cote de TVA

Clarificări din spectrul TVA-ului. Faptul generator și exigibilitatea – Episodul I

Clarificări din spectrul TVA-ului. Faptul generator și exigibilitatea – Episodul I

Nu de puține ori am evidențiat ideea necesității revizuirii anumitor concepte, noțiuni din sfera afacerilor la momente de redefinire de paradigmă financiar-contabilă ori modificări care se așează sub cupola legislativă. De altfel, caracterul dinamic ce definește cadrul derulării afacerii tale, te provoacă permanent să rămâi conectat la o serie de nuanțe ale diverselor problematici pe care le întâmpini pe calea antreprenoriatului. Unele cu caracter redus de complexitate însă imperios necesar de revizuit. Altele mai complexe și cu necesitate crescută de pătrundere a sensului și aplicabilității pentru afacerea derulată. Adesea, concepte economice conținute de către Codul Fiscal sunt ,,updatate” cu o doză de actualitate pentru ca modificările legislative să primească interpretarea corectă. În ,,background-ul” descris sunt conturate două concepte care au fost portretizate în ultima perioadă, pe fondul lansării modificării cotelor de taxă pe valoare adăugată. Astfel, un concept ,,oldie” dar ,,goldie” este redat de faptul generator. De asemenea, în același context discutăm și despre aspectul exigibilității taxei pe valoare adăugată. Practic, sunt concepte care datează de multă vreme pe paginile Codului Fiscal, dar care, în noile contexte, capătă o nouă ,,aură informațională”. În cele ce urmează, vom pune astfel pe piedestalul informațional cele două concepte care interferează la momentul actual cu stabilirea manierei corecte a noilor cote de TVA în contextul tranzacțiilor derulate de către companii. Suntem convinși de faptul că deja ai intrat în contact cu aceste două noțiuni, documentându-te dintr-o multitudine de surse pentru a te conforma la noile modificări legislative din sfera TVA. Poate însă nu ai pătruns foarte bine sensul acestora. Acest material va aduce clarificări legate de cele două concepte în așa fel încât implementarea noilor modificări legislative să fie facilitată. Cele două noțiuni legate de faptul generator și exigibilitatea taxei au devenit ,,populare” în contextul necesității mediului de business pentru raportarea corectă la impunerea cotelor de TVA aferente unor serii de tranzacții în derulare. Pe scurt! De ce trebuie să te familiarizezi cu aceste două concepte? De ce sunt atât de importante aceste două concepte atât de ambigue la prima vedere? Unde regăsim în cadrul legislației aspecte legate de faptul generator și exigibilitate? Ce este faptul generator? De ce trebuie să te familiarizezi cu aceste două concepte? Puțin abstracte și mai dificil de înțeles de către antreprenor, sintagmele fapt generator și exigibilitate au legătură directă cu unul dintre cele mai populare concepte ale afacerilor: taxa pe valoare adăugată. Dacă încă ai impresia că nu reușești să pătrunzi suficient semnificația acestor concepte, rămâi alături de noi pentru a afla conotația acestora și modul în care sunt aceste două sintagme corelate la ultimele modificări legislative din sfera TVA-ului. Este important să înțelegi la ce se referă faptul generator și exigibilitatea în contextul noilor modificări legislative legate de modificarea cotelor de taxă pe valoare adăugată pentru a crește gradul de conformitate fiscală din punct de vedere a aplicării tratamentului financiar-contabil și fiscal corect operațiunilor în derulare. Acestea sunt două dintre conceptele de bază ale TVA-ului. Este important să le pătrunzi semnificația și sensul întrucât în această manieră vei asigura și liniaritatea procesului de utilizare a sistemului RO e-TVA. Practic, dacă înțelegi corect aceste două noțiuni, vei transpune corect la nivelul decontului de TVA operațiunile aferente activității derulate. În acest fel, incidența asupra conformării fiscale este certă iar evitarea diverselor neconcordanțe privind imaginea taxei pe valoare adăugată prioritară. De ce sunt atât de importante aceste două concepte ambigue la prima vedere? Trebuie să recunoaștem faptul că deși faptul generator și exigibilitatea par două noțiuni de pe un cu totul alt teritoriu, totuși manifestă o rezonanță atât de puternică asupra afacerii tale. Acest impact cunoaște nuanțe diferite, delimitate de momentul lansării sistemului național RO e-TVA și apariției decontului precompletat de taxă pe valoare adăugată. Practic, înainte de apariția decontului precompletat, neregulile legate de înțelegerea și transpunerea eronată a conceptelor legate de faptul generator și exigibilitatea erau identificate doar în momentul controalelor ANAF. După apariția decontului precompletat, ANAF identifică oportun, fără a se deplasa la sediul companiei tale elementele discordante și le putem identifica și noi prin confruntarea informațiilor cuprinse de către cele două deconturi: D300 și P300. Unde regăsim în cadrul legislației aspecte legate de faptul generator și exigibilitatea? Reperarea celor două concepte în cadrul legislației economice autohtone este legată de Codul Fiscal sau Legea nr. 227/2015. Punctual, faptul generator și exigibilitatea se regăsesc la Titlul VII Taxa pe valoarea adăugată, capitolul VI Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată. Ce este faptul generator? Conform alin. (1), art. 280 din cadrul Codului Fiscal, faptul generator dă naștere condițiilor legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Articolul 281, alin. (1) corelează faptul generator la momentul prestării serviciilor ori livrării bunurilor, astfel: ,,Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor”. Practic, în general, dacă o anumită categorie de servicii sunt prestate la data de 4 august 2025, faptul generator intervine la această dată. Precum am discutat și în cadrul materialelor postate recent pe tema raportării la cadrarea din punct de vederea a TVA-ului a tranzacțiilor în derulare, identificăm regula generală cu privire la acest aspect, la care se adaugă câteva excepții. Pentru a atribui cota corectă de TVA tranzacției derulate vom ține cont de faptul generator. Practica tranzacțională arată faptul că există o serie de spețe raportate la momentul considerării faptului generator care pot cunoaște grade diferite de complexitate. Fiecare factor decizional sau persoană responsabilă de facturarea prestării serviciilor, executării lucrărilor ori livrării bunurilor specifice obiectului de activitate trebuie să fie informat și să înțeleagă ,,mecanismele” faptului generator. Tabelul de mai jos surprinde câteva aspecte excepționale raportat la momentul efectiv al livrării de bunuri ori prestări de servicii, menționate prin intermediul Codului Fiscal. Element Momentul livrării bunului ori a prestării serviciului (sau momentul la care intervine faptul generator) Bunuri livrate în baza unui contract de consignație Data la care bunurile sunt livrate de către consignatar clienților săi Bunuri transmise spre testare sau verificare a gradului de conformitate Data acceptării acestora de către beneficiar Stocuri la dispoziția clientului Data retragerii din stoc a bunurilor de către client pentru utilizarea acestora