Reperarea bonului fiscal pe traseul sistemului național RO e-factura

Dacă ai întreba antreprenorii momentului care este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă pe traseul digitalizării fiscale a afacerii în context RO e-factura, ce răspuns crezi că ai primi? Cu siguranță, unul corelat la modalitatea de menținere sau chiar sporire a gradului de conformitate fiscală în ceea ce privește utilizarea corectă a platformei prin prisma gestionării corecte a documentelor de evidență primară. Temerea este justificată. Bunul mers al companiilor la ora actuală este influențat major de modalitatea în care este gestionată schimbarea care vine odată cu digitalizarea fiscală. Una dintre cele mai semnificative responsabilități a departamentului financiar-contabil al companiei este legată de reperarea rolului fiecărui document din cadrul circuitului informațional în contextul lansării digitalizării fiscale. Utilizatorii sistemelor precum și antreprenorii trebuie să fie informați cu privire la circuitul informațional al documentelor în contextul paradigmelor digitalizării fiscale. De aceea, rolul nostru pentru conturarea minighidului de utilizare a acestor documente este dublu justificat: pe de-o parte datorită impactului utilizării platformei naționale RO eFactura asupra documentelor de evidență primară precum și a altor paradigme ale digitalizării fiscale, iar pe de altă parte datorită importanței semnificativ crescute a clarificării manierei de reformare a domeniului financiar-contabil sub apanajul modernizării. Indicatorul cu marcaj de oprire Indicatorul cu marcaj de oprire este poziționat astăzi în dreptul conceptului de bon fiscal. Staționarea este una justificată. Apariția și implementarea sistemelor digitale aștern adesea un nor de incertitudine asupra modalității de utilizare a documentelor de evidență primară în contexte dificil de preconizat de către antreprenori. Se remarcă astfel o serie de antreprenori care să rătăcesc în drumul spre atingerea conformității fiscale. Rolul nostru este să repunem pe direcția corectă pe orice factor decizional al afacerii interesat de maximizarea gradului de conformitate legală și fiscală. Așadar, astăzi pornim spre drumul spre clarificarea rolului bonului fiscal în contexte inovative precum este cel dictat de apariția sistemului național RO e-factura. Un reper important pe noul traseu al circuitului informațional al documentelor de evidență primară. Ce este bonul fiscal, care sunt circumstanțele care ocazionează emiterea acestuia și cum este utilizat bonul fiscal pe fondul apariției sistemului RO efactura? Acestea, precum și alte aspecte arondate subiectul vor fi clarificate în cele ce urmează. Ce este bonul fiscal și care este rolul acestui în noul context al digitalizării fiscale? Conform art. 4 din cadrul OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, bonul fiscal reprezintă documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal. Astfel, bonul fiscal reprezintă un document de certificare a încasării contravalorii bunurilor livrate ori a serviciilor prestate, fiind un document cu caracter justificativ. În situația în care te întrebi dacă bonul fiscal își pierde din intensitatea relevanței în contextul apariției noilor paradigme ale modernității fiscale, putem să infirmăm această ipoteză la momentul actual. Astfel, rolul său de document justificativ își menține valabilitatea și în noul cadru dictat de utilizarea platformei naționale RO e-factura, chiar dacă acesta nu este în mod direct conectat la ceea ce presupune utilizarea sistemului. Care sunt circumstanțele în care o companie este obligată la emiterea bonului fiscal? Bonul fiscal este documentul emis de către aparatul de marcat electronic fiscal în momentul efectuării unei tranzacții, fie că discutăm despre livrarea unui bun ori prestarea unui serviciu. Practic, orice operator economic care deține un aparat de marcat electronic fiscal este obligat să emită bon fiscal. Conform art. 1 din cadrul OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aceștia sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale în situația în care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de debit/credit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea bunurilor livrate ori a serviciilor prestate efectuate direct către populație. În acest context, emiterea bonurilor fiscale și înmânarea acestora către utilizatori este o prevedere cu caracter obligatoriu. Atenție! Când nu este necesară eliberarea bonului fiscal? Emiterea bonului fiscal și înmânarea acestuia clientului nu este obligatorie în contextul în care operatorii dețin aparate de marcat electronice fiscale care nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare. Astfel, pentru aparatele de marcat electronice fiscale integrate în cadrul echipamentelor nesupravegheate (de exemplu, automate comerciale ce funcționează pe bază de plată cu cardul) nu este obligatorie integrarea dispozitivelor de imprimare și de afișaj. Trebuie să cunoști faptul că înmânarea bonului fiscal către client reprezintă un aspect cu caracter obligatoriu. În situația în care acest fapt este omis în totalitate sau respectat doar parțial (în sensul în care clientul primește un alt document în afara bonului fiscal), clientul este obligat să solicite eliberarea acestuia. Singura excepție în acest sens este redată de situația în care ca urmare a defectării casei de marcat nu există tehnic posibilitatea eliberării bonului fiscal. În situația în care operatorul economic refuză înmânarea bonului fiscal, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziționat ori de serviciul prestat în regim gratuit. Care sunt principalele elemente care trebuie conținute de către bonul fiscal? În conformitate cu art. 4 din cadrul OUG 28/1999 cu modificările și completările ulterioare, printre elementele principale ale bonului fiscal se numără: elementele de identificare ale operatorului economic emitent, adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat fiscal, logotipul și seria de instalare a AMEF-ului, elementele de identificare ale bonului fiscal (număr de ordine, data și ora emiterii), denumirea bunului livrat ori a serviciului prestat, prețul, cantitatea, valoarea fiecărei operațiuni, valoarea TVA-ului și cota de taxă aplicabilă, valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoare adăugată precum și valoarea altor taxe care nu sunt cuprinse în baza de impozitare a TVA. Ca aspect de ultimă oră cu privire la elementele obligatorii care trebuie conținute de către bonul fiscal putem să identificăm codul QR asociat datei și orei emiterii bonului fiscal, numărului de identificare al AMEF și seriei fiscală a acestuia. Această nouă reglementare a generat valuri de incertitudine în rândul operatorilor economici deținători a aparatelor de marcat electronice fiscale, în unele situații implementarea imediată a acestora fiind dificilă, chiar imposibilă. Vocea antreprenorilor cu privire la dificultățile tehnice privind implementarea noutății a avut rezonanță în spațiul legislativ, motiv pentru care termenul limită cu privire la ralierea la conformitate în acest sens a fost prelungit până la data de 1 septembrie 2025. Aspectul a fost transpus la nivelul legislației prin intermediul art. II din cadrul OUG 125/2024 pentru completarea art. 2 și suspendarea aplicării unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza case de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Un alt aspect relativ nou pentru cei care emit bonuri fiscale este legat de obligativitatea menționării în cadrul acestuia a bacșișului. Conform art. 2^3, alin. 2 din cadrul OUG 28/1999, bacșișul se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitate de încasare a acestuia (cash sau prin intermediul instrumentelor fără numerar). O excepție de la această regulă este redată de situația în care se realizează livrarea produselor la domiciliul clientului. Care este ,,relația” bonului fiscal cu sistemul național RO e-Factura? După cum cel mai probabil cunoști, implementarea sistemului RO e-factura a modificat puțin raportarea la circuitul informațional al documentelor. În ceea ce privește bonurile fiscale și raportarea la sistemul național RO e-factura din punct de vedere a emiterii acestora, este bine să știm faptul că nu există obligativitatea transmiterii bonurilor fiscale în cadrul sistemului. Conform art. 10 din cadrul OUG 120/2021, bonurile fiscale care îndeplinesc criteriile unei facturi simplificate nu trebuie transmise în cadrul platformei RO e-factura. Astfel, utilizatorii sistemului nu sunt obligați să se ralieze regulilor privind încărcarea documentului în cadrul sistemului atunci când discutăm despre bonul fiscal, fie că este vorba despre bonurile fiscale emise în relația de tip B2B sau emise către persoanele fizice. Acum că au fost puse sub lumina reflectoarelor cele mai importante aspecte cu privire la bonul fiscal și rolul acestuia în noi contexte conturate de implementarea paradigmei digitale RO e-factura, vă propunem să urmărim câteva chestiuni pragmatice din sfera practicii de afaceri. De pe terenul practicii de afaceri… 1. Facturile emise la bonul fiscal Antreprenorii au întrebat: Care este abordarea în ceea ce privește facturile emise la bonul fiscal, în contextul RO e-facturii? Iar noi am oferit răspunsul: În ceea ce privește acest aspect, putem spune că, într-o oarecare măsură domnește ambiguitatea. Există în practica comercială situații în care ulterior emiterii unui bon fiscal să fie eliberată și factura? Da, operatorii economici pot să elibereze factură aferentă unui bon fiscal la solicitarea clientului. Un aspect de importanță majoră în acest sens, reglementat prin intermediul HG 355/2023 privind modificarea reglementărilor legate de utilizarea caselor de marcat electronice fiscale, este redat de obligativitatea eliberării facturii la bon fiscal la data eliberării celui de urmă. Aceste facturi se declară în cadrul sistemului național RO e-factura, fie că sunt emise către persoane juridice, fie că sunt emise către persoane fizice. Astfel, în termen de 5 zile calendaristice, utilizatorii sistemului RO e-factura, trebuie să încarce facturile emise în cadrul sistemului. Totuși, sunt la momentul actual o serie de controverse pe marginea problematicii. 2. Deducerea TVA aferentă bonurilor fiscale Antreprenorii au întrebat: Pentru bonurile fiscale care atestă achiziția de combustibil, care au înscris codul de TVA al beneficiarului, se poate recurge la operațiunea de deducere a taxei pe valoare adăugată? Acestea se primesc prin intermediul E-facturii? Iar noi am oferit răspunsul: Bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile de formă și de fond pot să reprezintă bază pentru deducerea taxei pe valoare adăugată. Astfel, acestea nu trebuie să depășească valoarea de 100 de euro (inclusiv TVA) și să aibă menționat codul de identificare fiscală al beneficiarului imprimat cu ajutorul casei de marcat. Evident, reiterăm faptul că trebuie respectate condițiile de formă și de fond cu privire la întocmirea corectă a bonului fiscal și respectarea reglementărilor în vigoare raportat la emiterea acestuia. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că, la solicitarea clientului, operatorul economic are obligația de eliberare și a facturii, pe lângă bonul fiscal. Așa cum menționam pe parcursul materialului, nu există obligativitatea încărcării în cadrul RO eFacturii a bonurilor fiscale. Deci aceasta nu este o precondiție pentru posibilitatea deducerii taxei pe valoare adăugată. Încheiem parcursul de reperare a bonului final în noul context al digitalizării fiscale prin conturarea faptul că rolul bonului fiscal nu se diminuează pe fondul apariției și utilizării sistemului RO e-facturii. Totuși, acesta nu are relația de legătură directă cu sistemul, în sensul în care bonul fiscal emis de către operatorul economic nu trebuie încărcat în cadrul platformei. Companiile trebuie să fie vigilente pentru a respecta toate condițiile de formă și de fond în vederea asigurării deductibilității taxei pe valoare adăugată aferentă acestora. 3. Cum procedăm în situația în care am emis o factură fiscală, am trimis-o în sistemul e-Factura iar apoi clientul dorește să achite factura respectivă cu cash sau card bancar şi se emite bon fiscal?   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul Oficial 688 din 10 septembrie 2015. Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în  Monitorul Oficial nr. 960 din 7 octombrie 2021. Ordonanța de urgență nr. 28 din 25 martie 1999 (**republicată**)privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, Publicat în  Monitorul Oficial nr. 75 din 21 ianuarie 2005. Hotărâre nr. 355 din 20 aprilie 2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, Publicat în Monitorul Oficial nr. 344 din 24 aprilie 2023.
0

