RO e-TVA

Cele mai importante modificări din spectrul TVA-ului. Minighidul antreprenorului anului 2025

Cele mai importante modificări din spectrul TVA-ului. Minighidul antreprenorului anului 2025

Ne aflăm în cea de-a doua jumătate a anului calendaristic 2025 și antreprenorii stau cu sufletul la gură în așteptarea altor modificări de impact pentru afacerea lor. Anul 2025 nu a fost unul tocmai facil pentru marea majoritate a companiilor. Acesta a stat sub egida transformărilor care au necesitat eforturi susținute în sens multidisciplinar. Vorbim astfel despre colaborări cu specialiști din domeniul financiar-contabil, fiscal și informatic. O relație tripartită care a făcut posibilă adresarea eficientă, oportună și sustenabilă a acestor transformări. Chiar dacă cei mai mulți antreprenori din spațiul pragmatic al afacerilor nu agreează ideea de modificări constante cu impact major asupra derulării activității companiilor, totuși acestea sunt o realitate care nu poate fi negată. Situația este acutizată de faptul că mediul economic este bombardat aproape lună de lună cu noi modificări legislative. Unii se simt pe bună dreptate debusolați, evitând complet aspecte importante legate de previziuni, prognoze și prospecții cu privire la activitatea derulată, având în vedere dificultatea cu care acest aspect poate deveni realitate, în contexte atât de dinamice din punct de vedere legislativ. Una dintre aspectele centrale ale unei afaceri autohtone și care se află permanent sub egida diverselor modificări este reprezentată de taxa pe valoare adăugată. Ultima perioadă de timp a fost marcată de o serie de modificări din spectrul acesteia sau propuneri de astfel de modificări cu incidență directă asupra impozitului. Și deoarece inclusiv la acest moment, antreprenorii se simt asaltați de o serie de lansări cu propuneri de modificări ale actelor normative în vigoare, propunem să fixăm câteva noțiuni pe care le cunoaștem la momentul actual cu privire la taxa pe valoare adăugată. De asemenea, vom puncta un element de noutate care a apărut în aceste zile cu privire la unul dintre plafoanele care intră în incidență directă cu TVA-ul și cu activitatea derulată de către IMM-uri. Pe scurt! Repere privind plafoanele de TVA O altă modificare recentă de impact pentru companii din spectrul TVA-ului La ce se referă pe scurt acest regim de scutire de TVA? Repere privind plafoanele de TVA Înainte de a puncta una dintre aspectele de ultimă oră din spectrul taxei pe valoare adăugată cu impact major asupra derulării activității companiei tale, propunem să conturăm imaginea plafoanelor la ora actuală raportat la TVA. Aplicarea regimului special de scutire: persoanele impozabile a căror cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 300 000 de lei (echivalentul a 88 500 euro calculat la cursul de schimb al BNR la data aderării României în UE). Practic, dacă cifra ta de afaceri anuală nu depășește acest plafon, nu trebuie să te înregistezi la persoană impozabilă plătitoare de TVA. Cu alte cuvinte, statusul vectorului fiscal cu privire la acest impozit rămâne neschimbat până la depășirea acestui plafon, și anume: persoană impozabilă neplătitoare de TVA. Cadrul legal: 310, alin. (1) din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Aplicarea sistemului TVA la încasare: persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 4 500 000 de lei. Cadrul legal: 282, alin. (3), lit.a) din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Înregistrarea ca plătitor de TVA în cazul efectuării unei achiziții intracomunitare de bunuri (pentru neplătitorii de TVA): 10 000 de euro, echivalentul a 34 000 de lei aplicabil în cursul unei an calendaristic. Cadrul legal: 268 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. Modificarea perioadei fiscale privind declararea obligațiilor raportat la taxa pe valoare adăugată: se realizează trecerea la raportarea trimestrială a TVA-ului în cazul persoanei impozabile care în cursul anului calendaristic precedent înregistrează o cifră de afaceri care nu a depășit plafonul de 100 000 de euro (calculați la cursul de schimb din ultima zi a anului precedent). Cadrul legal: art. 322, alin. (2) din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Acestea