în procesul de producție Livrări de bunuri corporale Momentul transferului dreptului de proprietate Livrări de imobile Momentul transferului dreptului de proprietate Livrări de bunuri corporale, inclusiv bunuri imobile, pentru care plata se efectuează în rate (sau a oricărui contract care prevede transferul de proprietate la momentul ultimei plăți scadente) Data la care bunul este predat beneficiarului Prestări de servicii care determină decontări sau plăți succesive (consultanță, montaj, cercetare, expertiză etc.) Data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, sau, dacă contractul prevede astfel, la data acceptării acestora de către beneficiari Livrări de bunuri care se efectuează în manieră continuă La fiecare dată prevăzută în contract pentru plata acestora La data emiterii facturii (dacă nu există o prevedere contractuală cu privire la prima situație) Prestări de servicii în mod continuu (servicii de telefonie, închiriere, leasing, concesionare, arendare etc.) La fiecare dată prevăzută în contract pentru plata acestora La data emiterii facturii (dacă nu există o prevedere contractuală cu privire la prima situație) Prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiar și care sunt prestate în manieră continuă pe o perioadă mai mare de un an și care nu implică plăți sau decontări succesive Se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic Livrarea continuă de bunuri pe o perioadă mai mare de o lună calendaristică, expediate într-un alt stat membru decât cel în care începe expedierea, livrate în regim de scutire de TVA Momentul încheierii fiecărei luni calendaristice (pentru livrările care au loc în mod continuu) Alte prestări de servicii Momentul finalizării prestării acestuia *Mențiunile din cadrul tabelului de mai sus au la bază art. 281 din cadrul Legii nr. 2272015 privind Codul Fiscal Astfel, acestea sunt câteva exemple concrete cu privire la aplicabilitatea faptului generator raportat la livrarea de bunuri și prestarea de servicii. Având în vedere complexitatea problematicii faptului generator și a exigibilității, episodul următor va aduce în lumina reflectoarelor alte nuanțe care trebuie cunoscute de către antreprenori, din spectrul acestora. Clarificări din spectrul TVA-ului. Faptul generator și exigibilitatea. Episodul II Două cele mai importante concepte asimilate taxei pe valoare adăugată sunt redate de faptul generator și exigibilitatea. Remaparea acestor în traseul TVA-ului este esențială în noile contexte dictate de transformările legislative în acest spectru, redate de modificarea cotelor taxei pe valoare adăugată începând cu luna august a anului curent. Și dacă te întrebi de ce este imperios necesar să readucem în cadru concepte și noțiuni care ,,datează de timp îndelungat pe paginile Codului Fiscal”, ei bine, doar în acest mod, este creionată imaginea completă a actualității în materie de modificări adesea nuanțate de complexitate. Pentru a pătrunde sensul celor două concepte care pentru unii antreprenori par dificil de înțeles am dedicat două episoade care punctează o serie de aspecte definitorii. De ce a fost nevoie de redefinirea celor două noțiuni? Cu siguranță, ți-ai adresat și această întrebare. Ei bine, cele două concepte, și anume, faptul generator și exigibilitatea sunt elemente reper pentru ceea ce reprezintă abordarea corectă a tranzacțiilor din punct de vedere a taxei pe valoare adăugată. Dacă nu cunoști sensul faptului generator, nu vei putea identifica momentul exact pentru ,,activarea” TVA-ului în vederea exigibilității acestuia. Acest aspect are implicații importante asupra declarării operațiunilor și surprinderii corecte a acestora la nivelul perioadei de raportare aferente. Continuăm subiectul cu alte nuanțe care pot fi reflectate de către cele două concepte. Pe scurt! La ce se referă exigibilitatea? Faptul generator și exigibilitatea pentru operațiunile care au loc în afara țării Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă Faptul generator și exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri Faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri La ce se referă exigibilitatea? Acum că am adus un strop pe lumină pe ,,cărarea faptului generator”, vom marca și nuanța exigibilității. La ce se referă acest concept și cum poate deveni acesta mai prietenos cu antreprenorii și cu cei care intră sub incidența aplicabilității acestuia? În primul rând, aspectele legate de exigibilitate sunt fixate prin intermediul art. 282 din cadrul Codului Fiscal. În mod pragmatic, exigibilitatea taxei este corelată în manieră directă la data faptului generator. Nuanța conceptului se situează undeva la limita dintre antagonism și convergență. De regulă, exigibilitatea, așa cum menționam, intervine la data la care apare faptul generator. Totusi, există anumite excepții de la această prevedere menționată în cadrul alin. (1) al art. 282. Acestea sunt precizate în cele ce urmează: Excepții Înainte de a interveni faptul generator, și anume, la data emiterii unei facturi (se aplică atunci când factura pentru livrarea de bunuri ori prestarea de servicii a fost emisă înainte faptului generator de taxă și include și situația în care au fost emise facturi de avans) La data la care este încasat avansul, „pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator” așa cum menționează lit. b), alin. (2), art. 282 La data extragerii numerarului, în situația livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii prin intermediul mașinilor automate de vânzare, de jocuri etc. Există de altfel și o excepție de la excepție. Astfel, independent de situațiile descrise punctual mai sus, mai există și o altă nuanță a exigibilității. Pentru persoanele care aplică sistemul TVA la încasare, exigibilitatea taxei intervine la momentul încasării contravalorii parțiale sau totale a sumelor aferente livrării de bunuri ori prestării de servicii. În manieră pragmatică, exigibilitatea taxei marchează momentul în care ANAF intră în drepturi pentru a solicita plata taxei de la persoanele care sunt supuse acestei obligații fiscale prin prisma vectorului fiscal. Există aici două nuanțe. Putem discuta despre exigibilitatea taxei și exigibilitatea plății taxei. Dacă exigibilitatea taxei se referă la momentul în care autoritățile fiscale sunt îndreptățite să solicite plata TVA-ului, exigibilitatea plății TVA-ul este momentul în care persoana impozabilă plătitoare de TVA este obligată să realizeze această plată. Faptul generator și exigibilitatea pentru operațiunile care au loc în afara țării Toate aspectele menționate mai sus cu privire la faptul generator și exigibilitatea sunt valide pentru operațiunile derulate de către companiile autohtone pe teritoriul țării. Există anumite prevederi pentru faptul generator și exigibilitatea în contextul achizițiilor intracomunitare de bunuri, respectiv pentru importul de bunuri. De pildă, dacă discutăm despre livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă conform art. 294, alin. (2), (de exemplu livrarea de bunuri către o persoană impozabilă care acționează în alt stat membru decât cel în care începe expedierea bunurilor și care