Problematica deducerii TVA-ului raportat la bonurile fiscale în context RO e-Factura. Clarificări necesare

A trecut deja mai bine de un an de la momentul lansării obligativității utilizării platformei naționale RO eFactura în spectrul ,,oficializării” relației de afaceri de tip B2B, iar recent pe direcția B2C. Nu trebuie să uităm și de punctul zero al aplicabilității sancțiunilor care corespunde cu luna iulie a anului 2024. Practica antreprenorială uzuală nu relevă încă situații concrete legate de sancționare, cel puțin raportat la ceea ce cunoaștem la acest moment. Oricum, în situația derulării unei inspecții fiscale în cadrul entității, aspectele legate de conformare cu privire la legislație în materie de RO e-factura vor fi aduse necontenit în lumina reflectoarelor. Acest aspect responsabilizează conducătorii departamentelor financiar-contabile să respecte îndeaproape toate normele cu privire la utilizarea platformei, chiar și în absența sancționării. Ba mai mult, este indicat să formăm și să promovăm necontenit dezvoltarea unei culturi a corectitudinii și a depunerii eforturilor de respectare a normelor specifice, chiar și în spatele ușilor închise, atunci când procesele derulate de către companie nu se află în vizorul inspectorilor fiscali. Adesea, această practică lipsește din cadrul companiilor, din motive mai mult sau mai puțin obiective. Rescrierea regulilor jocului antreprenorial în context RO e-factura reprezintă o preocupare principală pentru fiecare antreprenor interesat de aspectul conformității și legalității fiscale. Interdependența sistemelor digitale fiscale fac ca problematica acurateței datelor declarate prin intermediul acestora să fie acutizată. Înainte de apariția sistemului național RO e-TVA, informația transmisă în cadrul E-facturii circula în dublu sens: de la contribuabili la Agenția Națională de Administrare Fiscală. De la momentul lansării sistemului RO e-TVA, informația deține impact multiplu. Declararea datelor în cadrul RO e-factura, a RO e-case de marcat electronice fiscale și în cadrul RO e-Transport deține valențe asupra conturării decontului precompletat de TVA. În acest context, utilizarea în parametrii de corectitudine a acestora este un aspect cu influență semnificativă asupra decontului de TVA precompletat aferent formularului P300. Pe scurt! Procesul clarificării noutăților fiscale sub lupa specialiștilor… Pe fondul regulilor trasate de utilizarea sistemului național RO e-factura, cum ne raportăm la bonurile fiscale? Acestea trebuie încărcate în cadrul platformei? De pe terenul pragmaticii. Antreprenorii au întrebat, iar noi am oferit răspunsul… Implementarea sistemului național RO e-factura modifică regulile privind deducerea taxei pe valoare adăugată aferent achizițiilor realizate pe baza bonului fiscal emis cu ajutorul aparatelor de marcat electronice fiscale? În esență… Procesul clarificării noutăților fiscale sub lupa specialiștilor… Încă de la momentul lansării platformei naționale RO e-factura, o serie de problematici identificate pe traseul ralierii la conformitate fiscală au stat permanent sub atenția specialiștilor. Maparea principalele modificări survenite în structura sistemului au fost concretizate în repere concrete plasate pe harta paradigmelor digitalizării fiscale. Unul dintre cei mai importanți factori atunci când discutăm despre rolul documentelor de evidență primară reconturat de reformele digitalizării fiscale este arondat colectării/deducerii de TVA. Ce cutume ar trebui să respectăm pentru a asigura gestionarea corectă a taxei pe valoare adăugată? În episodul de astăzi, vom face referire la problematica deducerii TVA-ului aferentă bonurilor fiscale în contexte inovative din punct de vedere digital, trasate de apariția sistemului național RO e-factura. Un aspect în care domnește incertitudinea în rândul antreprenorilor. În vederea conferirii caracterului pragmatic vom răspunde punctual la cele mai des întâlnite spețe în  terenul practicii de afaceri raportat la subiectul lansat. Pe fondul regulilor trasate de utilizarea sistemului național RO e-factura, cum ne raportăm la bonurile fiscale? Acestea trebuie încărcate în cadrul platformei? Singurele documente care trebuie încărcate în cadrul platformei naționale RO eFactura sunt reprezentate de facturile emise în relația derulată între companii (B2B), facturile emise de către companii pentru prestarea de servicii, executarea de lucrări ori livrarea de bunuri către persoanele fizice precum și cele emise în relația de tip B2G. Niciun alt document, indiferent de natura acestuia ori de specificul tranzacției efectuate nu își găsește locul în cadrul sistemului național RO e-Factura. Cel puțin, nu la momentul actual, raportat la reglementările momentului. De pe terenul pragmaticii. Antreprenorii au întrebat, iar noi am oferit răspunsul… Ei au întrebat: Unul dintre antreprenorii novice expune situația conform căreia ca urmare a prestării unui serviciu pentru care a primit doar bon fiscal cu mențiunea CIF-ului companiei există posibilitatea deducerii TVA-ul aferent, deoarece acest document nu este regăsit în cadrul platformei RO e-factura. Iar noi am oferit răspunsul: OUG 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura aduce clarificări în legătură cu obligativitatea utilizării sistemului RO e-factura pentru oficializarea relațiilor comerciale derulate între companii, între persoane fizice și companii precum și pe direcția persoanelor juridice și a instituțiilor guvernamentale. Conform normelor în vigoare la momentul actual cu privire la utilizarea sistemului RO e-factura, bonurile fiscale fac excepție de la obligativitatea încărcării în cadrul sistemului. Astfel, articolul 1 al actului normativ fixează aspectul legat de excluderea bonurilor fiscale ce îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate de la obligativitatea transmiterii prin intermediul sistemului. Astfel, posibilitatea deducerii taxei pe valoare adăugată în acest context nu este dependentă de încărcarea documentului în cadrul platformei RO e-factura. Nu vom regăsi astfel de documente în cadrul sistemului național RO e-factura, fie că discutăm despre facturi proforme, aviz de însoțire a mărfii ori bonuri fiscale. Compania va putea astfel să își deducă TVA-ul aferent operațiunii specifice bonului fiscal respectiv, dacă acesta respectă, bineînțeles normele în vigoare cu privire la întocmirea acestui document. Implementarea sistemului național RO e-factura modifică regulile privind deducerea taxei pe valoare adăugată aferent achizițiilor realizate pe baza bonului fiscal emis cu ajutorul aparatelor de marcat electronice fiscale? În cadrul art. 69, alin. (6) din Normele metodologice aferente art. 299 din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal sunt aduse mențiuni asupra posibilității privind deducerea taxei pe valoare adăugată pe baza bonurilor fiscale emise de către aparatul de marcat electronic fiscal și primite de către contribuabili pentru achiziții de bunuri și servicii. Atenție! Condiția principală pentru conturarea cadrului privind deductibilitatea TVA-ului pe baza bonului fiscal este reprezentată de înscrierea de către emitentul bonului fiscal (furnizorul) a codului unic de identificare fiscală în scopuri de TVA al beneficiarului. Cadrul normativ precizează faptul că acestă mențiune se realizează cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal. De asemenea, pentru îndeplinirea criteriului de deductibilitate, valoarea bonului fiscal nu trebuie să depășească 100 de euro. Astfel, actele legislative ce reglementează activitatea sistemului național RO e-factura nu produc modificări la nivelul principiilor legate de aspectul deducerii taxei pe valoare adăugată. Așadar regimul privind deducerea taxei pe valoare adăugată nu suportă modificări în urma apariției obligativității utilizării sistemului național RO e-factura începând cu data de 01.01.2024. În esență… Este bine să reținem faptul că implementarea sistemului național RO e-factura nu produce efecte asupra deducerii taxei pe valoare adăugată din perspectiva bonurilor fiscale primite pentru achiziționarea de bunuri și servicii. Taxa pe valoarea adăugată poate fi dedusă pe baza respectării prevederilor legale cu privire la elementele obligatorii care trebuie conținute de către bonul fiscal emis de către prestatorul de servicii/furnizorul de bunuri. De asemenea, platforma este utilizată pentru încărcarea facturilor emise în sens triplu: pe direcția relației de tip B2B, B2C și B2G, bonurile fiscale fiind excluse din cadrul acestei categorii.   Referințe principale de informare Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 960 din 7 octombrie 2021. Rentrop & Straton, E-FACTURA în 50 de întrebări și răspunsuri, Material în format electronic. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
0