ar fi cele 4 repere de care trebuie să ții cont la reconfigurarea activității companiei tale sub egida taxei pe valoare adăugată. Cunoaștem faptul că ultimele luni au stat sub egida modificărilor din perspectiva taxei pe valoare adăugată. Am discutat pe parcursul mai multor materiale despre modificarea cotelor de TVA și incidența acestui aspect asupra activității derulate de către companii. Astăzi, ne vom  opri asupra altei modificări inițial cu caracter de propunere de modificare legislativă, ulterior concretizată în cadrul unui act normativ oficial de modificare a Codului Fiscal. Este vorba despre modificarea plafonului de TVA precizat la punctul 1 din cadrul listei de mai sus. O altă modificare recentă de impact pentru companii din spectrul TVA-ului Inițial cu caracter de propunere lansată prin intermediul Proiectului Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal la data de 20 august 2025 și ulterior concretizată prin Ordonanța 22/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 806 din 29 august 2025, se remarcă o altă modificare cu privire la plafoanele de TVA. Această modificare face referire la majorarea plafonului de scutire de TVA la 395 000 de lei. Practic, acesta crește de la 300 000 cât era anterior la 395 000 de lei. Pentru IMM-uri această modificare este binevenită, în sensul în care acestea nu mai trebuie să stea mereu ,,cu ochii în patru” pentru a urmări partea de facturare în așa fel încât să nu depășească plafonul. În acest fel, articolul 310, alin. (1) se modifică astfel: ,,Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depăşeşte plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b)”. În această manieră, prin depășirea acestui plafon contribuabilii trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de taxă pe valoare adăugată. Această solicitare trebuie să se realizeze cel târziu la data depășirii plafonului. Conform art. 310, alin. (6), sistemul de taxare se aplică din momentul depășirii noului plafon, ,,începând cu tranzacţia care conduce la depăşirea plafonului”. Modificările cu privire la majorarea plafonului sunt valabile începând cu luna septembrie a anului 2025 (1 septembrie 2025). La ce se referă pe scurt acest regim de scutire de TVA? Dacă te întrebi care este valența regimului de scutire și cum se transpune acesta în practica de afaceri, iată pe scurt semnificația acestuia. Acest regim se traduce în termeni de imposibilitate a colectării TVA-ului de către companii pentru livrări de bunuri ori prestării de servicii efectuate, precum și imposibilitate a deducerii taxei pe valoare adăugată. Creșterea plafonului la 395 000 de lei simplifică procesul de înregistrare în scopuri de TVA. De exemplu, dacă ai depășit în luna august 2025 plafonul de 300 000 de lei (cel anterior apariției noului act normativ) nu va trebuie să începi derularea procedurii pentru înregistrarea în scopuri de TVA, decât la momentul depășirii noului plafon anual de scutire de 395 000 de lei. De asemenea, dacă până la data de 1 septembrie 2025 te-ai înscris deja ca persoană impozabilă plătitoare de TVA în urma depășirii plafonului de 300 000 de lei, ai posibilitatea de a solicita, începând cu data de 1 septembrie 2025, ieșirea din cadrul sistemului, până la depășirea noului plafon. Modificările din sfera taxei pe valoare adăugată manifestă o incidență considerabilă asupra spațiului de afaceri din România. Aceste modificări sunt cu atât mai important cu cât manifestarea lor este în dublu sens: atât pentru companii cât și pentru consumatorii finali. Adevărul este că modificările legislative pare că au luat cu ,,asalt” mediul de afaceri actual. Este necesar ca antreprenorii să fie permanent pregătiți pentru orice tip de schimbare pentru a o adresa în cel mai eficient mod posibil.   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ordonanță nr. 22 din 28 august 2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 806 din 29 august 2025 Site-ul Ministerului Finanțelor, Comunicat de presă-Suport fiscal pentru întreprinderile mici prin modificări de legislație: Crește plafonul de scutire de TVA, de la 300.000 lei la 395.000 lei, disponibil la adresa: https://mfinante.gov.ro/despre-minister/-/asset_publisher/uwgr/content/suport-fiscal-pentru-c3-aentreprinderile-mici-prin-modific-c4-83ri-de-legisla-c8-9bie-cre-c8-99te-plafonul-de-scutire-de-tva-de-la-300.000-lei-la-395.000-lei?_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_assetEntryId=16187047&_com_liferay_asset_pub%20lisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_redirect=https%3A%2F%2Fmfinante.gov.ro%2Fdespre-minister%3Fp_p_id%3Dcom_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortlet_INSTANCE_uwgr_cur%3D0%26p_r_p_resetCur%3Dfalse%26_com_liferay_asset_publisher_web_portlet_AssetPublisherPortl