are un cod valid de TVA), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii care trebuie să aibă loc ,,cel târziu în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator”, conform art. 319, alin. (15) din cadrul Legii nr. 227/2015. De asemenea, exigibilitatea taxei poate interveni și la emiterea autofacturii, ,,ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.” Dacă te întrebi care este abordarea faptului generator în condițiile unei achiziții intracomunitare de bunuri, atunci trebuie să știi faptul că acest ,,se activează” la data la care ar interveni acesta pentru livrări de bunuri similare în cadrul statului în care are loc achiziția. Deci, practic pentru operațiunile de achiziții și livrări intracomunitare, faptul generator intervine la același moment, și anume, la momentul livrării bunurilor. Dacă discutăm despre livrările intracomunitare scutite de taxă, exigibilitatea este cea care dictează momentul în care operațiunea este transpusă la nivelul decontului de taxă pe valoare adăugată (D300) și la nivelul declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare. Iată pe scurt, raportarea la achizițiile intracomunitare de bunuri în termeni de exigibilitate și fapt generator. Achiziții intracomunitare de bunuri Faptul generator =data la care ar interveni livrarea de bunuri similare în statul membru unde se realizează achiziția Exigibilitatea =data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la articolul care prevede faptul că statele membre pot să stabilească propriile reguli persoanelor impozabile raportat la limitele de timp pentru emiterea de facturi (art. 222 din cadrul Directivei 112) =data emiterii autofacturii =ziua 15 a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator (dacă până la acel moment nu a fost întocmită factura sau autofactura) Ce trebuie să reții în principal atunci când discutăm despre cele două concepte și în alte contexte decât cele uzuale, este faptul că ne raportăm la 3 nuanțe, și anume: exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă, care este punctată în cadrul art. 283 din cadrul Codului Fiscal; faptul generator și exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri, aspect conturat de art. 284 și ultima nuanță, reflectată de faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri corelată la art. 285 din Legea nr. 227/2015. Un ultim aspect din spectrul celor două concepte pe care dorim să îl aducem în atenția ta este legat de faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri. Și în această situație, remarcăm 3 particularități, și anume: cazul 1. Faptul generator și exigibilitatea pentru bunuri supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe similare 2. Faptul generator și exigibilitatea pentru bunuri pentru care nu se percep taxe vamale, agricole sau similare, respectiv cazul 3. Faptul generator și exigibilitatea pentru bunuri vamale plasate într-un regim vamal special. Tabelul de mai jos surprinde în manieră sintetică cele 3 cazuri legate de cele două concepte. Importul de bunuri care sunt supuse diverselor taxe: vamale, agricole sau similare Faptul generator Intervine la data faptului generator asociat acestor taxe Exigibilitatea Intervine la data exigibilității taxei vamale, agricole sau europene similare Importul de bunuri care nu sunt supuse taxelor menționate mai sus Faptul generator Intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru acele taxe europene Exigibilitatea Intervine la data la care ar interveni exigibilitatea pentru acele taxe europene Importul de bunuri care sunt supuse unui regim vamal special Faptul generator Intervine la data la care acestea ies de sub regimul vamal special Exigibilitatea Intervine la data la care acestea ies de sub regimul vamal special ,,Cele două lumi-pragmatică și teoretică” care înconjoară faptul generator și exigibilitatea nu sunt tocmai ușor de pătruns pentru unii antreprenori. Sunt totuși concepte esențiale care înconjoară taxa pe valoare adăugată, definind modul de raportare la tranzacțiile derulate precum și la obligativitatea achitării taxei pe valoare adăugată către bugetul de stat. Nu trebuie să pierdem din vedere un aspect vital. Aplicarea corectă a celor două concepte la nivelul proceselor tranzacționale ale companiei tale nu depinde de simpla lectură a unui material. Acest aspect este apanajul specialiștilor din cadrul departamentului financiar-contabil, care pe baza experienței vor interpreta și aplica corect reglementările aferente acestor două concepte de bază.   Referințe principale de informare Norme metodologice din 6 ianuarie 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016. Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02006L0112-20160601 . Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
0
e-TVA : , , , ,
Sistemul TVA la încasare. Mod de completare a formularului D700

Sistemul TVA la încasare. Mod de completare a formularului D700

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea II Cel mai des vei auzi vehiculându-se în cadrul unei companii, aspecte legate de obligațiile declarative survenite ca urmare a derulării activității acesteia. În acest cadru, la finalul unei luni te vei confrunta cu o avalanșă de rapoarte și declarații care trebuie transmise, fie către factorii decizionali ai companiei, fie către instituțiile fiscale. Dacă pentru prima categorie de utilizatori de informație financiar-contabilă informațiile transmise mai pot oarecum suporta amânare, pentru cea de-a doua categorie aceasta poate costa scump. Este indicat să prioritizezi ambele categorii de rapoarte, pentru a susține eficient procesul decizional al companiei dar și pentru a menține postura de partener de încredere al statului. Întregul proces financiar-contabil se rezumă într-o proporție semnificativă la transmiterea declarațiilor fiscale. Fie că dorim modificarea statutului companiei cu privire la vectorul fiscal al acesteia, fie că vrem să declarăm anumite tipuri de impozite și taxe care trebuie achitate de către companie, vom face apelul la o serie de declarații fiscale. Episoadele trecute au pus lupa asupra conceptului de TVA. Am discutat astfel despre cele 4 tipuri de TVA, transpuse într-un limbaj descifrabil, ușor de asimilat de către orice antreprenor, fie că acesta se află la început de carieră antreprenorială, fie că este ,,veteran în câmpul de luptă” al afacerilor. Ultimul episod din miniseria Îndrumarului cu privire la elucidarea misterelor taxei pe valoare adăugată a marcat un pas important în drumul spre adâncirea cunoașterii și minimizarea decalajelor dintre conformare și neconformare fiscală. Până la urmă, acesta este scopul principal al oricărui conducător de afacere din România. Prima parte a acestui episod te-a familiarizat cu tot ceea ce reprezintă sistemul TVA la încasare. De la o introducere în lumea universului sistemului, până la tipurile de persoane care pot să aplice pentru implementarea acestuia și exemple concrete din viața practică a afacerilor autohtone. Pentru că am identificat interesul tău crescut pentru înțelegerea mecanismelor obligațiilor declarative, episodul de astăzi pune în lumină o latură extrem