Gestiunea stocurilor Gestiunea global-valorică VS gestiunea cantitativ-valorică. Episodul 2

Episodul 1: Gestiunea global-valorică VS gestiunea cantitativ-valorică Ca antreprenor novice sau dimpotrivă, experimentat, provocările specifice epocii economiei contemporane pot să dețină o notă acutizată din punct de vedere a dificultății expuse. Pentru unii dintre cei care fac parte din peisajul mediului de business problematica gestiunii stocurilor este vitală pentru bunul mers al afacerii. Transformările specifice digitalizării în ansamblu a proceselor de afaceri pun antreprenorii în reală dificultate. Aceștia trebuie să identifice cele mai adecvate instrumente pentru a gestiona eficient schimbarea. Aceste aspecte vizează și problematica gestiunii stocurilor, principalul fenomen cu rezonanță asupra acestora fiind RO e-SAF-T. Unul dintre aspectele de primă importanță pentru afaceri este reprezentat de gestiunea stocurilor. Lansarea sistemului național RO e-SAF-T redirecționează lumina asupra subiectului. Care este sensul în care această paradigmă redirecționează plenar reflectoarele asupra problematicii RO e-SAF-T? Așa cum știm din materialele postate anterior, declarația de Stocuri a început să fie solicitată de către organele de control fiscal însă nu se bucură de o popularitate foarte crescută în rândul contribuabililor, aspect care îngreunează puțin procesul de întocmire a acesteia. Astfel, declarația SAF-T la cerere cuprinde în manieră exclusivă aspecte legate de situația stocurilor societății sau stocurilor la dispoziția entității, situația mișcărilor privind stocurile funcție de tranzacțiile realizate, opisul tipologiei mișcărilor de stocuri, specificații privind proprietarii stocurilor în cazul stocurilor la dispoziția entității. O influență semnificativă asupra raportării o deține metoda de gestiune utilizată pentru evidența stocurilor. Pe scurt! Una dintre provocările problematicii în context RO e-SAF-T O altă nuanță a problematicii Metoda cantitativ-valorică pe înțelesul antreprenorilor Aspecte diferențiale… Una dintre provocările problematicii în context RO e-SAF-T Des vehiculată de către antreprenori și validată în mod particular de către specialiști, una dintre cele mai mari provocări ale gestiunii stocurilor pe fondul apariției paradigmei RO e-SAF-T este legată de maniera de lucru din punct de vedere a gestionării informatizate a datelor. O serie de companii gestionează separat stocurile prin intermediul unui soft special conceput pentru gestiunea acestora. Este indicat să obținem asigurări cu privire la maniera performantă de gestiune a datelor legate de stocuri în așa fel încât să acoperim cerințele de raportare specifice acestui spectru. Și aici, echipa Facturis Online se dovedește a fi aliatul potrivit pentru ca problematica gestionării stocurilor pentru îndeplinirea cerințelor declarative să fie tratată corespunzător în așa fel încât declarația informativă D406 care se referă în mod deosebit la raportarea la cerere să îndeplinească atributul complexității și al acurateței din punct de vedere a datelor transmise. O altă nuanță a problematicii O altă provocare de același calibru cu cea prezentată anterior face trimitere la metoda utilizată de entitate cu privire la gestiunea stocurilor. Astfel, se conturează cele două metode de evidență, și anume: metoda global-valorică, respectiv, metoda cantitativ-valorică. Fiecare dintre acestea, îmbracă o altă față atunci când vine vorba despre raportarea la cerere cu privire la declarația de Stocuri. Mai multe informații cu privire la aceste aspecte pot fi accesate prin intermediul blogului nostru care conturează elementele de noutate cu privire la incidența tipului de evidență a stocurilor asupra declarației D406. Te provocăm astfel să arunci o scurtă privire asupra postărilor noastre anterioare. Pentru a înțelege implicațiile celor două metode asupra manierei de întocmire a declarației informative cu privire la Stocuri, trebuie să asimilăm principalele caracteristici ale acestor metode de gestionare a acestora. În cadrul episodului anterior, am scos în relief principalele caracteristici ale metodei global-valorice. Acestea au fost explicate pe înțelesul antreprenorului, pentru a fi mult mai facil de asimilat de către orice inițiator de afaceri. Astăzi, prin intermediul acestui material, vom contura cele mai importante caracteristici ale metodei cantitativ-valorice într-o manieră care să faciliteze drumul spre înțelegerea implicațiilor metodei asupra gestiunii de stocuri. Metoda cantitativ-valorică pe înțelesul antreprenorilor Ce este bine să știi de la bun început, este faptul că, această metodă are un grad mai ridicat de complexitate decât metoda global-valorică. Și din punct de vedere a volumului de muncă dar și din perspectiva documentelor care necesită întocmite. Totuși, aceasta oferă o imagine transparentă a situației stocurilor prin prisma evidenței detaliate cu privire la elementele legate de gestiunea stocurilor. În acest caz, pentru stocuri se întocmește fișa de magazie, spre deosebire de metoda global-valorică unde nu este necesară întocmirea acestui document, doar a Raportului de Gestiune Zilnic. În cadrul fișelor de magazie se înregistrează documentele de intrare și de ieșire cu privire la stocuri evidențiate din punct de vedere cantitativ. Evidența acestora se realizează la locul de depozitare. Ulterior, se realizează centralizarea acestor date în borderouri, care se transmit către departamentul de contabilitate. Această metodă de evidență a stocurilor se pretează pentru orice tip de entitate, indiferent de caracteristicile stocurilor deținute de aceasta. În cazul stocurilor care sunt evidențiate prin metoda cantitativ-valorică, în cadrul notei de recepție este menționat doar prețul de achiziție, spre deosebire de metoda global-valorică unde mențiunea prețului de vânzare este obligatorie. Astfel, prețul de vânzare este flexibil, nefiind obligatoriu de menționat în cadrul fiecărui NIR. În acest sens nu se remarcă nicio restricție, modificarea prețului nefiind un aspect necesar de justificat prin intermediul documentelor. Evidența stocurilor prin intermediul acestei metode conferă posibilitatea cunoașterii situației specifice cu privire la stocuri cu privire la cantități, preț de intrare precum și valoare de ieșire. Unul dintre avantajele principale ale metodei este legat de posibilitatea urmăririi situației detaliate cu privire la profitul obținut pe fiecare tip de stoc în parte, aspect care contribuie la adoptarea corectă a deciziei de eliminare din gestiune a unui produs neperformant și care nu generează profit pentru entitate. În mod frecvent, gestiunea stocurilor evidențiate prin intermediul acestei metode este integrată în cadrul modulului de contabilitate, aspect care conferă cunoașterea situației stocurilor la orice moment (numărul de bucăți din fiecare produs precum și valoarea acestuia). Valoarea produselor se determină funcție de metoda de descărcare a stocurilor. Printre cele mai utilizate metode se remarcă metoda FIFO (primul intrat, ultimul ieșit), metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieșit), metoda CPM (costului mediu ponderat). Cea mai utilizată metodă în practica de afaceri este metoda FIFO care presupune descărcarea de gestiune în ordine intrării stocurilor în entitate. Astfel, produsele cu costurile vechi sunt scoase primele din cadrul evidenței. Gestiunea stocurilor prin intermediul acestei metode permite determinarea profitului pe fiecare tip de produs precum și a procentului aferent acestuia din totalul vânzărilor realizate, un aspect crucial pentru definirea strategiei comerciale. De asemenea, metoda cantitativ-valorică deține un grad de complexitate mai ridicat atunci când discutăm despre transmiterea declarației SAF-T cu privire la stocuri. Iată mai jos imaginea celor mai importante specificități ale metodei de gestiune cantitativ-valorice: Fiecare dintre cele două metode de evidență a stocurilor, fie că discutăm despre metoda global-valorică ori cantitativ-valorică sunt utilizate în activitatea practică a afacerilor. Orice entitate, în relație cu necesitățile de informare și cu volumul de muncă alege să utilizeze una dintre aceste mijloace de evidență. Există totuși unele discuții la momentul actual, în context RO e-SAF-T cu privire la obligativitatea utilizării metodei cantitativ-valorice în detrimentul celeilalte metode, sau viceversa. Deoarece unii antreprenori utilizează metoda global-valorică pentru tipul de activitate derulat, se întreabă dacă aceasta poate îndeplini cerințele de raportare în ceea ce privește solicitările ANAF cu privire la raportarea specială, cea referitoare la stocuri. În altă ordine de idei, dacă gestiunea stocurilor se realizează pe baza metodei global-valorice, nu se pot declara anumite informații complexe cu privire la stocuri. Metoda nu oferă bazele furnizării informațiilor laborioase cu privire la gestiunea stocurilor. Ce este bine să cunoaștem însă, este faptul că legislația în vigoare nu ne obligă să utilizăm metoda cantitativ-valorică. Nu apar modificări de această natură pe fondul implementării RO e-SAF-T. Totuși, este indicat să realizăm o reconfigurare a traseului și să alegem cea mai bună metodă de gestiune, ținând cont de toți factorii care intră în legătură directă cu acest aspect. Aspecte diferențiale… Acum că am conturat cele mai importante caracteristici ale celor două metode, finalizăm problematica cu tabloul comparativ dintre aceste două metode de gestiune a stocurilor. Așadar, acestea fiind spuse încheiem materialul cu recomandarea ca fiecare antreprenor să evalueze parametrii funcționali caracteristici cu privire la stocuri, și funcție de aceștia să adopte cea mai bună decizie privitor la una dintre utilizarea uneia dintre cele două metode, și anume gestiunea global-valorică sau gestiunea cantitativ-valorică.   Referințe principale de informare Gestiunea stocurilor. Bazele cercetării operaționale, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.asecib.ase.ro/Mitrut%20Dorin/Curs/bazeCO/pdf/53Gest-stoc.pdf. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea contabilității nr. 82 din 24 decembrie 1991, Publicat în  Monitorul oficial nr. 454 din 18 iunie 2008. Ordinul nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.
0