0
e-TVA : , , , ,
Clarificări din spectrul TVA-ului. Faptul generator și exigibilitatea – Episodul I

Clarificări din spectrul TVA-ului. Faptul generator și exigibilitatea – Episodul I

Nu de puține ori am evidențiat ideea necesității revizuirii anumitor concepte, noțiuni din sfera afacerilor la momente de redefinire de paradigmă financiar-contabilă ori modificări care se așează sub cupola legislativă. De altfel, caracterul dinamic ce definește cadrul derulării afacerii tale, te provoacă permanent să rămâi conectat la o serie de nuanțe ale diverselor problematici pe care le întâmpini pe calea antreprenoriatului. Unele cu caracter redus de complexitate însă imperios necesar de revizuit. Altele mai complexe și cu necesitate crescută de pătrundere a sensului și aplicabilității pentru afacerea derulată. Adesea, concepte economice conținute de către Codul Fiscal sunt ,,updatate” cu o doză de actualitate pentru ca modificările legislative să primească interpretarea corectă. În ,,background-ul” descris sunt conturate două concepte care au fost portretizate în ultima perioadă, pe fondul lansării modificării cotelor de taxă pe valoare adăugată. Astfel, un concept ,,oldie” dar ,,goldie” este redat de faptul generator. De asemenea, în același context discutăm și despre aspectul exigibilității taxei pe valoare adăugată. Practic, sunt concepte care datează de multă vreme pe paginile Codului Fiscal, dar care, în noile contexte, capătă o nouă ,,aură informațională”. În cele ce urmează, vom pune astfel pe piedestalul informațional cele două concepte care interferează la momentul actual cu stabilirea manierei corecte a noilor cote de TVA în contextul tranzacțiilor derulate de către companii. Suntem convinși de faptul că deja ai intrat în contact cu aceste două noțiuni, documentându-te dintr-o multitudine de surse pentru a te conforma la noile modificări legislative din sfera TVA. Poate însă nu ai pătruns foarte bine sensul acestora. Acest material va aduce clarificări legate de cele două concepte în așa fel încât implementarea noilor modificări legislative să fie facilitată. Cele două noțiuni legate de faptul generator și exigibilitatea taxei au devenit ,,populare” în contextul necesității mediului de business pentru raportarea corectă la impunerea cotelor de TVA aferente unor serii de tranzacții în derulare. Pe scurt! De ce trebuie să te familiarizezi cu aceste două concepte? De ce sunt atât de importante aceste două concepte atât de ambigue la prima vedere? Unde regăsim în cadrul legislației aspecte legate de faptul generator și exigibilitate? Ce este faptul generator? De ce trebuie să te familiarizezi cu aceste două concepte? Puțin abstracte și mai dificil de înțeles de către antreprenor, sintagmele fapt generator și exigibilitate au legătură directă cu unul dintre cele mai populare concepte ale afacerilor: taxa pe valoare adăugată. Dacă încă ai impresia că nu reușești să pătrunzi suficient semnificația acestor concepte, rămâi alături de noi pentru a afla conotația acestora și modul în care sunt aceste două sintagme corelate la ultimele modificări legislative din sfera TVA-ului. Este important să înțelegi la ce se referă faptul generator și exigibilitatea în contextul noilor modificări legislative legate de modificarea cotelor de taxă pe valoare adăugată pentru a crește gradul de conformitate fiscală din punct de vedere a aplicării tratamentului financiar-contabil și fiscal corect operațiunilor în derulare. Acestea sunt două dintre conceptele de bază ale TVA-ului. Este important să le pătrunzi semnificația și sensul întrucât în această manieră vei asigura și liniaritatea procesului de utilizare a sistemului RO