de pragmatică privitor la sistemul TVA la încasare. Este vorba despre modelul concret de completare a declarației 700 prin care poți adera la acest sistem. Practic, te vom învăța cum să completezi corect aceasta declarație atunci când intenționezi aplicarea sistemului TVA la încasare. Înainte de a continua, este bine să recapitulăm condițiile pe care trebuie să le respecți dacă intenționezi aplicarea sistemului TVA la încasare. Pe scurt! Punctual, când pot aplica sistemul TVA la încasare? Care este procedura privind aplicarea sistemului TVA la încasare? Concret, cum trebuie să completez această declarație dacă doresc să aplic sistemul TVA la încasare? Punctual, când pot aplica sistemul TVA la încasare? Conform Codului Fiscal, compania ta poate să adere la sistemul TVA la încasare doar dacă te încadrezi la categoria persoanelor impozabile plătitoare de TVA iar în anul precedent nu ai depășit valoarea cifrei de afaceri de 4 500 000 de lei. De asemenea, mai poți să aderi la acest sistem la momentul înregistrării ca persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, în cursul anului, având posibilitatea înrolării în ,,sistem” de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA sau ulterior acestei operațiuni. Care este procedura privind aplicarea sistemului TVA la încasare? Atunci când discutăm despre modificarea anumitor parametrii ai vectorului fiscal al unei companii, trebuie să știi faptul că aceasta are loc prin intermediul depunerii unor declarații fiscale. Spectrul acestor declarații este foarte mare, astfel încât, profesionistului contabil îi revine sarcina dificilă cu privire la conformare fiscală și corelare corespunzătoare a tipurilor de formulare fiscale care trebuie transmise. De asemenea, întotdeauna trebuie să fim atenți la data de actualizare a acestuia, astfel încât să completăm cea mai recentă versiune a formularului. Aspectele legate de sistemul TVA la încasare (aplicarea sistemului, respectiv încetarea aplicării acestuia) sunt declarate prin intermediul formularului D700 ,,Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal conform cu OPANAF nr. 252/24.02.2025”. Concret, cum trebuie să completez această declarație dacă doresc să aplic sistemul TVA la încasare? Mod de completare declarație aderare sistemul TVA la încasare la momentul înregistrării ca persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată Cu titlu exemplificativ, prezentăm mai jos maniera de completare a acestei declarații, dacă dorești să aplici sistemul TVA la încasare de la momentul în care devii persoană impozabilă plătitoare de TVA. (declarația de mai jos este prezentată doar cu titlu de exemplu, pentru întocmirea completă a acesteia, raportat la specificul activității, consultați ghidul privind completarea, regăsită prin intermediul site-ului ANAF, link de acces: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html, secțiunea Instrucțiuni/Documentație). Iată, concret, pașii necesari de parcurs pentru realizarea mențiunilor asupra statutului privind sistemul TVA la încasare. În prima parte a declarației I. Felul declarației, vom bifa declarația de mențiuni (DM), completăm codul fiscal, denumirea entității, selectăm 010-Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, și dacă este cazul, aspecte legate de împuterniciți. Dacă activitatea de contabilitate este condusă pe baza unui contract de prestări servicii încheiat cu o societatea membră Ceccar, atunci vom completa și secțiunea IV. Alte date privind contribuabilul. Mergem apoi la capitolul V. Date privind secțiunile completate, secțiunea B. Date privind înregistrarea în scopuri de TVA și vectorul fiscal privind TVA (300), subsecțiunea B.I Înregistrarea în scopuri de TVA, ulterior înregistrării fiscale. Așa cum deja ai fost informat din episoadele anterioare, te poți înregistra ca plătitor de TVA prin depășirea plafonului sau prin opțiune. Noi presupunem o cifră de afaceri sub plafonul impus pentru tranziția la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Astfel, fixăm o cifră de afaceri de 85 000 de lei, pe care o completăm în câmpul 1.1 care face referire la cifra de afaceri estimată. De asemenea, bifăm subsecțiunea 1.3 care atestă faptul că ne înregistrăm prin opțiune aspect care indică faptul că plafonul de scutire a cifrei de afaceri nu a fost depășit. De asemenea, la punctul 1.17 din cadrul aceleași secțiuni trebuie să menționăm perioada fiscală. Alegem ca perioadă fiscală trimestrul, astfel vom depune decontul de TVA trimestrial. După completarea acestor secțiuni, vom putea să trecem la aspectele legate de aplicarea TVA-ului la încasare. Astfel, pentru exprimarea preferinței în ceea ce privește sistemul TVA la încasare vei completa și depune D700, punctul V Date privind secțiunile selectate, secțiunea B.IV Notificare privind sistemul TVA la încasare. Dacă optezi pentru aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării companiei ca persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, atunci se va bifa căsuța aferentă ralierii sistemului începând cu data înregistrării în scopuri de TVA. Avem de asemenea posibilitatea să menționăm o dată ulterioară de la care dorim să aplicăm sistemul.  Iată mai jos un extras din cadrul declarației: După completarea acestor aspecte, vom merge la finalul formularului și vom completa numele și prenumele celui care întocmește declarația precum și funcția acestuia, selectăm data și apoi vom merge la începutul formularului pentru a valida declarația iar ulterior vom semna electronic. De asemenea, nu trebuie să uităm de anexarea arhivei zip cu documentele justificative prevăzute de către legiuitorul român. După completarea formularului, acesta se depune pe site-ul e-guvernare, vom obține recipisa și ulterior vom aștepta răspunsul organului fiscal cu privire la data cu care vom fi înregistrați în vectorul fiscal ca și plătitor de taxă pe valoare adăugată. Astfel, compania exemplu s-a înregistrat ca persoană impozabilă plătitoare de TVA prin opțiune, îndreptându-se și spre aplicarea sistemului TVA la încasare. Dacă dorești să afli mai multe aspecte legate de tranziția de la statutul de persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată la persoană impozabilă plătitoare de TVA, te invităm să accesezi informațiile furnizate pe această temă prin intermediul blog-ului nostru: https://facturis-online.ro/legislatie/trecerea-la-statutul-de-persoana-impozabila-platitoare-de-tva-actualitate-in-limite-si-plafoane.html. În cadrul acestui material conturat din experiențele practice ale antreprenorilor, vei regăsi câteva direcții generale cu privire la ceea ce înseamnă completarea formularului D700 pentru tranziția persoanelor impozabile neplătitoare de TVA la statutul de persoane impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată. Pentru abordarea complexă a manierei de completare, companiile trebuie să urmeze instrucțiunile care însoțesc formularul.   Referințe principale de informare Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Site-ul Ministerului Finanțelor, Ghidul privind taxa pe valoare adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/Ghid_TVA_parteaI.htm.