Gestiunea stocurilor Gestiunea global-valorică VS gestiunea cantitativ-valorică. Episodul I

O multitudine de aspecte care până de curând era puse sub semnul certitudinii, sunt readuse la lumină ca urmare a redefinirii traseului urmat de procesele organizaționale sub apanajul modernizării digitalizării fiscale. Procesul digitalizării fiscale schimbă substanțial regulile jocului antreprenorial, aspect care conduce la responsabilizarea managerilor pe direcția recalibrării parametrilor de funcționare ai afacerii. Un proces care deține o serie de implicații asupra mobilizării de resurse dar mai ales asupra redefinirii mentalității antreprenorilor și a conducătorilor departamentelor din cadrul companiei. Aspectele legate de gestiunea stocurilor sunt readuse la lumină prin prisma obligativității implementării paradigmei RO e-SAF-T. Este vorba mai cu seamă despre Declarația de Stocuri, una dintre raportările care dețin caracter special, prin prisma atributului facultativ cu privire la transmiterea datelor, și anume la cererea organelor fiscale. O serie de informații de interes pentru antreprenori cu privire la raportarea la cerere centrată spre Stocuri pot fi regăsite prin accesarea următorului link: https://facturis-online.ro/gestiune-stocuri/ro-e-saf-t-clarificari-necesare-cu-privire-la-declaratia-de-stocuri.html. Pe scurt! Un element de importanță majoră pentru companie… Un concept cu rezonanță… Un aspect de diferențialitate… Gestiunea global-valorică pe înțelesul antreprenorului Un element de importanță majoră pentru companie… Orice companie angrenată în jocul antreprenorial afirmă semnificația crescută a stocurilor. Rolul acestora este evidențiat de faptul că acestea conferă certitudine și garanție în asigurarea ritmicității activității derulate. Gestiunea stocurilor deține un rol crucial în controlul afacerii prin derularea acțiunilor concrete legate de minimizarea costurilor operaționale, echilibrarea principalelor elemente care definesc piața (cererea și oferta), asigurarea protecției în situația apariției diverselor dezechilibre economice. Cu notă personală, pe baza experienței practice, considerăm faptul că gestiunea stocurilor reprezintă totalitatea acțiunilor derulate în legătură directă cu acestea având drept obiectiv maximizarea indicatorilor de performanță ai afacerii, fără de care o entitate nu își găsește rațiunea de a exista. Un concept cu rezonanță… Antreprenorii au pus lupa pe subiectul gestionării stocurilor în ultima perioadă, prin prisma incidenței acestora asupra raportării SAF-T. Mai ales dacă ne raportăm la influența metodei de gestiune a stocurilor asupra informațiilor care trebuie raportate la cererea organelor fiscale, prin intermediul declarației de Stocuri (D406). Dificultatea întocmirii raportării la cerere rezultă din experiența nu tocmai vastă a antreprenorilor pe această latură tocmai datorită caracterului special al acesteia și a solicitărilor relativ reduse la momentul actual pentru acest tip de raportare. Un aspect de diferențialitate… Unul dintre principalii parametrii de influență a raportării la cerere atunci când vine vorba despre Declarația de Stocuri face referire la cele două modalități de gestiune a stocurilor, și anume: global-valorică și cantitativ-valorică. Astfel, precum menționam anterior, funcție de metoda aplicată de companie pentru gestiunea stocurilor se va realiza raportarea la cerere, din punct de vedere a volumului și tipului de informații care trebuie transmise. Privitor la raportarea la cerere, companiile vor transmite RO e-SAF-T doar pentru stocurile care sunt gestionate prin metoda cantitativ-valorică. Pentru metoda global-valorică datele transmise nu sunt exhaustive. În acest sens este indicat ca antreprenorii să dețină informații cu privire la cele două tipuri de gestiuni. De asemenea, există o serie de implicații și asupra gestiunii informatizate a stocurilor. Pentru a acoperi însă nevoile informaționale ale organelor fiscale este indicat să realizăm tranziția spre metode care să ne permită raportarea oportună și detaliată a stocurilor. Gestiunea global-valorică pe înțelesul antreprenorului Cu siguranță, ai avut contact cu o serie de informații prezentate de către literatura de specialitate cu privire la metoda de evidență global-valorică. Poate multe aspecte ți s-au părut abstracte și greu de înțeles. Pentru a veni în întâmpinarea clarificării noțiunilor cu privire la metodele de gestiune ale stocurilor, vom transpune pe înțelesul tău ce presupune gestiunea categoriei de stocuri prin metoda global-valorică. Prin intermediul acestei metode, evidența stocurilor se realizează doar valoric. Discutăm astfel, de o evidență valorică atât în cadrul gestiunii, cât și în contabilitate. Se recomandă controlul periodic a corelației dintre datele care figurează în cadrul aplicației de gestiune a stocurilor cu cele înregistrate în contabilitate. În acest caz, nu se întocmește fișa de magazie, ci doar Raportul de Gestiune Zilnic. În cadrul acestuia se înregistrează zilnic valoric intrările și ieșirile de stocuri pe baza documentelor justificative și se stabilește soldul final. Raportul de Gestiune Zilnic se întocmește în două exemplare, unul dintre acestea având drept destinație departamentul de contabilitate al entității în vederea realizării verificărilor. Putem discuta despre aplicabilitatea metodei mai ales pentru evidența mărfurilor aflate în gestiunea societăților cu amănuntul, motiv pentru care metoda mai poartă numele și de metoda prețului cu amănuntul. Cum se întocmește nota de recepție în acest caz? Prin mențiunea prețului de vânzare al mărfurilor. De asemenea, acestea se întocmesc în două exemplare. Important! Modificarea prețurilor de vânzare în cadrul acestei metode se realizează prin procesul verbal de modificare prețuri. Atenție! Este vital să te asiguri asupra corespondenței prețurilor menționate în cadrul notei de recepție cu cele ale produselor existente pe raft. De asemenea, dacă există diferențe, acestea trebuie demonstrate prin intermediul proceselor verbale de modificarea a prețurilor. Pentru a reține punctual principalele aspecte legate de metoda de evidență global-valorică îți prezentăm imaginea de mai jos: Important! Unul dintre principalele riscuri remarcate atunci când utilizăm metoda global-valorică este legat de posibilitatea stabilirii minusului în gestiune doar prin inventariere. Astfel, dacă suspectăm anumite sustrageri, minusul poate fi stabilit doar pe baza inventarierii. În acest sens, nu vom putem controla foarte eficient stocurile tocmai pentru că nu vom avea evidență pe fiecare bun în parte (cum este cazul celei cantitativ-valorice). Așadar, metoda global-valorică utilizată în evidența stocurilor permite facilitarea evidenței stocurilor din punct de vedere al volumului de muncă însă nu oferă o imagine clară, transparentă cu privire la diverse aspecte legate de profitul obținut pentru fiecare produs în parte ceea ce nu oferă premisele pentru adoptarea deciziei de valorificare a acelor bunuri care generează plusvaloare asupra entității. Metodei global-valorice de evidență a stocurilor i se alătură metoda cantitativ-valorică, care are cu totul alte implicații prin prisma manierei de lucru. Episodul următor va pune în lumină particularitățile metodei cantitativ-valorice. Rămâi alături de noi pentru a cunoaște aceste aspecte precum și imaginea comparativă a acestora.   Referințe principale de informare Gestiunea stocurilor. Bazele cercetării operaționale, material în format electronic, disponibil la adresa: https://www.asecib.ase.ro/Mitrut%20Dorin/Curs/bazeCO/pdf/53Gest-stoc.pdf. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
0