e-TVA. Practic, dacă înțelegi corect aceste două noțiuni, vei transpune corect la nivelul decontului de TVA operațiunile aferente activității derulate. În acest fel, incidența asupra conformării fiscale este certă iar evitarea diverselor neconcordanțe privind imaginea taxei pe valoare adăugată prioritară. De ce sunt atât de importante aceste două concepte ambigue la prima vedere? Trebuie să recunoaștem faptul că deși faptul generator și exigibilitatea par două noțiuni de pe un cu totul alt teritoriu, totuși manifestă o rezonanță atât de puternică asupra afacerii tale. Acest impact cunoaște nuanțe diferite, delimitate de momentul lansării sistemului național RO e-TVA și apariției decontului precompletat de taxă pe valoare adăugată. Practic, înainte de apariția decontului precompletat, neregulile legate de înțelegerea și transpunerea eronată a conceptelor legate de faptul generator și exigibilitatea erau identificate doar în momentul controalelor ANAF. După apariția decontului precompletat, ANAF identifică oportun, fără a se deplasa la sediul companiei tale elementele discordante și le putem identifica și noi prin confruntarea informațiilor cuprinse de către cele două deconturi: D300 și P300. Unde regăsim în cadrul legislației aspecte legate de faptul generator și exigibilitatea? Reperarea celor două concepte în cadrul legislației economice autohtone este legată de Codul Fiscal sau Legea nr. 227/2015. Punctual, faptul generator și exigibilitatea se regăsesc la Titlul VII Taxa pe valoarea adăugată, capitolul VI Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată. Ce este faptul generator? Conform alin. (1), art. 280 din cadrul Codului Fiscal, faptul generator dă naștere condițiilor legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Articolul 281, alin. (1) corelează faptul generator la momentul prestării serviciilor ori livrării bunurilor, astfel: ,,Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor”. Practic, în general, dacă o anumită categorie de servicii sunt prestate la data de 4 august 2025, faptul generator intervine la această dată. Precum am discutat și în cadrul materialelor postate recent pe tema raportării la cadrarea din punct de vederea a TVA-ului a tranzacțiilor în derulare, identificăm regula generală cu privire la acest aspect, la care se adaugă câteva excepții. Pentru a atribui cota corectă de TVA tranzacției derulate vom ține cont de faptul generator. Practica tranzacțională arată faptul că există o serie de spețe raportate la momentul considerării faptului generator care pot cunoaște grade diferite de complexitate. Fiecare factor decizional sau persoană responsabilă de facturarea prestării serviciilor, executării lucrărilor ori livrării bunurilor specifice obiectului de activitate trebuie să fie informat și să înțeleagă ,,mecanismele” faptului generator. Tabelul de mai jos surprinde câteva aspecte excepționale raportat la momentul efectiv al livrării de bunuri ori prestări de servicii, menționate prin intermediul Codului Fiscal. Element Momentul livrării bunului ori a prestării serviciului (sau momentul la care intervine faptul generator) Bunuri livrate în baza unui contract de consignație Data la care bunurile sunt livrate de către consignatar clienților săi Bunuri transmise spre testare sau verificare a gradului de conformitate Data acceptării acestora de către beneficiar Stocuri la dispoziția clientului Data retragerii din stoc a bunurilor de către client pentru utilizarea acestora în procesul de producție Livrări de bunuri corporale Momentul transferului dreptului de proprietate Livrări de imobile Momentul transferului dreptului de proprietate Livrări de bunuri corporale, inclusiv bunuri imobile, pentru care plata se efectuează în rate (sau a oricărui contract care prevede transferul de proprietate la momentul ultimei plăți scadente) Data la care bunul este predat beneficiarului Prestări de servicii care determină decontări sau plăți succesive (consultanță, montaj, cercetare, expertiză etc.) Data la care sunt emise situații de lucrări, rapoarte de lucru, sau, dacă contractul prevede astfel, la data acceptării acestora de către beneficiari Livrări de bunuri care se efectuează în manieră continuă La fiecare dată prevăzută