aplica sistemul TVA la încasare de la această dată. Dacă însă alegi utilizarea sistemului ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA, vei aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care ți-ai exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul menționat. Exemplificare pentru clarificare Compania Z SRL cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor cadastrale și de topografie se înregistrată ca persoană plătitoare de TVA în data de 10 martie 2025. Astfel, aceasta va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu 1 aprilie 2025. Tot din această dată va aplica și sistemului TVA la încasare, compania fiind eligibilă pentru aplicarea acestui sistem. De asemenea, aceasta poate opta pentru aplicarea sistemului ulterior înregistrării în scopuri de TVA. Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Printre principalele persoane care nu pot aplica pentru implementarea sistemului TVA la încasare se numără: Persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal unic; Persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România; Companiile care în anul precedent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri; Persoanele impozabile care se înregistrează ca entități plătitoare de TVA în cursul anului și care în cursul anului precedent sau curent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri, calculat în funcție de operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA. Atenție! Dacă depășești acest plafon prestabilit de 4 500 000 de lei cifră de afaceri realizată în anul precedent, nu ești eligibil pentru aplicarea sistemului. Iată așadar top 3 cele mai importante aspecte legate de sistemul TVA la încasare care trebuie aduse la cunoștința oricărui antreprenor care pătrunde în tainele afacerilor. Rămâi alături de noi pentru a explora aspecte și mai pragmatice din tot ceea ce presupune aplicarea sistemului TVA la încasare. Toate acestea, într-un episod următor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
0
Legislatie : , ,
Trecerea la statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA. Actualitate în limite și plafoane

Trecerea la statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul II Lumea antreprenorială din care faci parte este dominată de cifre. Concepte transpuse în cifre, declarații fiscale codate prin cifre, rapoarte populate cu cifre. Adesea, descifrarea codurilor aferente multiplelor fenomene ce caracterizează afacerea derulată de tine, este o provocare prea mare pentru a fi asumată individual. Cheia decodării cifrului constă în conturarea de parteneriate consolidate cu persoane specializate în gestionarea schimbării. Multiplele modificări legislative care intervin cu o regularitate crescută pe scena antreprenorială impactează maniera de raportare la procesele de afaceri. În tumultul de schimbări, trebuie ,,să fii mereu în gardă” pentru a nu rata noi termene, plafoane și limite, care odată omise compromit aspectul legalității și conformității afacerii tale. Evident, nu intră totalmente sub responsabilitatea ta informarea permanentă cu privire la aceste modificări, însă este bine să le cunoști pentru a face parte din categoria antreprenorilor racordați la actualitate extrem de volatilă din acest punct de vedere și a putea lua permanent ,,pulsul” schimbărilor specifice afacerii tale. Din episodul anterior, am adus sub lumina reflectoarelor unul dintre cele mai importante concepte ale mediului de afaceri, și anume taxa pe valoare adăugată. Un concept uneori dificil de asimilat de către antreprenorii aflați la început de drum antreprenorial, sau dimpotrivă și de către cei cu ,,ani de experiență în spate”. Astfel, prin exemple concrete am diferențiat cele 4 tipuri de TVA într-o manieră mai ușor de asimilat de către antreprenori. În episodul de astăzi ne vom ocupa de aspecte pragmatice privitor la trecerea de la statutul de neplătitor de TVA la cel de plătitor de taxă pe valoare adăugată. Pentru aceasta, vom răspunde punctual la cele mai des adresate întrebări de către antreprenori în sfera taxei pe valoare adăugată. Cum devin plătitor de taxă pe valoare adăugată? În primul rând este necesar să clarificăm ce reprezintă o persoană impozabilă plătitoare de taxă la valoare adăugată. O persoană impozabilă care se încadrează categoriei de plătitor al taxei pe valoare adăugată este o companie a cărei componență în ceea ce privește vectorul fiscal include și acest tip de impozit și care deține în mod direct anumite obligații declarative în legătură cu acesta. Astfel, în acest sens persoanei juridice îi revine obligația colectării și achitării taxei pe valoare adăugată, a regularizării acesteia, și a respectării obligațiilor privind întocmirea decontului de taxă pe valoare adăugată aferent formularului D300, urmată de plata acestuia (dacă discutăm despre tva de plată). Privitor la posibilitatea de a fi încadrat la categoria persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, aceasta are două nuanțe: Încadrarea la plătitor de TVA prin opțiune; Trecerea la categoria plătitorilor de TVA prin depășirea plafonului cifrei de afaceri. Dacă discutăm despre cea de-a doua modalitate a tranziției de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA trebuie să cunoști următoarele aspecte: Trecerea în categoria plătitorilor de TVA se realizează în prin depășirea plafonului TVA Info point! Plafonul de TVA face referire la valoarea cifrei de afaceri care delimitează cele două categorii de companii: plătitorii de TVA VS neplătitorii de TVA. Pentru ca o persoană juridică să treacă la categoria plătitorilor de TVA trebuie să depășească plafonul de 300 000 de lei raportat la cifra de afaceri. În această manieră, orice companie care depășește acest plafon, este obligată să realizeze tranziția spre categoria persoanei impozabile plătitoare de TVA. Există bineînțeles o procedură specifică pentru a realiza această tranziție. După acest moment, contribuabilului îi survin o serie de obligații declarative în legătură cu taxa pe valoare adăugată. Info point! Dacă te întrebi care este documentul prin intermediul căruia ești obligat să declari aderarea la noul statut al companiei tale, te afli la locul potrivit. Dacă firma a cărui antreprenor ești a depășit plafonul privind TVA ești obligat la declararea noului status și asumarea obligațiilor declarative. Urmărește exemplul de mai jos pentru clarificare. Exemplu din practica de afaceri a companiei Compania Z SRL cu obiect de activitate în