Raportarea RO e-SAF-T și RO e-Factura. Companiile nerezidente

Trio-ul RO e-SAF-T, RO e-TVA și RO e-Factura restructurează maniera de organizare a activității companiilor în anul 2025. Individual și interdependent, izolat și în conexiune directă, fiecare dintre cei 3 pioni care rescriu regulile afacerilor momentului influențează modul în care se vor derula de acum proceselor organizaționale. Impactul pe latura remodelării conceptului de inspecție fiscală, incidența conturării unui ecosistem digital ca urmare a implementării RO eFacturii și crearea premiselor de pătrundere a unor noi paradigme ale modernității informatizării sunt certitudini, realități ale actualității de care factorii decizionali ai afacerilor se tem. Această temere se remarcă îndeosebi în rândul conducătorilor de afaceri de dimensiuni reduse din rațiuni legate de imposibilitatea susținerii financiare a unor schimbări care implică mobilizarea de resurse semnificative pentru atragerea de instrumente digitale viabile care să gestioneze eficient modificările impuse. Pe bună dreptate, dorința de pătrundere a mediului antreprenorial este necesar să fie adoptată funcție de capacitatea susținerii schimbărilor majore care vor acapara de acum înainte mediul de business autohton. Unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie considerat pe acest fundal al schimbării constante este informarea. Apelul la specialiști pentru soluționarea diverselor spețe practice devine un instrument crucial. Prin intermediul blogului nostru, am conturat un minighid al navigării antreprenorilor prin modificările impuse de paradigma RO e-SAF-T, pentru a facilita traseul ralierii la conformitate fiscală din punct de vedere digital. Călătoria deține caracter interminabil, mai ales dacă ne gândim la numeroasele provocări cu care se confruntă la momentul actual mai ales companiile mici. Cele care, după cum bine știi, sunt obligate la trecerea liniei de start în ceea ce privește depunerea D406, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Prin intermediul materialului de astăzi, ne propunem clarificarea unei spețe care este centrată spre utilizarea sistemului RO efactura și RO e-SAF-T de către companiile străine. Un subiect de actualitate, des întâlnit în spațiul de afaceri însă mai puțin disputat. Speță RO e-SAF-T și RO e-factura. Companii nerezidente În situația companiilor nerezidente înregistrate în scopuri de TVA în România, există obligativitatea ralierii la noutatea RO e-SAF-T începând cu data de 01.01.2025? De asemenea, aceștia dețin obligativitatea raportării facturilor emise către persoane fizice prin intermediul platformei RO e-factura începând cu data de 01.01.2025? Un prim pas pentru conturarea răspunsului la această întrebare este legat de necesitatea definirii companiei nerezidente. Cum poate fi definită așadar o companie nerezidentă? O entitate nerezidentă poate fi definită ca fiind orice persoană juridică străină, care nu este înregistrată în România, conform normelor legale. În ceea ce privește obligativitatea privind depunerea SAF-T, organele fiscale au conturat tabloul declarativ cu privire la companiile care trebuie să depună D406. În cadrul Ordinului 1783/2021 privind aspectele esențiale legate de raportarea RO e-SAF-T pentru companii, sunt prevăzute companiile care trebuie să se ralieze conformității fiscale privitor la depunerea D406. Tabloul beneficiază de caracterul completitudinii. Focusul este însă direcționat spre statusul companiilor nerezidente cu privire la transmiterea fișierului. Astfel, în cadrul anexei nr. 5, pct. 3, lit. r) este prevăzută obligativitatea transmiterii D406 de către societățile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistrați prin înregistrare directă, contribuabilii înregistrați prin reprezentant fiscal, sediile fixe). Obligativitatea transmiterii declarației RO e-SAF-T este legată de perioada fiscală a contribuabilului pentru depunerea decontului de TVA, lunar sau trimestrial. Companiile nerezidente înregistrate doar în scopuri de TVA în România au obligația depunerii fișierului SAF-T (D406) cu data de referință a contribuabililor mici, și anume 1 ianuarie 2025. Care sunt informațiile raportabile în schema SAF-T pentru companiile nerezidente înregistrate în scopuri de TVA? Există o anumită structură specifică cu privire la raportarea SAF-T pentru companiile nerezidente înregistrate în scopuri de TVA în România și care nu dețin obligația organizării unei evidențe contabile. Astfel, principala componență a fișierului este formată din 6 părți, și anume: 1. Header (Antet); 2. MasterFiles (Fișiere Master) cu anumite subsecțiuni; 2.5 Tax Table (Tabela taxe); 2.6 UOM Table (Tabela UOM/Unități de măsură); 2.9 Products (Produse); 4 Source Documents (Documente sursă) cu următoarele subsecțiuni: 4.1 Sales Invoices (Facturi de vânzare; 4.2 Purchase Invoices (Facturi de achiziții). Dacă ne raportăm la problematica facturării electronice în relația de tip B2C pentru companiile nerezidente, trebuie să cunoaștem faptul că utilizarea sistemului național RO e-factura este obligatorie și pentru companiile nerezidente care emit facturi către persoanele fizice. Conform OUG nr. 69/2024 este completat OUG nr. 120/2021 cu litera n^1) care definește relația de tip B2C astfel: tranzacția având ca obiect execuția de lucrări, livrarea de bunuri/produse și/sau prestarea de servicii dintre un operator economic-persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și o persoană neimpozabilă, alta decât cea pentru care se aplică prevederile lit. m) și ale art. 9^1. Facturarea electronică pe direcția relației de tip B2C, este astfel stabilită a avea loc între un agent economic și o persoană impozabilă definită conform prevederilor art. 266 din cadrul Codului Fiscal, astfel: o persoană impozabilă care are sediul activității economice în România și este stabilită în România, o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României dar are un sediu fix în România ori dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a realiza regulat livrări de bunuri ori prestări de servicii impozabile, respectiv o persoană impozabilă care deține sediul activității economice în afara României și care are un sediu fix în România este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă. Astfel, din anul 2025, companiile nerezidente precum și cele rezidente sunt obligate la transmiterea facturilor emise în relația de tip B2C în cadrul platformei RO e-factura. Conform noilor reglementări stabilite prin intermediul OUG 69/2024, persoana impozabilă este considerată și compania nerezidentă (persoana juridică nerezidentă), aspect care conferă indicii cu privire la obligativitatea utilizării sistemului național RO e-factura. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, este obligatorie transmiterea facturilor emise în relația de tip B2C, în această categorie fiind subscrise și persoanele juridice nerezidente. În acest sens, în termen de 5 zile calendaristice de la momentul emiterii facturii, aceasta trebuie încărcată în cadrul sistemului național RO e-factura. În situația în care nu ești familiarizat cu maniera de calcul cu privire la încadrarea în cele 5 zile calendaristice, te invităm să accesezi materialul pe tema Maniera de calcul a termenului de transmitere a facturile emise în cadrul RO e-factura. Clarificări necesare, regăsit prin intermediul blogului nostru, prin accesarea următorului link: https://ro-efactura.ro/maniera-de-calcul-a-termenului-de-transmitere-a-facturile -emise-in-cadrul-ro-e-factura-clarificari-necesare/. Este important să ținem cont de acest aspect, pentru a evita sancțiunile aplicabile ca urmare a nerespectării termenului. Livrarea de bunuri, efectuarea de lucrări și prestarea de servicii este identificată la nivelul relației B2C prin intermediul codului numeric personal, care poate fi înlocuit cu o combinație de 13 cifre de 0. Astfel, în urma analizei problematicii expuse, putem să concluzionăm faptul că entitățile nerezidente sunt obligate la ralierea paradigmelor corelate la RO e-SAF-T și RO efactura. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, acestea trebuie să depună declarația informativă D406, cu referire la Fișierul Standard de Control Fiscal. De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se transmit în cadrul sistemului național RO e-Factura facturile emise în relația de tip B2C și de către acest tip de entitate.   Referințe principale de informare Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T). Întrebări frecvente și răspunsuri specifice schemei SAF-T, Document de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T) Versiunea 1.2, București, aprilie 2022, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf.
0

Care sunt consecințele nerespectării termenelor limită cu privire la transmiterea declarațiilor fiscale. Clarificări necesare

Data de 25 a lunii. Termenul limită de transmitere a declarațiilor fiscale D100, D112, D300, D301 etc. se epuizează la orele 00:00. Navigarea prin multitudinea de reconcilieri ale informațiilor financiar-contabile în vederea atingerii conformării fiscale specifice entității se dovedește a fi extrem de dificilă. Integrarea modificărilor legislative de ultimă oră presupune un efort suplimentar cu efect generat asupra acurateței datelor transmise și menținerii conformității fiscale. O reală provocare pentru profesionistul contabil contemporan este legată de menținerea ritmului privind transmiterea oportună a declarațiilor fiscale specifice vectorului fiscal al entității a cărei gestiune se află cub cupola veleităților sale. Aspectul se acutizează, pe fondul multiplelor noutăți lansate în spectrul digitalizării fiscale, la care companiile sunt nevoite să se ralieze. Respectarea rigorilor cu privire la modificările care survin permanent în cadrul mediului de afaceri contemporan poate părea real copleșitoare. Ansamblul declarațiilor fiscale care trebuie depuse cu o anumită regularitate adeseori poate fi dificil de gestionat. În acest cadru al presiunii termenelor limită exercitat pe fondul a tot mai multe modificări survenite la nivelul legislației economico-financiare, gestionarea depunerii la termen a declarațiilor fiscale poate părea o reală provocare. Astfel, se poate întâmpla adesea, ca la finalul datei de 25 a lunii să constați nedepunerea în termen a unei declarații fiscale aferente activității derulate de către compania ta. Dacă în urmă cu ceva timp acest aspect putea fi corectat prin depunerea ulterioară a declarației omise, astăzi acest fapt este succedat de apariția repercursiunilor. Pe scurt! Imaginea obligațiilor declarative ale contribuabilului Imaginea problematicii în cadrul actelor normative Consecințe ale nedepunerii la termen a declarației sau a omisiunii totale privind depunerea acestora Imaginea obligațiilor declarative ale contribuabilului Dacă faci parte din spectrul mediului de afaceri autohton, fie că deții postura de antreprenor ori profesionist contabil, cu siguranță că ești suficient de familiarizat cu ansamblul obligațiilor declarative care trebuie întocmite și depuse de către compania condusă de tine, cu o anumită regularitate. În stabilirea sistemului declarativ, este esențial să ții cont de vectorul fiscal al companiei tale. De asemenea, este important să consulți permanent calendarul obligațiilor fiscale și perioada depunerii declarațiilor specifice. Acesta este actualizat constant și poate fi regăsit prin accesarea site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală, secțiunea Asistență Contribuabili, Informații privind obligațiile fiscale, Calendarul obligațiilor fiscale. Link-ul de acces al acestuia este:https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calendar_obligatii_fiscale_2025.htm Respectarea cu rigurozitate a acestuia este un must to do al fiecărei persoane responsabile, parte a departamentului financiar-contabil al unei entități. Exemplu de bună practică: Compania X SRL cu obiect de activitate arondat domeniului prestării serviciilor de consultanță financiar-contabilă este persoană impozabilă plătitoare de taxă pe valoare adăugată în regim lunar. Astfel, până la data de 25 a lunii în curs, ora 00:00, trebuie să transmită către organele fiscale (prin intermediul SPV), declarația D300 Decont de taxă pe valoare adăugată pentru operațiunile efectuate în perioada (luna) anterioară. În situația în care, din diverse motive nu a fost depusă la termen declarația aferentă decontului de TVA, contribuabilul intră sub incidența art. 336 din cadrul Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală. Imaginea problematicii în cadrul actelor normative Precum menționam în cadrul exemplului anterior, nedepunerea la termen a declarațiilor fiscale obligatorii atragă după sine o serie de repercursiuni. Care este imaginea acestora în cadrul actelor normative? Vom evidența în cele ce urmează acest aspect. Conform art. 336, alin. (1), lit. a)-b) din cadrul Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, constituie contravenție acțiunea de nedepunere de către contribuabil a declarațiilor de înregistrare fiscale, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni, la termenele prevăzute de lege. De asemenea, în același spectru intră și aspectele legate de neîndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile, ori, după caz, a impozitelor, taxelor și contribuțiilor precum și a oricăror alte informații în legătura cu declararea unor impozite, taxe, contribuții, bunuri și venituri impozabile, dacă legea prevede declararea acestora: (1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni: a) nedepunerea de către contribuabil/plătitor la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni; b) neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume, precum și orice informații în legătură cu impozitele, taxele, contribuțiile, bunurile și veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora. Consecințe ale nedepunerii la termen a declarației sau a omisiunii totale privind depunerea acestora Dacă ai uitat să transmiți la termenul prestabilit o anumită declarație fiscală ori dacă ai omis complet acest aspect, trebuie să fii informat că există o serie de urmări ale acestui fapt. Unul dintre aceste urmări este redat de aplicarea sancțiunilor. Un prim pas, este primirea prin intermediul Spațiului Privat Virtual a unei notificări cu privire la informarea nedepunerii declarației conform cu obligațiile fiscale survenite. Așadar, nedepunerea la termen a obligațiilor fiscale ori neîndeplinirea obligațiilor declarative se sancționează cu amendă, care se poate dovedi usturătoare pentru buzunarul contribuabilului. Iată mai jos imaginea cuantumului acestora, aplicabil funcție de mărimea entității: Contribuabili mijlocii și mari 1000-5000 de lei Contribuabili mici 500-1000 de lei Persoane fizice 500-1000 de lei   Un model al notificării transmise de către organele fiscale în situația nerespectării prevederilor cu privire la îndeplinirea la termen a obligațiilor declarative poate fi vizualizat în cele ce urmează: Dacă în termen de 15 zile de la primirea acestei notificări, contribuabilul nu depune declarațiile care fac obiectul notificării (în cazul de mai sus decontul de taxă pe valoare adăugată), obligația de plată este stabilită din oficiu. De asemenea, neîndeplinirea obligațiilor declarative prevăzute de lege, poate avea drept consecință declararea contribuabilului ca inactiv. Având în vedere faptul că, lumea proceselor de afaceri se rezumă semnificativ la obligații fiscale și declararea acestora pe baza formularelor specifice, este primordial să prioritizăm îndeplinirea la termenul prevăzut de lege a obligațiilor fiscale declarative. În caz contrar, orice contribuabil poate să fie sancționat pentru nerespectarea reglementărilor, fiind pasibil de amenzile menționate mai sus. Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Spațiul Privat Virtual, disponibil la adresa: https://login.anaf.ro/vdesk/hangup.php3.
0