0
e-TVA : , , ,
Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Sistemul TVA la încasare. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul III. Partea I   Navigarea spre asimilarea conceptului taxei pe valoare adăugată și a impactului deținut asupra afacerii tale se poate solda cu o serie de provocări care îngreunează drumul spre ,,atingerea țărmului”. Este un aspect firesc. Din experiențele antreprenorilor, taxa pe valoare adăugată se dovedește a fi unul dintre cele mai dificile instrumente ,,mânuite” de către departamentul financiar-contabil al unei companii și nu numai. Racordarea la actualitate legislativă în contextul modificărilor care intervin cu o regularitate remarcabilă în spectrul taxei pe valoare adăugată este un aspect asupra căruia conducătorii departamentelor financiar-contabile trebuie să dețină controlul absolut. În absența acestuia, nu va fi posibilă menținerea și optimizarea parametrilor de conformitate fiscală și legală în legătură cu activitatea derulată. Episoadele anterioare pe tema explorării taxei pe valoarea adăugată cu scopul facilitării traseului de asimilare a conceptului în viața antreprenorială au punctat aspecte legate de cele 4 tipuri de TVA cu care orice tip de companie va avea contact pe parcursul existenței sale. De asemenea, am discutat despre unul dintre cele mai de interes subiecte atunci când vine vorba de TVA, și anume tranziția de la o persoană impozabilă neplătitoare de taxă pe valoare adăugată la un status care oglindește obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA. Unul dintre aspectele care pune în dificultate mulți antreprenori este cel legat de sistemul TVA la încasare. Poate surprinzător pentru unii antreprenori, acest aspect ridică o serie de semne de întrebare. Rămâi alături de noi pentru a aduce lumină asupra unei problematici esențiale din viața companiei tale. Pe scurt! Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști  Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Principalele aspecte legate de sistemul TVA la încasare pe care trebuie să le cunoști Episodul anterior a punctat aspecte pragmatice legate de posibilitatea tranziției unei companii de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. De fapt, această posibilitate se poate transforma în obligativitate atunci când discutăm despre depășirea plafonului de TVA. Precum ai fost informat, contabilul companiei tale va urmări frecvent valorile conturilor din clasa 7, care intră în calculul cifrei de afaceri pentru a se asigura asupra nedepășirii plafonului de TVA, iar dacă acesta este depășit pentru a se asigura asupra depunerii la termen a declarației D700 în vederea înregistrării noului statut cu privire la taxa pe valoare adăugată. La ce se referă totuși sistemul TVA la încasare și când are obligația contribuabilul să declare includerea acestei caracteristici în cadrul vectorului fiscal? În primul rând, trebuie să știi faptul că sistemul TVA la încasare presupune faptul că taxa pe valoare adăugată devine exigibilă doar la momentul achitării datoriei față de furnizori ori a încasării contravalorii creanței față de client. Problematica aplicării sistemului TVA la încasare îmbracă aceleași nuanțe cu cea a tranziției persoanei impozabile neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Care este categoria de companii considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Articolul 282, alin. (3), lit. a) și b) fixează condițiile pentru definirea persoanelor considerate exigibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Astfel, conform legislației în vigoare, sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare următoarele categorii de contribuabili: Persoanele impozabile care fac parte din categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată și a căror cifră de afaceri realizată în anul precedent nu a depășit valoarea de 4 500 000 de lei. Astfel, dacă în exercițiul financiar precedent nu ai aplicat sistemul TVA la încasare și nu ai depășit valoarea maximă a valorii cifrei de afaceri, poți opta pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. Info point! Dacă optezi pentru implementarea sistemului TVA la încasare, fără a depăși valoarea cifrei de afaceri în anul precedent, trebuie să cunoști faptul că vei aplica sistemul începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă și-a exercitat opțiunea. Evident, este important ca la data exercitării opțiunii, compania să nu fii depășit plafonul cifrei de afaceri pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului în ceea ce privește încadrarea persoanei impozabile la sistemul TVA la încasare este compusă din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate. Persoanele care se înregistrează ca plătitori de taxă pe valoare adăugată și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare cu începere de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA sau din cursul exercițiului financiar, ulterior momentului de înregistrare ca plătitor de TVA. Info point! Dacă optezi pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la momentul înregistrării ca plătitor de TVA, atunci vei aplica sistemul TVA la încasare de la această dată. Dacă însă alegi utilizarea sistemului ulterior în cursul anului înregistrării în scopuri de TVA, vei aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care ți-ai exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul menționat. Exemplificare pentru clarificare Compania Z SRL cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor cadastrale și de topografie se înregistrată ca persoană plătitoare de TVA în data de 10 martie 2025. Astfel, aceasta va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu 1 aprilie 2025. Tot din această dată va aplica și sistemului TVA la încasare, compania fiind eligibilă pentru aplicarea acestui sistem. De asemenea, aceasta poate opta pentru aplicarea sistemului ulterior înregistrării în scopuri de TVA. Care sunt categoriile de persoane care nu pot aplica pentru aplicarea sistemului TVA la încasare? Printre principalele persoane care nu pot aplica pentru implementarea sistemului TVA la încasare se numără: Persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal unic; Persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România; Companiile care în anul precedent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri; Persoanele impozabile care se înregistrează ca entități plătitoare de TVA în cursul anului și care în cursul anului precedent sau curent au depășit plafonul de 4 500 000 de lei cifra de afaceri, calculat în funcție de operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA. Atenție! Dacă depășești acest plafon prestabilit de 4 500 000 de lei cifră de afaceri realizată în anul precedent, nu ești eligibil pentru aplicarea sistemului. Iată așadar top 3 cele mai importante aspecte legate de sistemul TVA la încasare care trebuie aduse la cunoștința oricărui antreprenor care pătrunde în tainele afacerilor. Rămâi alături de noi pentru a explora aspecte și mai pragmatice din tot ceea ce presupune aplicarea sistemului TVA la încasare. Toate acestea, într-un episod următor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
0
Legislatie : , ,
Trecerea la statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA. Actualitate în limite și plafoane

Trecerea la statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA. Actualitate în limite și plafoane