sfera prestării serviciilor de curățenie, persoană impozabilă neplătitoare de TVA, a înregistrat până la data de 15 martie 2025 o valoare a cifrei de afaceri de 354 000 de lei. Pentru ralierea la conformitate, în termen de 10 zile de la momentul depășirii plafonului de TVA, adică până pe data de 25 martie 2025, compania Z SRL trebuie să depună formularul 700 Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal conform cu OPANAF nr. 252/24.02.2025. Societatea Z SRL va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost depășit, în cazul nostru 1 aprilie 2025. După consemnarea modificărilor în cadrul D700, aceasta se transmite prin intermediul mijloacelor electronice la distanță, urmând să fie prelucrată de către organele fiscale. Ultima variantă a formularului este din data de 24.04.2025 și poate fi descărcată prin intermediul site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea link-ului: https://static.anaf.r o/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html. Atenție! Recipisa declarației D700 va conține un mesaj text care face mențiuni asupra statusului documentului: în prelucrare de către organele fiscale. Ulterior, contribuabilul înregistrat în scopuri de TVA va primit un certificat special întocmit pentru reflectarea noului statut.  (certficat de înregistrare în scopuri de TVA). Breaking news! Un element de ultimă oră în ceea ce privește plafonul de TVA ce marchează trecerea către statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA a fost lansat recent în cadrul mediului de business prin intermediul unui proiect de ordonanță de urgență. Astfel, în data de 7 martie 2025, prin intermediul site-ului Ministerului Finanțelor, în cadrul secțiunii Transparență decizională, proiecte de acte normative, regăsim OUG privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Astfel, punctul 16 al proiectului de act normativ propune modificarea art. 310, alin. (1), (2) și (6). În linii mari, proiectul propune creșterea plafonului de TVA de la 300 000 de lei la 395 000 de lei. Actualmente, Codul Fiscal obligă contribuabilii la înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data depășirii plafonului. Proiectul de lege însă stabilește ca cel târziu la data depășirii plafonului să se realizeze înregistrarea în scopuri de TVA. Această modificare ar intra în vigoare cu data de 1 aprilie 2025 însă totuși nu apare nicio variantă concretă transpusă la nivelul Codului Fiscal la acest moment. În conformitate cu alin. (1) al art. 310 din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, persoanele impozabile care nu depășesc plafonul de TVA raportat la cifra de afaceri anuală declarată sau depășită în valoare de 300 000 de lei, pot să aplice regimul de scutire de taxă. Dacă discutăm despre varianta înregistrării prin opțiune ca plătitor de TVA, aceasta poate fi realizată atât de către SRL-uri cât și de către PFA-uri fără a fi atinsă condiția legată de valoarea minimă a cifrei de afaceri. Info Point! Așa cum deja ai reținut, pentru înregistrarea companiei tale ca persoană impozabilă plătitoare de TVA este nevoie să completezi și să transmiți electronic D700 alături de alte documente atașate acestuia. Cel mai frecvent, ANAF îți va solicita și ultima balanță de verificare din care rezultă depășirea valorii minime a cifrei de afaceri, și anume 300 000 de lei. Chiar dacă deții acest document cu caracter provizoriu (nedefinitivat), ANAF va fi interesat doar de valorile înscrise în clasa 7 de conturi, cele care compun cifra de afaceri, în acest caz specific. Pentru clarificarea conceptului de tranziție spre categoria de persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, te invităm să urmărești graficul de mai jos: Astfel, imaginea de mai sus surprinde cele două laturi ale aspectului redat de înregistrarea unei persoane impozabile ca persoană impozabilă plătitoare de TVA. În final este bine să știi faptul că, la un anumit moment, compania condusă de tine se va afla în situația în care va trebui să realizeze această tranziție spre categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată. Pentru moment, materialul nostru expune condițiile actuale pentru realizarea tranziției. Acestea pot suferi o serie de modificări de-a lungul timpului, modificări care trebuie să fie în permanență sub atenția antreprenorilor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Site-ul Ministerului Finanțelor, Ghidul privind taxa pe valoare adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/Ghid_TVA_parteaI.htm.
0
Legislatie : , , , ,
Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul I

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul I

Exemplificarea celor 4 tipuri de TVA Unul dintre conceptele de bază în jurul căruia gravitează orice afacere este legat de taxa pe valoare adăugată, sau simplu TVA. O serie de procese, documente, operațiuni sunt relaționate în mod direct la acest fenomen. Prea puțin înțeles de către antreprenori și prea adesea pus în discuție de către specialiști, conceptul manifestă o serie de incidențe asupra derulării afacerilor din România. Poate că deții cunoștințe vagi cu privire la taxa pe valoare adăugată, sau poate cunoști pe îndelete conceptul. Dacă intenționezi să explorezi mai îndeaproape fenomenul sau doar să îți reîmprospătezi cunoștințele cu privire la acesta, materialul de față este un prilej nimerit pentru a atinge acest obiectiv. Și pentru că poate introducerile lungi prelungesc nerăbdarea și inhibă curiozitatea, propunem să trecem direct la explorarea subiectului relaționat la taxa pe valoare adăugată. De la conceptualizare la aplicabilitatea reală a acestuia în viața afacerii tale. Pe scurt! Taxă VS impozit. Clarificare În retrospectivă. Cotele de TVA aplicabile Aspecte legate de colectarea și deducerea taxei pe valoare adăugată Exemplu de clarificare Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de recuperat Contabilitatea des(cifrată). Bine de știut! Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de plată Ce obligații declarative se subscriu persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Taxă VS impozit. Clarificare Fiecare antreprenor, indiferent de stadiul în care se află din punct de vedere al conducerii unei afaceri, trebuie să dețină cunoștințe cu privire la TVA. De la înțelegerea mecanismelor de funcționare, până la modul de calcul al TVA-ului, antreprenorii nu trebuie să fie privați de o serie de cunoștințe arondate subiectului. O clarificare cu adevărat necesară pentru antreprenorii de astăzi face referire la plasarea conceptului sub cupola unui impozit sau a unei taxe. Din practica afacerilor am identificat faptul că, adesea, antreprenorii nu relaționează corect conceptul. Astfel, TVA este un impozit sau o taxă? Dacă am întreba 100 de antreprenori, poate am rămâne surprinși de faptul că un procent semnificativ ar fi tentați să alinieze conceptul de taxă pe valoare adăugată unei taxe. Foarte mulți ar fi induși în eroare de însăși denumirea acestui fenomen, asociat în mod direct unei taxe. Totuși, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect plătit de către consumatori, colectată de către companii și transferată instituțiilor de stat. Deci, este bine să reții faptul că taxa pe valoare adăugată este un impozit, în ciuda denumirii acestuia care face trimitere directă la o taxă. Acesta deține valențe multiple și generează implicații numeroase atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic. După cum, cu toții suntem deja obișnuiți, taxa pe valoare adăugată este un impozit extrem de volativ, cunoscând o serie de modificări în anumite perioade de referință. În retrospectivă. Cotele de TVA aplicabile De-a lungul timpului, cotele aplicabile de taxă pe valoare adăugată au suferit o serie de modificări. Cotele de TVA sunt stipulate în cadrul art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Pentru o imagine retrospectivă a acestora, putem să afirmăm faptul că în marea majoritate a timpului, cota standard de TVA a fost fixată la 19%. Conform datelor oficiale regăsite prin intermediul site-ului Uniunii Europene, cea mai mare cotă aplicabilă de TVA se înregistrează la nivelul Ungariei, cu un procent stabilit la 27%, urmată de Finlanda (25,5%) și Suedia, Croația și Danemarca (25%). Astfel, poziționarea României cu privire la cota standard de TVA aplicabilă la nivelul statelor membre UE este rezonabilă, la nivel autohton aplicându-se a treia cea mai mică dintre cele aplicabile la nivelul tuturor țărilor (cele mai mici cote fiind de 17% și 18%). Aspecte legate de colectarea și deducerea taxei pe valoare adăugată Nu ne îndoim de faptul că aspectele legate de colectarea și deducerea TVA-ului îți sunt familiare. Totuși, poate, pe alocuri, cele două noțiuni asociate taxei pe valoare adăugată nu au fost asimilate în manieră corectă, sau au lăsat loc interpretării. În primul rând, ceea ce trebuie să cunoști cu privire la cele două concepte asociate direct TVA-ului, este faptul că atributul deductibil al taxei pe valoare adăugată este asociat operațiunilor de achiziție iar componenta colectată este asimilată operațiunilor de vânzare a unor bunuri, prestare a unor servicii. Exemplu de clarificare Societatea X SRL prestează servicii de consultanță financiar-contabilă către un client persoană juridică. Valoarea totală a serviciilor prestate este de 6000 de lei (tariful unitar fără TVA), la care se adaugă TVA-ul în valoare de 1140 de lei. Această valoare reprezintă TVA-ul colectat. Aceeași companie achiziționează o imprimantă pentru care primește prin intermediul platformei RO e-factura, factura în valoare de 1800 de lei (preț unitar fără TVA)+342 de lei TVA. Astfel, valoarea de 342 de lei corespunde TVA-ului deductibil. Ce este foarte important de reținut, este faptul că, trebuie să ținem cont de cotele de TVA aplicabile pentru fiecare tip de operațiune în parte. Astfel, este important să cunoaștem exact circumstanțele în care se aplică cotele reduse de TVA precum și cota standard. O companie, înregistrează pe parcursul unei perioade de referință (de regulă luna calendaristică este reperul principal pentru depunerea declarațiilor fiscale) o serie de operațiuni de achiziție și de vânzare, tranzacții care sunt asociate TVA-ului deductibil sau colectat. Până pe data de 25 a lunii următoare celei în care intervine faptul generator al taxei, valorile comensurate prin intermediul celor două tipuri de TVA sunt regularizate, puse în balanță, analizate, acțiune concretizată ulterior într-o valoarea necesară de achitat către bugetul de stat sub forma unui TVA de plată, ori o valoare de recuperat de la bugetul de stat, relaționată la TVA de recuperat. Pe scurt și sub forma unui limbaj cât mai accesibil pentru orice antreprenor, dacă valoarea TVA-ului asociat achizițiilor (deductibil) înregistrează pe parcursul unei perioade de referință din cadrul exercițiului financiar o valoare mai mare decât TVA-ul asociat livrărilor (colectat), atunci vei avea de recuperat o sumă de la bugetul de stat, sub forma taxei pe valoare adăugată de recuperat. Reține! Totalitatea operațiunilor de achiziție cu TVA-ul aferent acestora, se regăsesc în cadrul Jurnalului de cumpărare. De asemenea, operațiunile de vânzare sunt reflectate prin intermediul Jurnalului de vânzare. Acestea stau la baza regularizării taxei pe valoare adăugată aferentă perioadei de referință. Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de recuperat Compania X SRL, persoană impozabilă plătitoare de TVA, cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor de curierat înregistrează pe parcursul lunii martie 2025 achiziții în valoare de 15 000 de lei (baza impozabilă). TVA-ul aferent acestora, pe baza consemnărilor din cadrul Jurnalului de cumpărare este de 2850 de lei. De asemenea, ca urmare a relațiilor de colaborare atât cu persoane fizice cât și cu persoane juridice, compania facturează prestare de servicii în valoare de 13 250 de lei (baza impozabilă). TVA-ul aferent operațiunilor de livrare, consemnat în Jurnalul de vânzare este de 2518 lei. Din situația expusă, rezultă un TVA asociat operațiunilor de achiziție mai mare decât cel corelat la operațiunile de livrare. Astfel diferența dintre cele două valori, și anume, 332 de lei reprezintă TVA de recuperat de la bugetul de stat aferent lunii martie. Contabilitatea des(cifrată). Bine de știut! Declarația fiscală care surprinde aspectele legate de taxa pe valoare adăugată se numește Decont de taxă pe valoare adăugată, asociat formularului D300. Aceasta se depune de către plătitorii de TVA, până în data de 25 a lunii următoare efectuării operațiunilor, termenul scadenței fiind data de 25 a lunii. Există astfel două situații în care se poate afla un contribuabil din punct de vedere al statusului taxei pe valoare adăugată. Prima situație este cea prezentată anterior, în care, ca urmare a operațiunii de regularizare obținem o valoare de recuperat de la bugetul de stat. Mai există însă și o a două opțiune și cea mai frecvent întâlnită în practica financiar-contabilă a companiilor. Aceasta se referă la taxa pe valoare adăugată de plată. Când întâlnim concret în practica afacerilor această situație? Atunci când taxa pe valoare adăugată deductibilă este mai mică decât taxa pe valoare adăugată colectată. Deci, dacă pe parcursul unei perioade de referință, TVA-ul aferent achizițiilor este mai mic decât cel corespunzător livrărilor, atunci vei avea de achitat diferența la bugetul de stat sub forma unui TVA de plată. Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de plată O companie cu domeniul de activitate în sfera comercializării de produse nealimentare, întregistrează în luna martie 2025 achiziții conform jurnalului de cumpărare în valoare de 14 520 de lei, care corelează un TVA deductibil de 2759 lei. În aceeași perioadă de referință, compania facturează vânzarea de produse în valoare de 16 530 de lei, operațiuni care asociază un TVA de 3141 de lei. Astfel, din operațiunea de regularizare a TVA-ului rezultă o taxă pe valoare adăugată de plată de 382 de lei (diferența dintre 3141 și 2759). Aceasta va fi achitată după depunerea decontului de TVA aferent declarației fiscale D300, termenul scadent al acesteia fiind până la data de 25 aprilie 2025. Recapitulăm! Așadar, 4 cele mai importante concepte asociate direct taxei pe valoare adăugată au fost conturate mai sus prin intermediul unor exemple culese din practica financiar-contabilă a afacerilor, pentru ca tu, în calitate de antreprenor, să deții o imagine clară cu privire la semnificația taxei pe valoare adăugată deductibilă, colectată, de plată și de recuperat. Ce obligații declarative se subscriu persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Precum menționam anterior, vectorul fiscal reprezintă reperul care dă tonul în ceea ce privește imaginea obligațiile declarative ale unui contribuabil raportat la o perioadă de referință specifică. În cadrul acestui vector fiscal regăsim și componenta plătitor de TVA/neplătitor de TVA. Există anumit condiții specifice pentru ca o companie să fie încadrată la categoria plătitorilor de TVA, despre care vom discuta într-un episod următor. Dacă ești încadrat la categoria persoanei impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, trebuie să cunoști faptul că persoana responsabilă de gestiunea datelor financiar-contabile a companiei va depune cu o regularitate lunară sau trimestrială următoarele tipuri de declarații fiscale: D300 ,,Decontul de taxă pe valoare adăugată” depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente; D394 ,,Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA” aferentă perioadei de raportare precedente (această declarație este corelată la perioada fiscală pentru care se depune decontul de TVA), depusă până la data de 30 a perioadei de raportare precedente; D301 ,,Decontul special de taxă pe valoare adăugată” care se transmite în situația neplătitorilor de TVA dar care sunt obligați la plata taxei pe valoare adăugată pentru prestările de servicii ori livrările de bunuri intracomunitare, în anumite circumstanțe specifice, depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente; D390 ,,Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările de servicii intracomunitare”, depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente. Calendarul complex și actualizat cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale poate fi regăsit pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea următorului link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm. Taxa pe valoare adăugată este un impozit cu implicații multiple asupra afacerii derulate de tine. Orice antreprenor informat va căuta aprofundarea conceptului și asimilarea poziției pe care acesta îl ocupă în rândul proceselor antreprenoriale derulate. Deoarece gradul de complexitate a acestuia este unul semnificativ, rămâi alături de noi pentru a te pune la curent cu privire la limite, plafoane, mod de calcul și actualități ale taxei pe valoare adăugată. Toate acestea într-un episod următor.   Referințe principale de informare Site-ul Consiliului Uniunii Europene, Taxa pe valoare adăugată (TVA) în UE, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/vat/. Site-ul Your Europe, Taxa pe valoare adăugată-norme și cote, material în format electronic, disponibil la adresa: https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm#inline-nav-7. Site-ul Agenței Naționale de Administrare Fiscală, Calendarul obligațiilor fiscale, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm.
0
Legislatie : , , , , ,
Impact iminent: Cum este redefinit controlul fiscal ca urmare a implementării RO e-SAF-T la nivelul companiilor?

Impact iminent: Cum este redefinit controlul fiscal ca urmare a implementării RO e-SAF-T la nivelul companiilor?

Poate și tu faci parte din categoria antreprenorilor care consideră paradigma RO e-SAF-T un moft realmente inutil al autorităților fiscale. Pentru tine poate fi doar o declarație în plus de transmis către ANAF, mai multe timp investit, mai multă bătaie de cap, mai multe verificări. Pentru ei însă poate însemna o reformă în ceea ce privește schimbul de informații între contribuabili și autorități. Indiferent de ce parte a baricadei te cadrezi, adevărul se situează undeva la mijloc. Este într-adevăr o declarație a căror cerințe de raportare pot să pună antreprenorii în reală dificultate însă este și un mod inedit de reformare a manierei de abordare a uneia dintre cele mai importante activități ale organelor fiscale: controlul fiscal. Nu mai este nevoie de foarte multe cuvinte pentru a caracteriza sistemul RO e-SAF-T și toată manifestarea acestuia asupra afacerilor din România. Totuși ar fi multe de spus și puține de intuit decomandată referitor la impactul acestei declarații depuse de către contribuabili asupra manierei derulării controlului fiscal. De asemenea, acest fișier poate să fie chiar un catalizator al declanșării unui control fiscal pentru o anumită companie, evident ca urmare a analizei acestuia de către organele fiscale, în urma transmiterii declarației D406. Pentru a înțelege impactul iminent al declarației RO e-SAF-T asupra controlului fiscal, este important să punctăm cele mai importante aspecte cu privire la derularea acestuia. Acest aspect ne ajută să identificăm unde ar putea surveni modificări în structura controlul fiscal ca urmare a adoptării RO e-SAF-T. Pe scurt! Ce a fost controlul fiscal? Ce poate fi controlul fiscal sub egida