F4109. Pașii necesari de parcurs pentru completarea și transmiterea formularului

Acutizarea procesului de digitalizare fiscală a companiilor modifică fundalul obligațiilor declarative arondate acestora funcție de vectorul fiscal ori alte caracteristici specifice. Depunerea unor declarații, precum este cea legată de transmiterea datelor privind utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (A4200) ies de sub egida contribuabilului odată cu apariția paradigmei informaționale moderne raportată la RO e-case de marcat electronice fiscale. Aspect justificat pe fondul multiplelor beneficii generate de apariția paradigmelor modernității asupra aspectelor fiscale ale afacerilor. Deși contribuabilii se așteaptă la simplificarea masivă a schemei declarative sub impactul apariției tehnologiilor informaționale moderne, totuși, unele aspecte relaționate la activitatea/inactivitatea aparatelor de marcat electronice fiscale rămân sub responsabilitatea contribuabilului. Este și cazul formularului F4109, care trebuie transmis cu o regularitate lunară de către acei contribuabili care dețin aparate de marcat electronice fiscale dar nu le utilizează într-o anumită perioadă de referință. Anterior, am adus în atenția antreprenorilor rolul formularului F4109 pe fondul digitalizării fiscale accelerate. Este redefinit acest rol în contextul apariției paradigmei RO e-case de marcat electronice fiscale? Își menține formularul F4109 relevanța în contextul digitalizării fiscale? Cum se integrează F4109 în procesul digitalizării AMEF-urilor? Care este impactul transmiterii F4109 asupra muncii activității profesionistului contabil și care este interconexiunea cu alte paradigme ale digitalizării fiscale? Dacă dorești să afli răspunsul la toate aceste întrebări, accesează materialul pe tema F4109. Rol manifestat pe fundalul implementării paradigmelor digitalizării fiscale publicat prin intermediul blogului nostru. Având în vedere că am punctat obligativitatea transmiterii de către contribuabili a formularului F4109, prin intermediul acestui material dorim să conturăm un minighid al transmiterii acestuia. Iată așadar cei 5 pași pe care trebuie să îi parcurgi pentru a completa și transmite formularului F4109. Etapele transmiterii formularului F4109 În continuare, vom ilustra maniera concretă de transmitere a formularului F4109 în situația inactivității aparatului de marcat electronic fiscal în cadrul unei perioade de referință. Iată, concret, pașii pe care trebuie să îi parcurgi pentru transmiterea formularului F4109: #1 te conectezi pe site-ul ANAF, la secțiunea Servicii online, Descărcare declarații electronice, pe baza accesării link-ului: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/descarcare_declaratii.htm #2 accesezi formularul F4109 Declaraţie privind aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) neutilizate regăsit în listele declarațiilor electronice #3 deschizi formularul F4109, ultima versiune actualizată în format pdf inteligent #4 deschizi formularul și completezi spațiile libere cu informațiile solicitate. Acestea sunt corelate la datele de identificare a utilizatorului aparatelor de marcat electronice fiscale precum și la datele de identificare a aparatelor de marcat electronice fiscale neutilizate în perioada da raportare #5 semnezi electronic formularul completat și îl transmiți prin intermediul site-ului e-guvernare. #5.1 accesezi site-ul e-guvernare, secțiunea depunere declarații #5.2 te conectezi cu certificatul digital calificat #5.3 încarci formularul pdf aferent declarației de inactivitate, semnat electronic. Ulterior vei primi un index de încărcare pe baza căruia vei putea să descarci recipisa documentului care atestă statusul transmiterii acestuia. Apreciem faptul că procesul de digitalizare fiscală a proceselor organizaționale care conferă o cu totul altă direcție afacerilor din România poate avea atât o latură negativă cât și una pozitivă manifestată asupra deținătorilor de afaceri. Pentru antreprenorii nepregătiți din punct de vedere a bazei informaționale tehnice și digitale, latura negativă este acutizată. Pentru cealaltă categorie de antreprenori, și anume cei pregătiți din punct de vedere digital, modernizarea sistemelor de digitalizare fiscală reprezintă un catalizator al dezvoltării afacerii. Oricum, din orice categorie faci parte, digitalizarea fiscală a afacerii este o certitudine a prezentului și viitorului companiilor. Deci, direcționarea eforturilor spre optimizarea tuturor aspectelor care conduc spre o digitalizare fiscală performantă este un imperativ al prezentului cu rezonanțe certe pentru viitor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Spațiul Privat Virtual, disponibil la adresa: https://www.anaf.ro/auth_status.html, accesat prin intermediul site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, disponibil la adresa: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/acasa.
0

F4109. Rol manifestat pe fundalul implementării paradigmelor digitalizării fiscale