în contract pentru plata acestora La data emiterii facturii (dacă nu există o prevedere contractuală cu privire la prima situație) Prestări de servicii în mod continuu (servicii de telefonie, închiriere, leasing, concesionare, arendare etc.) La fiecare dată prevăzută în contract pentru plata acestora La data emiterii facturii (dacă nu există o prevedere contractuală cu privire la prima situație) Prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiar și care sunt prestate în manieră continuă pe o perioadă mai mare de un an și care nu implică plăți sau decontări succesive Se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic Livrarea continuă de bunuri pe o perioadă mai mare de o lună calendaristică, expediate într-un alt stat membru decât cel în care începe expedierea, livrate în regim de scutire de TVA Momentul încheierii fiecărei luni calendaristice (pentru livrările care au loc în mod continuu) Alte prestări de servicii Momentul finalizării prestării acestuia *Mențiunile din cadrul tabelului de mai sus au la bază art. 281 din cadrul Legii nr. 2272015 privind Codul Fiscal Astfel, acestea sunt câteva exemple concrete cu privire la aplicabilitatea faptului generator raportat la livrarea de bunuri și prestarea de servicii. Având în vedere complexitatea problematicii faptului generator și a exigibilității, episodul următor va aduce în lumina reflectoarelor alte nuanțe care trebuie cunoscute de către antreprenori, din spectrul acestora. Clarificări din spectrul TVA-ului. Faptul generator și exigibilitatea. Episodul II Două cele mai importante concepte asimilate taxei pe valoare adăugată sunt redate de faptul generator și exigibilitatea. Remaparea acestor în traseul TVA-ului este esențială în noile contexte dictate de transformările legislative în acest spectru, redate de modificarea cotelor taxei pe valoare adăugată începând cu luna august a anului curent. Și dacă te întrebi de ce este imperios necesar să readucem în cadru concepte și noțiuni care ,,datează de timp îndelungat pe paginile Codului Fiscal”, ei bine, doar în acest mod, este creionată imaginea completă a actualității în materie de modificări adesea nuanțate de complexitate. Pentru a pătrunde sensul celor două concepte care pentru unii antreprenori par dificil de înțeles am dedicat două episoade care punctează o serie de aspecte definitorii. De ce a fost nevoie de redefinirea celor două noțiuni? Cu siguranță, ți-ai adresat și această întrebare. Ei bine, cele două concepte, și anume, faptul generator și exigibilitatea sunt elemente reper pentru ceea ce reprezintă abordarea corectă a tranzacțiilor din punct de vedere a taxei pe valoare adăugată. Dacă nu cunoști sensul faptului generator, nu vei putea identifica momentul exact pentru ,,activarea” TVA-ului în vederea exigibilității acestuia. Acest aspect are implicații importante asupra declarării operațiunilor și surprinderii corecte a acestora la nivelul perioadei de raportare aferente. Continuăm subiectul cu alte nuanțe care pot fi reflectate de către cele două concepte. Pe scurt! La ce se referă exigibilitatea? Faptul generator și exigibilitatea pentru operațiunile care au loc în afara țării Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă Faptul generator și exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri Faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri La ce se referă exigibilitatea? Acum că am adus un strop pe lumină pe ,,cărarea faptului generator”, vom marca și nuanța exigibilității. La ce se referă acest concept și cum poate deveni acesta mai prietenos cu antreprenorii și cu cei care intră sub incidența aplicabilității acestuia? În primul rând, aspectele legate de exigibilitate sunt fixate prin intermediul art. 282 din cadrul Codului Fiscal. În mod pragmatic, exigibilitatea taxei este corelată în manieră directă la data faptului generator. Nuanța conceptului se situează undeva la limita dintre antagonism și convergență. De regulă, exigibilitatea, așa cum menționam, intervine la data la care apare faptul generator. Totusi, există anumite excepții de la această prevedere menționată în cadrul alin. (1) al art. 282. Acestea sunt precizate în cele ce urmează: Excepții Înainte de a interveni faptul generator, și