paradigmei RO e-SAF-T? Care sunt principalele aspecte corelate la derularea inspecției fiscale care se pot afla sub influența paradigmei RO e-SAF-T? RO e-SAF-T și inspecția fiscală. Obstacol sau catalizator al schimbării? Ce a fost controlul fiscal? În ceea ce privește controlul fiscal, pentru foarte mulți antreprenori este un subiect destul de inconfortabil. Vestea bună este că, odată cu evoluția fenomenului RO e-SAF-T, disconfortul creat ca urmare a acestui fenomen poate fi mult diminuat. Astfel, putem să delimităm istoria controlului fiscal funcție de momentul implementării paradigmei RO e-SAF-T. Fenomenul împarte istoria controlului în două părți: manifestarea acestuia înainte de apariția paradigmei și după implementarea acesteia. Controlul fiscal este un proces complex de verificare a corectitudinii și acurateței datelor financiar-contabile și fiscale a companiei, a corelației dintre datele declarate și evidențele ANAF, a gradului de îndeplinire o obligațiilor fiscale survenite etc. Rolul controlului fiscal nu este alterat de apariția noii paradigme. Totuși, maniera derulării acestuia poate fi influențată de apariția acestei paradigme a digitalizării fiscale, în așa fel încât putem discuta despre ce a fost controlul fiscal și ce poate fi acesta sub egida noului fenomen. Ce poate fi controlul fiscal sub egida paradigmei RO e-SAF-T? Care sunt rațiunile pe care susținem afirmația conform căreia controlul fiscal poate fi revoluționat de apariția și implementarea RO e-SAF-T? Cu certitudine, la momentul actual cunoaștem cu toții faptul că declarația D406 corelată la SAF-T reprezintă o minibază de date cu privire la activitatea financiar-contabilă a entității. Practic, acest fișier este oglinda întregii activități derulate de către compania ta. Una dintre cele mai populare forme a controlului fiscal este inspecția fiscală. Atunci când discutăm despre inspecția fiscală, trebuie să știi faptul că aceasta face trimitere la activitatea de verificare a gradului de legalitate, conformitate, corectitudine și acuratețe privitor la declararea obligațiilor fiscale survenite fiecărui contribuabil funcție de vectorul fiscal al acestuia. Info point! Vectorul fiscal al unei companii cuprinde totalitatea obligațiilor fiscale arondate unei companii, funcție de care se transmit declarațiile fiscale și se achită taxele și impozitele specifice. Stabilirea vectorului fiscal se realizează pe baza principalelor caracteristici privitor la activitatea derulată. Care sunt principalele aspecte corelate la derularea inspecției fiscale care se pot afla sub influența paradigmei RO e-SAF-T? Dacă deja ai trecut printr-o inspecție fiscală derulată asupra activității financiare-contabile și fiscale a afacerii tale, nu ești departe de principalele aspecte vizate de organele de control care procedează la efectuarea acesteia. Dacă totuși faci parte din categoria contribuabililor care nu au experimentat o inspecție fiscală până la acest moment, probabil ești curios de forma practică pe care o poate îmbrăca această activitate de control. Care sunt principalele atribuții ale inspectorului de control fiscal? Inspectorul fiscal poate să: verifice gradul de concordanță dintre datele declarate prin declarații fiscale și realitatea financiar-contabilă și fiscală a afacerii; Investigheze documentele aflate în dosarul fiscal al contribuabilului; Confrunte informațiilor cuprinse de către declarațiile fiscale cu informații proprii; Investigheze, verifice și să constate legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale sub aspectul corectitudinii și a completitudinii informațiilor cuprinse în raport cu normele legislative în vigoare; Solicite informații de la terțele persoane cu care entitatea condusă de tine a intrat în relații de colaborare; Deplaseze la locurile de efectuare a activității generatoare de venituri pentru a realiza o serie de verificări legate de maniera de derulare a activității; Solicite informații de la conducerea companiei pentru a aduce lumină asupra unor aspectele ambigue sau mai dificil de înțeles în absența acestora explicații. Atenție! Ești obligat ca pe parcursul derulării inspecției fiscale să oferi toate informațiile necesare bune derulări a acesteia. Astfel, este nevoie să oferi răspunsul la orice nelămurire a echipei de control în vederea formulării celor mai obiective răspunsuri. Transmită concluzii cu privire la constatările rezultate în urma efectuării inspecției fiscale; Stabilească baza corectă de impozitare, și eventualele diferențe în plus sau în minus față de valoarea care trebuia declarată de către contribuabil; Dispună anumite măsuri pentru ralierea activității companiei la conformitate și legalitate fiscală. Cele prezentate mai sus sunt doar câteva dintre atribuțiile deținute de către organele de control fiscal, care vor efectua activitatea de verificare a afacerii tale. Focusați pe subiectul principal, poate te întrebi câte dintre aceste activități ale inspecției fiscale pot trece sub cupola paradigmei RO e-SAF-T? RO e-SAF-T și inspecția fiscală. Obstacol sau catalizator al schimbării? Dificultatea raportării RO e-SAF-T și provocările aduse antreprenorilor, fac să pară că această schimbare nu va aduce nimic bun în mediul afacerilor autohtone. Realitatea practică însă poate fi cu totul alta. Anul 2025 va pune sub lumina reflectoarelor din punct de vedere a inspecției fiscale activitatea companiilor care va cuprinde și anul 2022 când au fost depuse primele declarații informative RO e-SAF-T, asociate formularului D406. Fenomenul RO e-SAF-T nu mai are nevoie de nicio descriere. Totuși, cum poate reforma paradigma maniera de organizare și derulare a inspecției fiscale? Fișierul SAF-T spune toată povestea financiar-contabilă a afacerii tale. Poveste de care inspectorii de control fiscal au nevoie pentru punctarea atribuțiilor în activitatea de verificare. Nu uita! Pentru ca povestea afacerii tale transmisă prin intermediul RO e-SAF-T să fie una obiectivă, completă și conformă cu realitatea financiar-contabilă a activității derulate, trebuie să te asiguri asupra corectitudinii declarației D406 în sensul consistenței și calității informațiilor transmise. Raportat la toate atribuțiile echipei de inspecție fiscală, identificate mai sus, care este lista acelor care pot trece sub cupola paradigmei RO e-SAF-T, în sensul în care aceste verificări s-ar putea realiza pe baza acestui fișier? Dacă privim la lista celor 10 atribuții principale ale inspectorului fiscal, putem