Dacă prin istoricul de căutare al instrumentului principal de navigare pe internet figurează întrebarea: Ce este F4109, care este relevanța lui în contextul digitalizării și pentru ce se întocmește acesta?, te afli la locul potrivit. Preocupările tale în direcția conformării fiscale în contexte inovative dictate de modificări însemnate sunt justificate și necesare. Un aspect dificil de gestionat de către antreprenorii momentului, pe un fundal al digitalizării fiscale avansate, este corelat la rescrierea regulilor de navigare prin modificările legislative de anvergură. Îți înțelegem reticența și totodată nesiguranța cu care tatonezi terenul amplelor transformări. De aceea, suntem alături de factorii decidenți ai mediului de afaceri, în vederea trasării un drum facil de urmat, totul pentru ca afacerea să urmeze trendul modernității și să evite perimarea. Pentru a trece de la vorbe la fapte, te invităm să urmărești materialul de mai jos care o să răspundă concret la toate dilemele tale asociate tematicii propuse. Pe scurt! Ce este F4109 și cum rămâne acesta relevant în contextul digitalizării fiscale? Care este regularitatea de transmitere a formularului F4109? Cum se integrează F4109 în procesul digitalizării AMEF-urilor? Care este impactul transmiterii F4109 asupra muncii activității profesionistului contabil și care este interconexiunea cu alte paradigme ale digitalizării fiscale? Ce este F4109 și cum rămâne acesta relevant în contextul digitalizării fiscale? Formularul F4109 intră sub apanajul activității comensurate prin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale și consemnează lipsa de activitate a acestora într-o anumită perioadă de referință. Practic, dacă pe parcursul lunii ianuarie a anului în curs nu este utilizat aparatul de marcat electronic fiscal, acest aspect trebuie transmis către autoritățile fiscale. Comunicarea inactivității casei de marcat se realizează prin completarea și transmiterea acestui formular cu rol informativ. Procedura datează de o perioadă semnificativă. Întrebarea care apare în mintea antreprenorilor la momentul actual în care regulile de pe tărâmul afacerilor sunt rescrie sub egida digitalului, este legată de relevanța formularului în contexte inedite. Mai este F4109 de actualitate? Cum reușește acesta să mențină ritmul schimbării? Paradigma principală a digitalizării fiscale corelată la activitatea aparatelor de marcat electronice fiscale este reprezentată de RO e-case de marcat electronice fiscale. Astfel, discutăm concret despre incidența acestui sistem asupra formularului F4109. Practic, antreprenorii au așteptări legate de dispariția majorității obligații declarative cu privire la activitatea înregistrată prin intermediul AMEF-ului pe marginea apariției paradigmei RO e-case de marcat electronice fiscale. Lucrurile însă nu urmează tocmai acest curs. Conectarea AMEF-urilor la serverele online ale ANAF în anul 2021 au pus bazele conturării RO e-case de marcat electronice fiscale și implicit a simplificării obligațiilor declarative cu privire la acest aspect. Dacă dorești să afli mai multe aspecte corelate la aspectele declarative cu privire la aparatele de marcat electronice fiscale te invităm să lecturezi materialele pe tema Obligații declarative cu privire la activitatea AMEF în contextul paradigmei digitale RO e-Case de marcat electronice fiscale, regăsite prin intermediul blogului nostru. În primul rând, și la momentul actual se menține obligativitatea transmiterii formularului F4109. Singura declarație exclusă din sistemul obligațiilor declarative pe fondul digitalizării aparatelor de marcat electronice fiscale este A4200 declarația conținând registrul rapoartelor Z și bonurilor fiscale pentru perioada de raportare curentă. Care este regularitatea de transmitere a formularului F4109? Formularul F4109 se transmite pentru perioada de referință în care nu este comensurată activitate prin intermediul caselor de marcat electronice fiscale. Aceasta se transmite până la data de 20 a lunii următoare celei în care contribuabilul nu a utilizat aparatul de marcat electronic fiscal. De asemenea, în situația în care, organele fiscale constată faptul că nu a fost transmis formularul deși nu s-a înregistrat activitate prin intermediul AMEF-ului, atunci acestea vor transmite o notificare prin intermediul SPV pentru a fi revizuită situația și a se realiza corecțiile necesare. Cum se integrează F4109 în procesul digitalizării AMEF-urilor? Știm că acum toate discuțiile sunt concentrate în jurul digitalizării fiscale. Mulți antreprenori așteaptă eliminarea a tot mai multe obligații declarative. Unele așteptări sunt realitate, de vreme ce altele sunt doar deziderat. Deși sistemul de transmitere a activității comensurate prin intermediul caselor de marcat a cunoscut optimizarea indicatorilor de performanță, totuși unele aspecte legate de declararea inactivității AMEF-urilor rămân valabile. În ceea ce privește declarația privind activitatea înregistrată prin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale, A4200, nu se mai evidențiază necesitatea asistenței contribuabilului la transmiterea datelor. Datele înregistrate de către aparatul de marcat electronic fiscal se transmit automat către servele online ale ANAF-ului, punând bazele conturării paradigmei digitale fiscale RO e-case de marcat electronice fiscale. Astfel, pe baza acestui aspect, este format raportul privind datele înregistrate prin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale care stau și la baza precompletării decontului de TVA. Totuși, dacă prin intermediul casei de marcat nu este comensurată activitate în cadrul unei perioade de referință, contribuabilii trebuie să completeze și să transmită organelor fiscale formularul F4109 Declaraţie privind aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) neutilizate conform anexei la Procedura de transmitere a datelor, aprobată prin OPANAF 627/2018. În această manieră, aspectul legat de inactivitatea aparatului de marcat electronic fiscal nu poate fi urmărit deocamdată prin intermediul mijloacelor de digitalizare fiscală. În continuare, organele fiscale transmit contribuabililor notificări cu privire la inactivitatea aparatului de marcat electronic fiscal în cazul în care nu este înregistrată activitate online a acestuia și nu se depune nici formularul F4109. Astfel, deși gradul digitalizării activității consemnate de către entități cu privire la utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale este unul semnificativ, totuși, continuăm să transmitem acest formular, în situația inactivității caselor de marcat într-o anumită perioadă de referință. Care este impactul transmiterii F4109 asupra muncii activității profesionistului contabil și care este interconexiunea cu alte paradigme ale digitalizării fiscale? Nu mai este o noutate pentru niciun actant principal al mediului de afaceri din România, faptul că presiunea depunerii declarațiilor fiscale, încadrării cu termene limită, gestionării multiplelor modificări legislative este o certitudine și o provocare pentru profesionistul contabil. Odată cu extinderea procesului digitalizării fiscale, unele obligații declarative sunt simplificate. În ceea ce privește gestionarea depunerii formularului F4109, lucrurile se prezintă în felul următor. Pentru categoria contribuabililor persoane impozabile plătitoare de TVA, putem să consultăm raportul privind datele transmise prin intermediul aparatului de marcat electronic fiscal care stă la baza precompletării decontului P300. Astfel, în situația în care raportul privind informațiile înregistrate prin intermediul casei de marcat este populat cu date, nu mai trebuie să transmitem formularul F4109. În contextul în care nu apar date în cadrul acestui raport, atunci va trebui să transmitem acest formular care atestă inactivitatea aparatelor de marcat electronice fiscale. Dacă însă discutăm despre o persoană impozabilă neplătitoare de TVA nu putem să realizăm verificarea datelor sugerate mai sus, întrucât aceasta nu va primi un decont precompletat de TVA prin intermediul SPV. Motiv pentru care va fi necesar să transmitem contabilului aspectul legat de inactivitatea aparatelor de marcat electronice fiscale, pentru ca acesta să depună formularul F4109. Acest aspect solicită timp și o bună gestiune din partea contabilului pentru a transmite la timp această declarație și a nu omite informarea oportună a organele fiscale despre situația inactivității aparatelor de marcat electronice fiscale. Maniera în care implementarea sistemelor digitale fiscale schimbă conturarea tabloului obligațiilor declarative este dependentă de gradul de adaptabilitate a acestora la inovativitate. Dacă discutăm despre formularul F4109, gradul de adaptabilitate la inovativitate digitală este relativ redus. Transmiterea acestuia rămâne sub egida contribuabilului. Nu putem să încheiem problematica fără să nu trasăm direcția generală cu privire la posibilitatea eliminării acestei obligații declarative din spectrul tabloului multiplelor responsabilități ale contribuabilului. Astfel, considerăm că ar fi suficient ca ANAF să transmită notificări prin intermediul SPV cu privire la anumite erori identificate la transmiterea fișierelor (aspect care este aplicabil la momentul actual), erori care să fie soluționate de către contribuabili. În mod cert, în situația neidentificării acestora, aparatul de marcat electronic fiscal se află în situația neutilizării pe parcursul unei perioade de referință, motiv pentru care ar putea fi eliminată obligativitatea transmiterii formularului F4109. În acest mod, se mai reduce din presiunea termenelor limită și a multiplele responsabilități declarative ale contribuabililor.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Spațiul Privat Virtual, disponibil la adresa: https://www.anaf.ro/auth_status.html, accesat prin intermediul site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, disponibil la adresa: https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/acasa.
0

Incidența metodei de evidență a stocurilor asupra raportării SAF-T. Partea II

Raportarea la cerere privitor la RO e-SAF-T presupune atenție sporită din partea celor care începând cu data de 1 ianuarie 2025 intră sub incidența aplicării paradigmei la nivelul proceselor organizaționale. În absența unei caracter recurent privind întocmirea și transmiterea declarației de Stocuri, majoritatea contribuabililor nu explorează suficient maniera de îndeplinire a cerințelor informaționale solicitate de către organele fiscale prin intermediul acesteia. Prin intermediul acestor materiale, am punctat aspectele principale arondate impactului metodei de evidență a stocurilor asupra raportării RO e-SAF-T. În situația în care organele fiscale solicită informații cu privire la Stocuri, contribuabilii trebuie să transmită aceste date asigurându-se că îndeplinesc caracterul corectitudinii și al completitudinii. Prima parte a articolului: https://facturis-online.ro/gestiune-stocuri/incidenta-metodei-de-evidenta-a-stocurilor-asupra-raportarii-saf-t-partea-i.html Pe scurt! Care sunt aspectele de care trebuie să ținem cont pentru raportarea SAF-T dacă aplicăm metoda global-valorică? Care sunt aspectele de care trebuie să ținem cont pentru raportarea SAF-T dacă aplicăm metoda cantitativ-valorică? Nu uita! Raportat la transmiterea declarației de Stocuri, aceasta se realizează la cererea organelor fiscale într-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile de la primirea notificării. Este așadar o raportare ce deține caracter special, fiind transmisă de către contribuabili doar la solicitarea ANAF. Care sunt aspectele de care trebuie să ținem cont pentru raportarea SAF-T dacă aplicăm metoda global-valorică? Una dintre subsecțiunile principale ale declarației de stocuri este cea legată de Products (Produse). Aceasta face referire strict la bunuri și nu include categoria de marfă. În ceea ce privește SAF-T, această subsecțiune face trimitere la Produse și Servicii. Dacă evidența stocurilor în cadrul companiei tale se realizează pe baza metodei global-valorice, nu trebuie să raportezi date în cadrul acestei subsecțiuni. Ce trebuie totuși ca entitățile să aibă în vedere dacă aplică metoda global-valorică este faptul că este nevoie de completarea altor subsecțiuni ale declarației raportat la mișcarea semnificativă a bunurilor (dacă există), și anume subsecțiunea MovementOfGoods. Cu privire la obligativitatea utilizării codurilor NC acest aspect îmbracă nuanțe diferite funcție de metoda de evidență a stocurilor utilizată de entitate. Astfel, pentru acele companii în cazul cărora stocurile sunt evidențiate prin metoda global-valorică, nu este obligatorie utilizarea codurilor NC pentru raportarea SAF-T (în subsecțiunea Products). Astfel, în situația utilizării acestei metode, raportarea nu este atât de complexă, excluzând utilizarea codurilor NC și declararea de date în subsecțiunea Products. Care sunt aspectele de care trebuie să ținem cont pentru raportarea SAF-T dacă aplicăm metoda cantitativ-valorică? În situația în care compania utilizează metoda cantitativ-valorică, raportarea SAF-T îmbracă atributul complexității. Precum menționam pe parcursul materialului, nu este obligatorie utilizarea metodei cantitativ-valorice de către companii. Este însă indicat să adoptăm o astfel de metodă, pentru situația în care, compania primește solicitare de raportare la cerere a declarației de stocuri. Astfel, este important ca entitatea să fie pregătită pentru a furniza, la cerere, informații cantitative despre stocuri. În acest caz, dacă metoda global-valorică utilizată nu satisface cerințele informaționale ale organelor fiscale cu privire la stocuri, recomandarea este să realizăm tranziția spre metoda cantitativ-valorică. Utilizarea metodei cantitativ-valorice implică optimizarea bazei de date gestionate cu codurile NC, raportat la obligativitatea utilizării acestora în contextul impus de utilizarea metodei, mai ales pentru operațiunile intracomunitare. Companiile care aplică metoda menționată trebuie să declare în cadrul subsecțiunii Products aspecte legate de materiile prime, materiale consumabile, semifabricate, produse finite, produse reziduale, produse agricole, mărfuri, ambalaje, active biologice de natura stocurilor. Nu sunt incluse în cadrul acestei subsecțiuni aspecte legate de obiectele de inventar, indiferent de statutul acestora raportat la darea în folosință (date sau nu în folosință). Răspunsul la întrebarea des vehiculată de către cei care încep raportarea SAF-T de la 1 ianuarie 2025 cu privire la obligativitatea realizării tranziției de la metoda global-valorică la cea cantitativ-valorică este NU. Cu certitudine, contribuabilii nu sunt obligați să realizeze trecerea de la metoda global-valorică la cea cantitativ-valorică pe fondul implementării raportării RO e-SAF-T. Ce trebuie totuși să punctăm este legat de faptul că, la cererea organelor fiscale, trebuie să vă asigurați că metoda utilizată poate furniza informațiile solicitate cu privire la stocuri iar în caz contrar, se cere adaptarea modului de lucru. Astfel, dacă evidența stocurilor se realizează pe baza metodei global-valorice iar ANAF nu solicită raportarea secțiunii de stocuri, nu este nevoie să evidențiem intrările și ieșirile distinct la nivelul fiecărui articol. Obligația declarării poate interveni în situația în care organele de control solicită în manieră directă acest aspect. Un aspect de care trebuie să ținem cont este legat de posibilitatea tehnică de transmitere a declarației de Stocuri, indiferent de metoda utilizată. Dacă entitatea utilizează metoda global-valorică trebuie să se asigure de posibilitatea transmiterii tuturor informațiilor solicitate la cerere de către ANAF cu privire la secțiunea Stocuri. Chiar dacă acest aspect implică tranziția la metoda cantitativ-valorică de gestiune și evidență a stocurilor. De aceea, este important ca fiecare antreprenor să revizuiască maniera de evidență a stocurilor, mai ales prin prisma incidenței pe care aceasta o deține asupra întocmirii raportării la cerere. Provocările aduse pe scena mediului de afaceri ca urmare a implementării RO e-SAF-T nu trebuie să fie desconsiderate de către antreprenori. Aceasta este o raportare complexă, care presupune o colaborare strânsă între profesionistul contabil și informatician, pentru a asigura o implementare corectă a acestei declarații. Pentru a răspunde la nevoile unei afaceri moderne, programul de facturare și gestiune stocuri Facturis Online este un program complet integrat, care nu doar că rezolvă automat provocările generate de e-Factura, e-Transport și e-SAF-T, dar poți integra ușor toate procesele esențiale ale afacerii, de la gestionarea facturilor și stocurilor, până la reconcilierea automată a plăților și livrărilor, prin integrarea cu bănci, curieri și platforme de comerț online. Un astfel de program de gestiune stocuri complet integrat pentru afacerea ta, este cheia pentru a fi eficient, competitiv și în conformitate cu legea. Provocările aduse pe scena mediului de afaceri ca urmare a implementării RO e-SAF-T nu trebuie să fie desconsiderate de către antreprenori. Aceasta este o raportare complexă care necesită optimizarea colaborării dintre profesionistul contabil și informatician.   Referințe principale de informare Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T). Întrebări frecvente și răspunsuri specifice schemei SAF-T, Document de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T) Versiunea 1.2, București, aprilie 2022, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf.
0