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul II Lumea antreprenorială din care faci parte este dominată de cifre. Concepte transpuse în cifre, declarații fiscale codate prin cifre, rapoarte populate cu cifre. Adesea, descifrarea codurilor aferente multiplelor fenomene ce caracterizează afacerea derulată de tine, este o provocare prea mare pentru a fi asumată individual. Cheia decodării cifrului constă în conturarea de parteneriate consolidate cu persoane specializate în gestionarea schimbării. Multiplele modificări legislative care intervin cu o regularitate crescută pe scena antreprenorială impactează maniera de raportare la procesele de afaceri. În tumultul de schimbări, trebuie ,,să fii mereu în gardă” pentru a nu rata noi termene, plafoane și limite, care odată omise compromit aspectul legalității și conformității afacerii tale. Evident, nu intră totalmente sub responsabilitatea ta informarea permanentă cu privire la aceste modificări, însă este bine să le cunoști pentru a face parte din categoria antreprenorilor racordați la actualitate extrem de volatilă din acest punct de vedere și a putea lua permanent ,,pulsul” schimbărilor specifice afacerii tale. Din episodul anterior, am adus sub lumina reflectoarelor unul dintre cele mai importante concepte ale mediului de afaceri, și anume taxa pe valoare adăugată. Un concept uneori dificil de asimilat de către antreprenorii aflați la început de drum antreprenorial, sau dimpotrivă și de către cei cu ,,ani de experiență în spate”. Astfel, prin exemple concrete am diferențiat cele 4 tipuri de TVA într-o manieră mai ușor de asimilat de către antreprenori. În episodul de astăzi ne vom ocupa de aspecte pragmatice privitor la trecerea de la statutul de neplătitor de TVA la cel de plătitor de taxă pe valoare adăugată. Pentru aceasta, vom răspunde punctual la cele mai des adresate întrebări de către antreprenori în sfera taxei pe valoare adăugată. Cum devin plătitor de taxă pe valoare adăugată? În primul rând este necesar să clarificăm ce reprezintă o persoană impozabilă plătitoare de taxă la valoare adăugată. O persoană impozabilă care se încadrează categoriei de plătitor al taxei pe valoare adăugată este o companie a cărei componență în ceea ce privește vectorul fiscal include și acest tip de impozit și care deține în mod direct anumite obligații declarative în legătură cu acesta. Astfel, în acest sens persoanei juridice îi revine obligația colectării și achitării taxei pe valoare adăugată, a regularizării acesteia, și a respectării obligațiilor privind întocmirea decontului de taxă pe valoare adăugată aferent formularului D300, urmată de plata acestuia (dacă discutăm despre tva de plată). Privitor la posibilitatea de a fi încadrat la categoria persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, aceasta are două nuanțe: Încadrarea la plătitor de TVA prin opțiune; Trecerea la categoria plătitorilor de TVA prin depășirea plafonului cifrei de afaceri. Dacă discutăm despre cea de-a doua modalitate a tranziției de la persoană impozabilă neplătitoare de TVA la persoană impozabilă plătitoare de TVA trebuie să cunoști următoarele aspecte: Trecerea în categoria plătitorilor de TVA se realizează în prin depășirea plafonului TVA Info point! Plafonul de TVA face referire la valoarea cifrei de afaceri care delimitează cele două categorii de companii: plătitorii de TVA VS neplătitorii de TVA. Pentru ca o persoană juridică să treacă la categoria plătitorilor de TVA trebuie să depășească plafonul de 300 000 de lei raportat la cifra de afaceri. În această manieră, orice companie care depășește acest plafon, este obligată să realizeze tranziția spre categoria persoanei impozabile plătitoare de TVA. Există bineînțeles o procedură specifică pentru a realiza această tranziție. După acest moment, contribuabilului îi survin o serie de obligații declarative în legătură cu taxa pe valoare adăugată. Info point! Dacă te întrebi care este documentul prin intermediul căruia ești obligat să declari aderarea la noul statut al companiei tale, te afli la locul potrivit. Dacă firma a cărui antreprenor ești a depășit plafonul privind TVA ești obligat la declararea noului status și asumarea obligațiilor declarative. Urmărește exemplul de mai jos pentru clarificare. Exemplu din practica de afaceri a companiei Compania Z SRL cu obiect de activitate în sfera prestării serviciilor de curățenie, persoană impozabilă neplătitoare de TVA, a înregistrat până la data de 15 martie 2025 o valoare a cifrei de afaceri de 354 000 de lei. Pentru ralierea la conformitate, în termen de 10 zile de la momentul depășirii plafonului de TVA, adică până pe data de 25 martie 2025, compania Z SRL trebuie să depună formularul 700 Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal conform cu OPANAF nr. 252/24.02.2025. Societatea Z SRL va începe raportarea cu privire la taxa pe valoare adăugată începând cu prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost depășit, în cazul nostru 1 aprilie 2025. După consemnarea modificărilor în cadrul D700, aceasta se transmite prin intermediul mijloacelor electronice la distanță, urmând să fie prelucrată de către organele fiscale. Ultima variantă a formularului este din data de 24.04.2025 și poate fi descărcată prin intermediul site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea link-ului: https://static.anaf.r o/static/10/Anaf/Declaratii_R/700.html. Atenție! Recipisa declarației D700 va conține un mesaj text care face mențiuni asupra statusului documentului: în prelucrare de către organele fiscale. Ulterior, contribuabilul înregistrat în scopuri de TVA va primit un certificat special întocmit pentru reflectarea noului statut.  (certficat de înregistrare în scopuri de TVA). Breaking news! Un element de ultimă oră în ceea ce privește plafonul de TVA ce marchează trecerea către statutul de persoană impozabilă plătitoare de TVA a fost lansat recent în cadrul mediului de business prin intermediul unui proiect de ordonanță de urgență. Astfel, în data de 7 martie 2025, prin intermediul site-ului Ministerului Finanțelor, în cadrul secțiunii Transparență decizională, proiecte de acte normative, regăsim OUG privind modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Astfel, punctul 16 al proiectului de act normativ propune modificarea art. 310, alin. (1), (2) și (6). În linii mari, proiectul propune creșterea plafonului de TVA de la 300 000 de lei la 395 000 de lei. Actualmente, Codul Fiscal obligă contribuabilii la înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data depășirii plafonului. Proiectul de lege însă stabilește ca cel târziu la data depășirii plafonului să se realizeze înregistrarea în scopuri de TVA. Această modificare ar intra în vigoare cu data de 1 aprilie 2025 însă totuși nu apare nicio variantă concretă transpusă la nivelul Codului Fiscal la acest moment. În conformitate cu alin. (1) al art. 310 din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, persoanele impozabile care nu depășesc plafonul de TVA raportat la cifra de afaceri anuală declarată sau depășită în valoare de 300 000 de lei, pot să aplice regimul de scutire de taxă. Dacă discutăm despre varianta înregistrării prin opțiune ca plătitor de TVA, aceasta poate fi realizată atât de către SRL-uri cât și de către PFA-uri fără a fi atinsă condiția legată de valoarea minimă a cifrei de afaceri. Info Point! Așa cum deja ai reținut, pentru înregistrarea companiei tale ca persoană impozabilă plătitoare de TVA este nevoie să completezi și să transmiți electronic D700 alături de alte documente atașate acestuia. Cel mai frecvent, ANAF îți va solicita și ultima balanță de verificare din care rezultă depășirea valorii minime a cifrei de afaceri, și anume 300 000 de lei. Chiar dacă deții acest document cu caracter provizoriu (nedefinitivat), ANAF va fi interesat doar de valorile înscrise în clasa 7 de conturi, cele care compun cifra de afaceri, în acest caz specific. Pentru clarificarea conceptului de tranziție spre categoria de persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată, te invităm să urmărești graficul de mai jos: Astfel, imaginea de mai sus surprinde cele două laturi ale aspectului redat de înregistrarea unei persoane impozabile ca persoană impozabilă plătitoare de TVA. În final este bine să știi faptul că, la un anumit moment, compania condusă de tine se va afla în situația în care va trebui să realizeze această tranziție spre categoria plătitorilor de taxă pe valoare adăugată. Pentru moment, materialul nostru expune condițiile actuale pentru realizarea tranziției. Acestea pot suferi o serie de modificări de-a lungul timpului, modificări care trebuie să fie în permanență sub atenția antreprenorilor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015. Site-ul Ministerului Finanțelor, Ghidul privind taxa pe valoare adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/legislatie/Ghid_TVA_parteaI.htm.