anume, la data emiterii unei facturi (se aplică atunci când factura pentru livrarea de bunuri ori prestarea de servicii a fost emisă înainte faptului generator de taxă și include și situația în care au fost emise facturi de avans) La data la care este încasat avansul, „pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator” așa cum menționează lit. b), alin. (2), art. 282 La data extragerii numerarului, în situația livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii prin intermediul mașinilor automate de vânzare, de jocuri etc. Există de altfel și o excepție de la excepție. Astfel, independent de situațiile descrise punctual mai sus, mai există și o altă nuanță a exigibilității. Pentru persoanele care aplică sistemul TVA la încasare, exigibilitatea taxei intervine la momentul încasării contravalorii parțiale sau totale a sumelor aferente livrării de bunuri ori prestării de servicii. În manieră pragmatică, exigibilitatea taxei marchează momentul în care ANAF intră în drepturi pentru a solicita plata taxei de la persoanele care sunt supuse acestei obligații fiscale prin prisma vectorului fiscal. Există aici două nuanțe. Putem discuta despre exigibilitatea taxei și exigibilitatea plății taxei. Dacă exigibilitatea taxei se referă la momentul în care autoritățile fiscale sunt îndreptățite să solicite plata TVA-ului, exigibilitatea plății TVA-ul este momentul în care persoana impozabilă plătitoare de TVA este obligată să realizeze această plată. Faptul generator și exigibilitatea pentru operațiunile care au loc în afara țării Toate aspectele menționate mai sus cu privire la faptul generator și exigibilitatea sunt valide pentru operațiunile derulate de către companiile autohtone pe teritoriul țării. Există anumite prevederi pentru faptul generator și exigibilitatea în contextul achizițiilor intracomunitare de bunuri, respectiv pentru importul de bunuri. De pildă, dacă discutăm despre livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă conform art. 294, alin. (2), (de exemplu livrarea de bunuri către o persoană impozabilă care acționează în alt stat membru decât cel în care începe expedierea bunurilor și care are un cod valid de TVA), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii care trebuie să aibă loc ,,cel târziu în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator”, conform art. 319, alin. (15) din cadrul Legii nr. 227/2015. De asemenea, exigibilitatea taxei poate interveni și la emiterea autofacturii, ,,ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.” Dacă te întrebi care este abordarea faptului generator în condițiile unei achiziții intracomunitare de bunuri, atunci trebuie să știi faptul că acest ,,se activează” la data la care ar interveni acesta pentru livrări de bunuri similare în cadrul statului în care are loc achiziția. Deci, practic pentru operațiunile de achiziții și livrări intracomunitare, faptul generator intervine la același moment, și anume, la momentul livrării bunurilor. Dacă discutăm despre livrările intracomunitare scutite de taxă, exigibilitatea este cea care dictează momentul în care operațiunea este transpusă la nivelul decontului de taxă pe valoare adăugată (D300) și la nivelul declarației recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare. Iată pe scurt, raportarea la achizițiile intracomunitare de bunuri în termeni de exigibilitate și fapt generator. Achiziții intracomunitare de bunuri Faptul generator =data la care ar interveni livrarea de bunuri similare în statul membru unde se realizează achiziția Exigibilitatea =data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la articolul care prevede faptul că statele membre pot să stabilească propriile reguli persoanelor impozabile raportat la limitele de timp pentru emiterea de facturi (art. 222 din cadrul Directivei 112) =data emiterii autofacturii =ziua 15 a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator (dacă până la acel moment nu a fost întocmită factura sau autofactura) Ce trebuie să reții în principal atunci când discutăm despre cele două concepte și în alte contexte decât cele uzuale, este faptul că ne raportăm la 3 nuanțe, și anume: exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri scutite de taxă, care