să spunem că o pondere semnificativă dintre acestea pot fi redefinite ca urmare a implementării paradigmei RO e-SAF-T. Unul dintre aspectele care nu poate fi acoperit în totalitate prin intermediul informațiilor cuprinse de către RO e-SAF-T este cel legat de solicitarea detaliilor de la terți cu privire la activitatea derulată de către companie. De asemenea, aspectele legate de cercetarea la fața locului impun deplasarea echipei de inspecție fiscală în spațiul derulării operațiunilor generatoare de venituri, aspect care este necesar a fi realizat practic. Odată cu apariția fișierului RO e-SAF-T ar putea dispărea necesitatea furnizării de informații cu privire la anumite documente cuprinse deja prin intermediul acestei declarații. Unul dintre aspectele de impact ca urmare a implementării RO e-SAF-T este legat de posibilitatea reducerii semnificative a duratei inspecției fiscale având în vedere faptul că o serie de informații cu privire la activitatea companiei vor fi deja transmise către organele de control prin intermediul declarației SAF-T. Pentru companiile mari, durata inspecției fiscale nu poate depăși 180 de zile, pentru contribuabilii mijlocii 90 de zile iar pentru ceilalți contribuabili 45 de zile. Timpul investit pentru această activitate de control poate fi diminuat pe baza informațiilor cuprinse de către fișierul RO e-SAF-T. Specialiștii EY România sunt de părere că fișierul RO e-SAF-T va revoluționa maniera derulării inspecțiilor fiscale, mai ales referitor la diminuarea timpului investit pentru desfășurarea efectivă a inspecțiilor. La momentul actual, inspecțiile fiscale au loc de regulă la sediul contribuabililor și presupun verificarea documentelor tipărite care atestă derularea activității economice a companiilor. Odată cu depunerea declarațiilor SAF-T, această verificare se va realiza electronic. Tradițional, organele fiscale se deplasau la sediul contribuabilului unde, analizau, dosar cu dosar, document cu document concordanța dintre datele declarate și informațiile existente în cadrul evidențelor. Odată cu apariția paradigmei SAF-T acest lucru poate fi simplificat și complet digitalizat. În ceea ce privește eficiența inspecției fiscale, unele informații cuprinse prin intermediul RO e-SAF-T ar putea să nu mai fie furnizate de către contribuabil, fiind identificate de către echipa de inspecție fiscală direct din cadrul declarațiilor SAF-T depuse. Nu putem cunoaște pe deplin impactul informațiilor cuprinse prin intermediul fișierului RO e-SAF-T asupra manierei derulării inspecțiilor fiscale. Primele declarații D406 pentru contribuabilii micii abia se ivesc la orizont iar experiența contribuabililor pentru conturarea unor declarații fără erori este încă diminuată. Cert este faptul că, noua paradigmă complexă a modernității digitale fiscale manifestă răsunet semnificativ asupra modului de raportare la derularea și organizarea activității de inspecție fiscală. Astfel, paradigma RO e-SAF-T se dovedește un catalizator al multiplelor schimbări ce vor impacta afacerile din România sub forme diverse.   Referințe principale de informare Codul de Procedură Fiscală din 20 iulie 2015 (Legea nr. 207 din 20 iulie 2015) Publicat în  Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, Manual de Control Fiscal, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/inspectie_fiscala/Manual_de_control_fiscal_versiune%20finala_RO_24_07_2023.pdf Agenția Națională pentru Administrare Fiscală, Ghid pentru inspecția fiscală, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/inspectie_fiscala/QW24_v2_final_ghid_1.pdf
0
Legislatie : , , ,
Care sunt consecințele nerespectării termenelor limită cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale. Clarificări necesare

Care sunt consecințele nerespectării termenelor limită cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale. Clarificări necesare

Data de 25 a lunii. Termenul limită de transmitere a declarațiilor fiscale D100, D112, D300, D301 etc. se epuizează la orele 00:00. Navigarea prin multitudinea de reconcilieri ale informațiilor financiar-contabile în vederea atingerii conformării fiscale specifice entității se dovedește a fi extrem de dificilă. Integrarea modificărilor legislative de ultimă oră presupune un efort suplimentar cu efect generat asupra acurateței datelor transmise și menținerii conformității fiscale. O reală provocare pentru profesionistul contabil contemporan este legată de menținerea ritmului privind transmiterea oportună a declarațiilor fiscale specifice vectorului fiscal al entității a cărei gestiune se află cub cupola veleităților sale. Aspectul se acutizează, pe fondul multiplelor noutăți lansate în spectrul digitalizării fiscale, la care companiile sunt nevoite să se ralieze. Respectarea rigorilor cu privire la modificările care survin permanent în cadrul mediului de afaceri contemporan poate părea real copleșitoare. Ansamblul declarațiilor fiscale care trebuie depuse cu o anumită regularitate adeseori poate fi dificil de gestionat. În acest cadru al presiunii termenelor limită exercitat pe fondul a tot mai multe modificări survenite la nivelul legislației economico-financiare, gestionarea depunerii la termen a declarațiilor fiscale poate părea o reală provocare. Astfel, se poate întâmpla adesea, ca la finalul datei de 25 a lunii să constați nedepunerea în termen a unei declarații fiscale aferente activității derulate de către compania ta. Dacă în urmă cu ceva timp acest aspect putea fi corectat prin depunerea ulterioară a declarației omise, astăzi acest fapt este succedat de apariția repercursiunilor. Pe scurt! Imaginea obligațiilor declarative ale contribuabilului Imaginea problematicii în cadrul actelor normative Consecințe ale nedepunerii la termen a declarației sau a omisiunii totale privind depunerea acestora Imaginea obligațiilor declarative ale contribuabilului Dacă faci parte din spectrul mediului de afaceri autohton, fie că deții postura de antreprenor ori profesionist contabil, cu siguranță că ești suficient de familiarizat cu ansamblul obligațiilor declarative care trebuie întocmite și depuse de către compania condusă de tine, cu o anumită regularitate. În stabilirea sistemului declarativ, este esențial să ții cont de vectorul fiscal al companiei tale. De asemenea, este important să consulți permanent calendarul obligațiilor fiscale și perioada depunerii declarațiilor specifice. Acesta este actualizat constant și poate fi regăsit prin accesarea