Incidența metodei de evidență a stocurilor asupra raportării SAF-T. Partea I

Conformitatea fiscală devine un reper tot mai dificil de gestionat în parcursul existențial al afacerilor actuale. Dificultatea traseului redat prin complexitatea impunerilor legislative crează efectul de miraj care reduce vizibilitatea și claritatea fără de care înaintarea devine o reală provocare pentru orice antreprenor. Pentru a te asigura că atingi linia de finish se recomandă respectarea tuturor cerințelor de raportare impuse de către autoritățile fiscale. Una dintre cele mai complexe raportări ale momentului care produce și în al doisprezecelea ceas al implementării tulburare în mediul de afaceri din România este legată de RO e-SAF-T. Efectul despre care aminteam anterior este acutizat în așa fel încât dificultatea înaintării este un aspect justificat. În absența unei mapări concrete a traseului, principiul continuității activității este periclitat. Pe scurt! Configurări și reconfigurări... Delimitarea traseului privitor la transmiterea declarației de Stocuri De la aspecte certe... La aspecte incerte... Configurări și reconfigurări... Complexitatea raportării SAF-T impune configurări și reconfigurări multiple ale traseului. Disponibilitatea antreprenorilor în direcția mobilizării de resurse pentru asigurarea reușitei procesului este imperios necesară. Probabil ești deja familiarizat cu amplitudinea procesului în sine. Materialele noastre pe tema RO e-SAF-T au adus lumină asupra aspectelor de interes pentru antreprenorii obligați la depunerea fișierului începând cu data de 1 ianuarie 2025. Pe măsura parcurgerii etapelor de raliere, în practica de afaceri apar o serie de semne de întrebare. Astăzi, conul de lumină este direcționat spre un aspect de interes legat de unul dintre problematicile mai puțin dezbătute cu privire la raportarea specială a fișierului SAF-T. Este vorba despre depunerea declarației D406 cu privire la operațiunile realizate în cazul stocurilor. Mai cu seamă, dorim să aducem o serie de clarificări cu privire la incidența metodei de evidență a stocurilor asupra raportării SAF-T. Delimitarea traseului privitor la transmiterea declarației de Stocuri Subiectul declarației de stocuri raportat la problematica RO e-SAF-T a stat sub lupa investigațiilor Facturis Online în ultima perioadă de timp. Este adecvat totuși să reamintim faptul că această raportare se realizează la cererea organelor fiscale. Declarația se transmite pentru o anumită perioadă specifică pentru care se solicită informațiile. Contribuabilii furnizează astfel una sau mai multe declarații informative cuprinzând subsecțiunile din fișierul SAF-T relevante pentru „Stocuri“, separate pentru fiecare dintre lunile/trimestrele calendaristice cuprinse în perioada pentru care a fost trimisă solicitarea din partea organelor fiscale centrale. Dacă dorești să intri în contact cu mai multe informații privind problematica prezentată, te invităm să accesezi blogul nostru care surprinde o serie de informații actuale cu privire la declarația de stocuri. Unul dintre materialele care face trimitere punctual la declarația de stocuri poate fi accesat pe baza link-ului: https://facturis-online.ro/gestiune-stocuri/ro-e-saf-t-clarificari-necesare-cu-privire-la-declaratia-de-stocuri.html. De la aspecte certe... De la bun capăt, este nevoie să menționăm faptul că raportarea la cerere, precum este cea legată de Stocurile în context RO e-SAF-T nu se bucură de o popularitate însemnată. Motiv pentru care asupra unor aspecte din acest spectru poate să domine incertitudinea. Unul dintre acestea este legat de maniera în care ne raportăm la declarația D406 funcție de metoda de evidență a stocurilor utilizată. În mod deosebit ne referim la cele două modalități de evidențiere a stocurilor, și anume: metoda global-valorică și metoda cantitativ-valorică. Metoda de evidență a stocurilor importă din considerente legate de influența manifestată asupra întocmirii declarației la cerere raportat la RO e-SAF-T Stocuri. Astfel, funcție de metoda de evidență concretizată în global-valorică ori cantitativ-valorică este necesară revizuirea aspectelor legate de întocmirea declarației D406. Caracterul distinctiv privitor la întocmirea acesteia rezidă în complexitatea fișierului raportat la metoda de evidență utilizată de către entitate. Există diferențe cu privire la raportare? Ei bine, da. Se remarcă o serie de aspecte distinctive în acest sens. Astfel, pentru companiile care utilizează metoda global-valorică în vederea evidenței stocurilor schema de raportare cu privire la RO e-SAF-T este mult simplificată. Nu este cazul celor aplică metoda cantitativ-valorică, cerințele de raportare fiind mai ample. La aspecte incerte... Principala întrebare adresată de antreprenori este legată de obligativitatea utilizării metodei cantitativ-valorice. Sunt obligate companiile să utilizeze metoda cantitativ-valorică pe fondul raportării SAF-T? Pot să mențină consecvența evidenței gestiunii stocurilor dacă au utilizat până acum metoda global-valorică? Având în vedere complexitatea raportării în ceea ce privește utilizarea metodei cantitativ-valorice, o astfel de întrebare este justă. Un aspect pe care trebuie să îl punctăm de la bun capăt este legat de faptul că legislația în vigoare nu obligă contribuabilii la utilizarea metodei cantitativ-valorice. Astfel, dacă până acum metoda utilizată a fost global-valorică, nu există rațiuni susținute de legislația în vigoare în vederea modificării acesteia. Ba mai mult, am putea spune că acest aspect ar intra în contradicție cu unul dintre principiile generale de raportare financiară corelat la permanența metodelor. Acesta presupune faptul că entitatea trebuie să îți mențină consecvența cu privire la utilizarea metodelor și politicilor contabile în vederea asigurării comparabilității informațiilor financiar-contabile. Modificarea acestora este fundamentată doar pe fondul optimizării manierei de evidență financiar-contabilă din perspectiva transparenței și comparabilității informațiilor. În altă ordine de idei, Legea contabilității nr. 82/1991 în forma sa actualizată nu interzice utilizarea metodei global-valorice. Astfel, art. 12, alin. (2) prevede: Contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, în condițiile stabilite de reglementările legale, aspect care oferă antreprenorilor posibilitatea de a alege cea mai adecvată metodă de evidență a stocurilor. Recomandarea ar fi totuși spre utilizarea metodei de evidență cantitativ-valorică. De ce această recomandare? Rămâi alături de noi pentru a explora motivele care stau la baza recomandării. Totul, într-un episod următor disponibil aici: https://facturis-online.ro/gestiune-stocuri/incidenta-metodei-de-evidenta-a-stocurilor-asupra-raportarii-saf-t-partea-ii.html   Referințe principale de informare Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T). Întrebări frecvente și răspunsuri specifice schemei SAF-T, Document de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T) Versiunea 1.2, București, aprilie 2022, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf.
0
1
2
3
4
15