este punctată în cadrul art. 283 din cadrul Codului Fiscal; faptul generator și exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri, aspect conturat de art. 284 și ultima nuanță, reflectată de faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri corelată la art. 285 din Legea nr. 227/2015. Un ultim aspect din spectrul celor două concepte pe care dorim să îl aducem în atenția ta este legat de faptul generator și exigibilitatea pentru importul de bunuri. Și în această situație, remarcăm 3 particularități, și anume: cazul 1. Faptul generator și exigibilitatea pentru bunuri supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe similare 2. Faptul generator și exigibilitatea pentru bunuri pentru care nu se percep taxe vamale, agricole sau similare, respectiv cazul 3. Faptul generator și exigibilitatea pentru bunuri vamale plasate într-un regim vamal special. Tabelul de mai jos surprinde în manieră sintetică cele 3 cazuri legate de cele două concepte. Importul de bunuri care sunt supuse diverselor taxe: vamale, agricole sau similare Faptul generator Intervine la data faptului generator asociat acestor taxe Exigibilitatea Intervine la data exigibilității taxei vamale, agricole sau europene similare Importul de bunuri care nu sunt supuse taxelor menționate mai sus Faptul generator Intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru acele taxe europene Exigibilitatea Intervine la data la care ar interveni exigibilitatea pentru acele taxe europene Importul de bunuri care sunt supuse unui regim vamal special Faptul generator Intervine la data la care acestea ies de sub regimul vamal special Exigibilitatea Intervine la data la care acestea ies de sub regimul vamal special ,,Cele două lumi-pragmatică și teoretică” care înconjoară faptul generator și exigibilitatea nu sunt tocmai ușor de pătruns pentru unii antreprenori. Sunt totuși concepte esențiale care înconjoară taxa pe valoare adăugată, definind modul de raportare la tranzacțiile derulate precum și la obligativitatea achitării taxei pe valoare adăugată către bugetul de stat. Nu trebuie să pierdem din vedere un aspect vital. Aplicarea corectă a celor două concepte la nivelul proceselor tranzacționale ale companiei tale nu depinde de simpla lectură a unui material. Acest aspect este apanajul specialiștilor din cadrul departamentului financiar-contabil, care pe baza experienței vor interpreta și aplica corect reglementările aferente acestor două concepte de bază.   Referințe principale de informare Norme metodologice din 6 ianuarie 2016 de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Publicat în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016. Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, material în format electronic, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02006L0112-20160601 . Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
0
e-TVA : , , , ,
Reperarea bonului fiscal pe traseul sistemului național RO e-factura

Reperarea bonului fiscal pe traseul sistemului național RO e-factura

Dacă ai întreba antreprenorii momentului care este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă pe traseul digitalizării fiscale a afacerii în context RO e-factura, ce răspuns crezi că ai primi? Cu siguranță, unul corelat la modalitatea de menținere sau chiar sporire a gradului de conformitate fiscală în ceea ce privește utilizarea corectă a platformei prin prisma gestionării corecte a documentelor de evidență primară. Temerea este justificată. Bunul mers al companiilor la ora actuală este influențat major de modalitatea în care este gestionată schimbarea care vine odată cu digitalizarea fiscală. Una dintre cele mai semnificative responsabilități a departamentului financiar-contabil al companiei este legată de reperarea rolului fiecărui document din cadrul circuitului informațional în contextul lansării digitalizării fiscale. Utilizatorii sistemelor precum și antreprenorii trebuie să fie informați cu privire la circuitul informațional al documentelor în contextul paradigmelor digitalizării fiscale. De aceea, rolul nostru pentru conturarea minighidului de utilizare a acestor documente este dublu justificat: pe de-o parte datorită impactului utilizării platformei