0
Legislatie : , , , ,
Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul I

Minighid de informare privind taxa pe valoare adăugată (TVA). (Aproape) tot ce trebuie să cunoști din postura de antreprenor. Episodul I

Exemplificarea celor 4 tipuri de TVA Unul dintre conceptele de bază în jurul căruia gravitează orice afacere este legat de taxa pe valoare adăugată, sau simplu TVA. O serie de procese, documente, operațiuni sunt relaționate în mod direct la acest fenomen. Prea puțin înțeles de către antreprenori și prea adesea pus în discuție de către specialiști, conceptul manifestă o serie de incidențe asupra derulării afacerilor din România. Poate că deții cunoștințe vagi cu privire la taxa pe valoare adăugată, sau poate cunoști pe îndelete conceptul. Dacă intenționezi să explorezi mai îndeaproape fenomenul sau doar să îți reîmprospătezi cunoștințele cu privire la acesta, materialul de față este un prilej nimerit pentru a atinge acest obiectiv. Și pentru că poate introducerile lungi prelungesc nerăbdarea și inhibă curiozitatea, propunem să trecem direct la explorarea subiectului relaționat la taxa pe valoare adăugată. De la conceptualizare la aplicabilitatea reală a acestuia în viața afacerii tale. Pe scurt! Taxă VS impozit. Clarificare În retrospectivă. Cotele de TVA aplicabile Aspecte legate de colectarea și deducerea taxei pe valoare adăugată Exemplu de clarificare Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de recuperat Contabilitatea des(cifrată). Bine de știut! Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de plată Ce obligații declarative se subscriu persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Taxă VS impozit. Clarificare Fiecare antreprenor, indiferent de stadiul în care se află din punct de vedere al conducerii unei afaceri, trebuie să dețină cunoștințe cu privire la TVA. De la înțelegerea mecanismelor de funcționare, până la modul de calcul al TVA-ului, antreprenorii nu trebuie să fie privați de o serie de cunoștințe arondate subiectului. O clarificare cu adevărat necesară pentru antreprenorii de astăzi face referire la plasarea conceptului sub cupola unui impozit sau a unei taxe. Din practica afacerilor am identificat faptul că, adesea, antreprenorii nu relaționează corect conceptul. Astfel, TVA este un impozit sau o taxă? Dacă am întreba 100 de antreprenori, poate am rămâne surprinși de faptul că un procent semnificativ ar fi tentați să alinieze conceptul de taxă pe valoare adăugată unei taxe. Foarte mulți ar fi induși în eroare de însăși denumirea acestui fenomen, asociat în mod direct unei taxe. Totuși, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect plătit de către consumatori, colectată de către companii și transferată instituțiilor de stat. Deci, este bine să reții faptul că taxa pe valoare adăugată este un impozit, în ciuda denumirii acestuia care face trimitere directă la o taxă. Acesta deține valențe multiple și generează implicații numeroase atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic. După cum, cu toții suntem deja obișnuiți, taxa pe valoare adăugată este un impozit extrem de volativ, cunoscând o serie de modificări în anumite perioade de referință. În retrospectivă. Cotele de TVA aplicabile De-a lungul timpului, cotele aplicabile de taxă pe valoare adăugată au suferit o serie de modificări. Cotele de TVA sunt stipulate în cadrul art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Pentru o imagine retrospectivă a acestora, putem să afirmăm faptul că în marea majoritate a timpului, cota standard de TVA a fost fixată la 19%. Conform datelor oficiale regăsite prin intermediul site-ului Uniunii Europene, cea mai mare cotă aplicabilă de TVA se înregistrează la nivelul Ungariei, cu un procent stabilit la 27%, urmată de Finlanda (25,5%) și Suedia, Croația și Danemarca (25%). Astfel, poziționarea României cu privire la cota standard de TVA aplicabilă la nivelul statelor membre UE este rezonabilă, la nivel autohton aplicându-se a treia cea mai mică dintre cele aplicabile la nivelul tuturor țărilor (cele mai mici cote fiind de 17% și 18%). Aspecte legate de colectarea și deducerea taxei pe valoare adăugată Nu ne îndoim de faptul că aspectele legate de colectarea și deducerea TVA-ului îți sunt familiare. Totuși, poate, pe alocuri, cele două noțiuni asociate taxei pe valoare adăugată nu au fost asimilate în manieră corectă, sau au lăsat loc interpretării. În primul rând, ceea ce trebuie să cunoști cu privire la cele două concepte asociate direct TVA-ului, este faptul că atributul deductibil al taxei pe valoare adăugată este asociat operațiunilor de achiziție iar componenta colectată este asimilată operațiunilor de vânzare a unor bunuri, prestare a unor servicii. Exemplu de clarificare Societatea X SRL prestează servicii de consultanță financiar-contabilă către un client persoană juridică. Valoarea totală a serviciilor prestate este de 6000 de lei (tariful unitar fără TVA), la care se adaugă TVA-ul în valoare de 1140 de lei. Această valoare reprezintă TVA-ul colectat. Aceeași companie achiziționează o imprimantă pentru care primește prin intermediul platformei RO e-factura, factura în valoare de 1800 de lei (preț unitar fără TVA)+342 de lei TVA. Astfel, valoarea de 342 de lei corespunde TVA-ului deductibil. Ce este foarte important de reținut, este faptul că, trebuie să ținem cont de cotele de TVA aplicabile pentru fiecare tip de operațiune în parte. Astfel, este important să cunoaștem exact circumstanțele în care se aplică cotele reduse de TVA precum și cota standard. O companie, înregistrează pe parcursul unei perioade de referință (de regulă luna calendaristică este reperul principal pentru depunerea declarațiilor fiscale) o serie de operațiuni de achiziție și de vânzare, tranzacții care sunt asociate TVA-ului deductibil sau colectat. Până pe data de 25 a lunii următoare celei în care intervine faptul generator al taxei, valorile comensurate prin intermediul celor două tipuri de TVA sunt regularizate, puse în balanță, analizate, acțiune concretizată ulterior într-o valoarea necesară de achitat către bugetul de stat sub forma unui TVA de plată, ori o valoare de recuperat de la bugetul de stat, relaționată la TVA de recuperat. Pe scurt și sub forma unui limbaj cât mai accesibil pentru orice antreprenor, dacă valoarea TVA-ului asociat achizițiilor (deductibil) înregistrează pe parcursul unei perioade de referință din cadrul exercițiului financiar o valoare mai mare decât TVA-ul asociat livrărilor (colectat), atunci vei avea de recuperat o sumă de la bugetul de stat, sub forma taxei pe valoare adăugată de recuperat. Reține! Totalitatea operațiunilor de achiziție cu TVA-ul aferent acestora, se regăsesc în cadrul Jurnalului de cumpărare. De asemenea, operațiunile de vânzare sunt reflectate prin intermediul Jurnalului de vânzare. Acestea stau la baza regularizării taxei pe valoare adăugată aferentă perioadei de referință. Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de recuperat Compania X SRL, persoană impozabilă plătitoare de TVA, cu domeniul de activitate în sfera prestării serviciilor de curierat înregistrează pe parcursul lunii martie 2025 achiziții în valoare de 15 000 de lei (baza impozabilă). TVA-ul aferent acestora, pe baza consemnărilor din cadrul Jurnalului de cumpărare este de 2850 de lei. De asemenea, ca urmare a relațiilor de colaborare atât cu persoane fizice cât și cu persoane juridice, compania facturează prestare de servicii în valoare de 13 250 de lei (baza impozabilă). TVA-ul aferent operațiunilor de livrare, consemnat în Jurnalul de vânzare este de 2518 lei. Din situația expusă, rezultă un TVA asociat operațiunilor de achiziție mai mare decât cel corelat la operațiunile de livrare. Astfel diferența dintre cele două valori, și anume, 332 de lei reprezintă TVA de recuperat de la bugetul de stat aferent lunii martie. Contabilitatea des(cifrată). Bine de știut! Declarația fiscală care surprinde aspectele legate de taxa pe valoare adăugată se numește Decont de taxă pe valoare adăugată, asociat formularului D300. Aceasta se depune de către plătitorii de TVA, până în data de 25 a lunii următoare efectuării operațiunilor, termenul scadenței fiind data de 25 a lunii. Există astfel două situații în care se poate afla un contribuabil din punct de vedere al statusului taxei pe valoare adăugată. Prima situație este cea prezentată anterior, în care, ca urmare a operațiunii de regularizare obținem o valoare de recuperat de la bugetul de stat. Mai există însă și o a două opțiune și cea mai frecvent întâlnită în practica financiar-contabilă a companiilor. Aceasta se referă la taxa pe valoare adăugată de plată. Când întâlnim concret în practica afacerilor această situație? Atunci când taxa pe valoare adăugată deductibilă este mai mică decât taxa pe valoare adăugată colectată. Deci, dacă pe parcursul unei perioade de referință, TVA-ul aferent achizițiilor este mai mic decât cel corespunzător livrărilor, atunci vei avea de achitat diferența la bugetul de stat sub forma unui TVA de plată. Exemplu din viața financiar-contabilă a companiei-TVA de plată O companie cu domeniul de activitate în sfera comercializării de produse nealimentare, întregistrează în luna martie 2025 achiziții conform jurnalului de cumpărare în valoare de 14 520 de lei, care corelează un TVA deductibil de 2759 lei. În aceeași perioadă de referință, compania facturează vânzarea de produse în valoare de 16 530 de lei, operațiuni care asociază un TVA de 3141 de lei. Astfel, din operațiunea de regularizare a TVA-ului rezultă o taxă pe valoare adăugată de plată de 382 de lei (diferența dintre 3141 și 2759). Aceasta va fi achitată după depunerea decontului de TVA aferent declarației fiscale D300, termenul scadent al acesteia fiind până la data de 25 aprilie 2025. Recapitulăm! Așadar, 4 cele mai importante concepte asociate direct taxei pe valoare adăugată au fost conturate mai sus prin intermediul unor exemple culese din practica financiar-contabilă a afacerilor, pentru ca tu, în calitate de antreprenor, să deții o imagine clară cu privire la semnificația taxei pe valoare adăugată deductibilă, colectată, de plată și de recuperat. Ce obligații declarative se subscriu persoanelor impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată? Precum menționam anterior, vectorul fiscal reprezintă reperul care dă tonul în ceea ce privește imaginea obligațiile declarative ale unui contribuabil raportat la o perioadă de referință specifică. În cadrul acestui vector fiscal regăsim și componenta plătitor de TVA/neplătitor de TVA. Există anumit condiții specifice pentru ca o companie să fie încadrată la categoria plătitorilor de TVA, despre care vom discuta într-un episod următor. Dacă ești încadrat la categoria persoanei impozabile plătitoare de taxă pe valoare adăugată, trebuie să cunoști faptul că persoana responsabilă de gestiunea datelor financiar-contabile a companiei va depune cu o regularitate lunară sau trimestrială următoarele tipuri de declarații fiscale: D300 ,,Decontul de taxă pe valoare adăugată” depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente; D394 ,,Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA” aferentă perioadei de raportare precedente (această declarație este corelată la perioada fiscală pentru care se depune decontul de TVA), depusă până la data de 30 a perioadei de raportare precedente; D301 ,,Decontul special de taxă pe valoare adăugată” care se transmite în situația neplătitorilor de TVA dar care sunt obligați la plata taxei pe valoare adăugată pentru prestările de servicii ori livrările de bunuri intracomunitare, în anumite circumstanțe specifice, depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente; D390 ,,Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările de servicii intracomunitare”, depusă până la data de 25 a perioadei de raportare precedente. Calendarul complex și actualizat cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale poate fi regăsit pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin accesarea următorului link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm. Taxa pe valoare adăugată este un impozit cu implicații multiple asupra afacerii derulate de tine. Orice antreprenor informat va căuta aprofundarea conceptului și asimilarea poziției pe care acesta îl ocupă în rândul proceselor antreprenoriale derulate. Deoarece gradul de complexitate a acestuia este unul semnificativ, rămâi alături de noi pentru a te pune la curent cu privire la limite, plafoane, mod de calcul și actualități ale taxei pe valoare adăugată. Toate acestea într-un episod următor.   Referințe principale de informare Site-ul Consiliului Uniunii Europene, Taxa pe valoare adăugată (TVA) în UE, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/vat/. Site-ul Your Europe, Taxa pe valoare adăugată-norme și cote, material în format electronic, disponibil la adresa: https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/index_ro.htm#inline-nav-7. Site-ul Agenței Naționale de Administrare Fiscală, Calendarul obligațiilor fiscale, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm.
0
Legislatie : , , , , ,