site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență Contribuabili, Informații privind obligațiile fiscale, Calendarul obligațiilor fiscale. Link-ul de acces al acestuia este:https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm Respectarea cu rigurozitate a acestuia este un must to do al fiecărei persoane responsabile, parte a departamentului financiar-contabil al unei entități. Exemplu de bună practică: Compania X SRL cu obiect de activitate arondat domeniului prestării serviciilor de consultanță financiar-contabilă este persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată în regim lunar. Astfel, până la data de 25 a lunii în curs, ora 00:00, trebuie să transmită către organele fiscale (prin intermediul SPV), declarația D300 Decont de taxă pe valoare adăugată pentru operațiunile efectuate în perioada (luna) anterioară. În situația în care, din diverse motive nu a fost depusă la termen declarația aferentă decontului de TVA, contribuabilul intră sub incidența art. 336 din cadrul Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală. Imaginea problematicii în cadrul actelor normative Precum menționam în cadrul exemplului anterior, nedepunerea la termen a declarațiilor fiscale obligatorii atragă după sine o serie de repercursiuni. Care este imaginea acestora în cadrul actelor normative? Vom evidența în cele ce urmează acest aspect. Conform art. 336, alin. (1), lit. a)-b) din cadrul Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, constituie contravenție acțiunea de nedepunere de către contribuabil a declarațiilor de înregistrare fiscale, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni, la termenele prevăzute de lege. De asemenea, în același spectru intră și aspectele legate de neîndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile, ori, după caz, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor precum și a oricăror alte informații în legătura cu declararea unor impozite, taxe, contribuții, bunuri și venituri impozabile, dacă legea prevede declararea acestora: (1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni: a) nedepunerea de către contribuabil/plătitor la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni; b) neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora. Consecințe ale nedepunerii la termen a declarației sau a omisiunii totale privind depunerea acestora Dacă ai uitat să transmiți la termenul prestabilit o anumită declarație fiscală ori dacă ai omis complet acest aspect, trebuie să fii informat că există o serie de urmări ale acestui fapt. Unul dintre aceste urmări este redat de aplicarea sancțiunilor. Un prim pas, este primirea prin intermediul Spațiului Privat Virtual a unei notificări cu privire la informarea nedepunerii declarației conform cu obligațiile fiscale survenite. Așadar, nedepunerea la termen a obligațiilor fiscale ori neîndeplinirea obligațiilor declarative se sancționează cu amendă, care se poate dovedi usturătoare pentru buzunarul contribuabilului. Iată mai jos imaginea cuantumului acestora, aplicabil funcție de mărimea entității: Contribuabili mijlocii și mari 1000-5000 de lei Contribuabili mici 500-1000 de lei Persoane fizice 500-1000 de lei   Un model al notificării transmise de către organele fiscale în situația nerespectării prevederilor cu privire la îndeplinirea la termen a obligațiilor declarative poate fi vizualizat în cele ce urmează: Dacă în termen de 15 zile de la primirea acestei notificări, contribuabilul nu depune declarațiile care fac obiectul notificării (în cazul de mai sus decontul de taxă pe valoare adăugată), obligația de plată este stabilită din oficiu. De asemenea, neîndeplinirea obligațiilor declarative prevăzute de lege, poate avea drept consecință declararea contribuabilului ca inactiv. Având în vedere faptul că, lumea proceselor de afaceri se rezumă semnificativ la obligații fiscale și declararea acestora pe baza formularelor specifice, este primordial să prioritizăm îndeplinirea la termenul prevăzut de lege a obligațiilor fiscale declarative. În caz contrar, orice contribuabil poate să fie sancționat pentru nerespectarea reglementărilor, fiind pasibil de amenzile menționate mai sus. Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Spațiul Privat Virtual, disponibil la adresa: https://login.anaf.ro/vdesk/hangup.php3.
0
Legislatie : , ,
Noi reglementări cu privire la exceptarea anumitor contribuabili de la obligativitatea depunerii fișierului SAF-T – Ce este nou sub soare?

Noi reglementări cu privire la exceptarea anumitor contribuabili de la obligativitatea depunerii fișierului SAF-T – Ce este nou sub soare?

Plurivalența și dinamismul modificărilor legislative caracteristic mediului de afaceri contemporan te fac să te simți adesea asemenea unei bărci aflate în derivă. Afacerea la a cărei cârmă te afli pare destabilizată de modificările care se năpustesc val după val. Parcă toate strădaniile tale de a ajunge la liman nu sunt urmate de nicio izbândă. În tot acest parcurs al maratonului de modificări, am fost alături de antreprenori pentru a facilita navigarea prin multitudinea de modificări cu impact decisiv asupra derulării afacerii. În mod deosebit, am așezat sub lupa investigațiilor, un aspect de actualitate majoră pentru companiile românești. Este vorba despre completarea și depunerea declarației D406 privitoare la fișierul RO e-SAF-T. Complexitatea raportării dă naștere la o mulțime de întrebări care pot să apară în mintea oricărui antreprenor. Pentru a aduce lumină asupra neclarităților este necesar să identificăm cele mai adecvate instrumente de gestionare a schimbării. Pentru a lua pulsul modificărilor de dată recentă te invităm să accesezi materialele postate cu regularitate săptămânală în cadrul blog-ului nostru. Astăzi, așezăm sub lupa analizei un aspect de dată recentă lansat în mediul de afaceri din România. Pe scurt! Sub lupa analizei... Ce a fost… Ce va fi. Modificare de paradigmă…după perioada de enigmă Exceptate de la obligativitate Sub lupa analizei... Astăzi îți captăm atenția cu un alt element de noutate, care a fost lansat recent de către legiuitor în zona raportării SAF-T. Noutatea este corelată la depunerea fișierului de către companiile mici. Deși în luna decembrie a anului 2024 am predefinit tabloul celor care sunt obligați începând cu luna ianuarie a anului curent la depunerea fișierului SAF-T, totuși fundalul cunoaște o serie de modificări. Acestea izvorăsc din neconcordanțele raportate de către mediul antreprenorial cu privire la imposibilitatea depunerii fișierului în anumite conjuncturi precise. În această manieră, legiuitorul a venit cu o serie de completări la Anexa nr. 5 a Ordinului 1783/2021 privind persoanele obligate la completarea și transmiterea fișierului standard unic de control. Spre deosebire de cele știute până la acest moment, în luna ianuarie a anului curent în spațiul de afaceri au apărut o serie de clarificări cu privire la anumite aspecte asupra cărora domnea incertitudinea. Ce a fost… Unul dintre aspectele asupra căruia a domnit incertitudinea a fost corelat la depunerea fișierului SAF-T de către anumite categorii de utilizatori în cazul cărora nu se creau premisele depunerii declarației. Un exemplu concret a fost legat de unitățile de cult, care, conform calendarului implementării erau supuse incidenței depunerii fișierului SAF-T de la 1 ianuarie 2025. Prin prisma atributelor sale, și pe baza normelor stipulate în cadrul Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, unitățile de cult sunt asimilate categoriei de persoane de drept privat și de utilitate publică care sunt considerate asociații cu scop/fără scop patrimonial. Din acest unghi, acestea erau obligate la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025, conform Anexei nr. 5 a ordinului 1783/2021, pct. 3, lit. o) și p) care vizează ca persoane obligate la depunerea fișierului și asociațiilor cu scop patrimonial, respectiv cele fără scop patrimonial. Situația se prezenta similar și pentru asociațiile de proprietari, care conform prevederilor enunțate mai sus erau obligate la conectarea la conformitatea fiscală specifică SAF-T începând cu luna ianuarie a anului 2025. Pe aceeași linie discuțională se plasează și persoanele juridice fără scop patrimonial. Ce va fi. Modificare de paradigmă…după perioada de enigmă Mai multe atenționări ale mediului de afaceri din România cu privire la enigmele care planau în jurul depunerii fișierului SAF-T pentru anumite categorii de contribuabili incluși inițial în tabloul obligativității depunerii D406 începând cu luna ianuarie a anului 2025 au avut rezonanță în spațiul legislativ producând inițiative de modificare a normelor. De asemenea, cerințele antreprenorilor cu privire la excluderea anumitor categorii de entități obligate inițial la depunerea declarației apar pe fondul existenței anumitor tipuri de companii deja exceptate de la depunerea SAF-T, companii care dețin aceleași atribute cu cele neexceptate. Un paradox am putea spune. Tocmai din aceste rațiuni, vocea antreprenorilor a manifestat ecou pentru schimbarea de paradigmă. Exceptate de la obligativitate Precum menționam anterior, revizuirile legiuitorului cu privire la imaginea entităților obligate inițial la depunerea SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025 au manifestat ecou asupra modificării fundalului fotografiei obligativității conformării fiscale la depunerea declarației SAF-T. Astfel, la începutul lunii ianuarie a anului 2025, Agenția Națională de Administrare Fiscală a lansat în spațiul public proiectul privind modificarea Anexei nr. 5 a OPANAF 1783/2021. Ce vizează acest proiect? În principal este vorba despre clarificarea aspectelor legate de persoanele care nu sunt exigibile la depunerea fișierului SAF-T. Acele entități care inițial figurau pe lista celor obligate la transmiterea declarației D406 începând cu luna ianuarie a acestui an. Astfel, la data de 3 ianuarie 2025, prin intermediul site-ului ANAF, a fost publicat proiectul de modificare a Anexei nr. 5 a OPANAF 1783/2021, modificare ce vizează 13 categorii de persoane care au fost exceptate de la obligativitatea depunerii D406 de la 1 ianuarie 2025. Dintre acestea, 3 categorii nu figurau inițial pe lista celor care nu erau obligați la transmiterea SAF-T prin intermediul actului normativ de bază. Este vorba despre unitățile de cult, asociațiile de proprietari și persoanele juridice fără scop patrimonial, care prin intermediul actului normativ de înființare ori prin alte regulamente, acte normative ori legi speciale nu dețin obligativitatea organizării contabilității în partidă dublă, folosind un sistem de raportare simplificat. Astfel, prin intermediul proiectului de act normativ, acestea au fost exceptate de la obligativitatea depunerii fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025. Aspectul este just, mai ales dacă ne raportăm acele companii a căror caracteristică principală era reprezentată de organizarea evidenței contabile în partidă simplă, precum persoanele fizice autorizate și care de la bun capăt au fost incluse pe lista celor exceptați de la transmiterea fișierului. Astfel, au fost aduse clarificări în mod expres cu privire la cele 3 categorii de entități care au obligația ținerii contabilității în partidă simplă și care, conform proiectului de act normativ, vor fi exceptate de la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025. Categoriile de contribuabili enumerați mai sus completează Anexa nr. 5, pct. 4, lit. a)-m), lista care face trimitere la persoanele neobligate la transmiterea declarației D406. O imagine a celor care sunt exceptați de la depunerea SAF-T poate fi vizualizată în cele ce urmează: O altă clarificare importantă specificată în cadrul acestui proiect este legată de obligativitatea companiilor de menținere a opțiunii de transmitere a acestui fișier, opțiune autonom exprimată. Astfel, acei contribuabili care aleg transmiterea fișierului, nefiind incluși în categoria celor care trebuie să depună D406, trebuie să mențină alegerea făcută indiferent de preferințele ulterioare. Astfel, imaginea celor care nu sunt obligați la depunerea fișierului SAF-T începând cu data de 1 ianuarie 2025 este completată prin intermediul proiectului de act normativ lansat de către ANAF în luna ianuarie a anului 2025. Ce este bine să menționăm este faptul că acesta nu are până la momentul actual o transpunere concretă la nivelul OPANAF 1783/2021. Totuși, dacă te afli în postura de entitatea obligată la depunerea SAF-T începând cu acest an, este bine să depui toate eforturilor necesare pentru ca transmiterea fișierului, după expirarea perioadei de grație, să fie un succes și să se realizeze fără prea multe impedimente.   Referințe principale de informare Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*republicată*) privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 201 din 21 martie 2014. Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5.
0
Legislatie : , , , , ,
1
2
3
 …
5