naționale RO eFactura asupra documentelor de evidență primară precum și a altor paradigme ale digitalizării fiscale, iar pe de altă parte datorită importanței semnificativ crescute a clarificării manierei de reformare a domeniului financiar-contabil sub apanajul modernizării. Indicatorul cu marcaj de oprire Indicatorul cu marcaj de oprire este poziționat astăzi în dreptul conceptului de bon fiscal. Staționarea este una justificată. Apariția și implementarea sistemelor digitale aștern adesea un nor de incertitudine asupra modalității de utilizare a documentelor de evidență primară în contexte dificil de preconizat de către antreprenori. Se remarcă astfel o serie de antreprenori care să rătăcesc în drumul spre atingerea conformității fiscale. Rolul nostru este să repunem pe direcția corectă pe orice factor decizional al afacerii interesat de maximizarea gradului de conformitate legală și fiscală. Așadar, astăzi pornim spre drumul spre clarificarea rolului bonului fiscal în contexte inovative precum este cel dictat de apariția sistemului național RO e-factura. Un reper important pe noul traseu al circuitului informațional al documentelor de evidență primară. Ce este bonul fiscal, care sunt circumstanțele care ocazionează emiterea acestuia și cum este utilizat bonul fiscal pe fondul apariției sistemului RO efactura? Acestea, precum și alte aspecte arondate subiectul vor fi clarificate în cele ce urmează. Ce este bonul fiscal și care este rolul acestui în noul context al digitalizării fiscale? Conform art. 4 din cadrul OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, bonul fiscal reprezintă documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal. Astfel, bonul fiscal reprezintă un document de certificare a încasării contravalorii bunurilor livrate ori a serviciilor prestate, fiind un document cu caracter justificativ. În situația în care te întrebi dacă bonul fiscal își pierde din intensitatea relevanței în contextul apariției noilor paradigme ale modernității fiscale, putem să infirmăm această ipoteză la momentul actual. Astfel, rolul său de document justificativ își menține valabilitatea și în noul cadru dictat de utilizarea platformei naționale RO e-factura, chiar dacă acesta nu este în mod direct conectat la ceea ce presupune utilizarea sistemului. Care sunt circumstanțele în care o companie este obligată la emiterea bonului fiscal? Bonul fiscal este documentul emis de către aparatul de marcat electronic fiscal în momentul efectuării unei tranzacții, fie că discutăm despre livrarea unui bun ori prestarea unui serviciu. Practic, orice operator economic care deține un aparat de marcat electronic fiscal este obligat să emită bon fiscal. Conform art. 1 din cadrul OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aceștia sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale în situația în care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de debit/credit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea bunurilor livrate ori a serviciilor prestate efectuate direct către populație. În acest context, emiterea bonurilor fiscale și înmânarea acestora către utilizatori este o prevedere cu caracter obligatoriu. Atenție! Când nu este necesară eliberarea bonului fiscal? Emiterea bonului fiscal și înmânarea acestuia clientului nu este obligatorie în contextul în care operatorii dețin aparate de marcat electronice fiscale care nu înglobează constructiv dispozitivul de imprimare. Astfel, pentru aparatele de marcat electronice fiscale integrate în cadrul echipamentelor nesupravegheate (de exemplu, automate comerciale ce funcționează pe bază de plată cu cardul) nu este obligatorie integrarea dispozitivelor de imprimare și de afișaj. Trebuie să cunoști faptul că înmânarea bonului fiscal către client reprezintă un aspect cu caracter obligatoriu. În situația în care acest fapt este omis în totalitate sau respectat doar parțial (în sensul în care clientul primește un alt document în afara bonului fiscal), clientul este obligat să solicite eliberarea acestuia. Singura excepție în acest sens este redată de situația în care ca urmare a defectării casei de marcat nu există tehnic posibilitatea eliberării bonului fiscal. În situația în care operatorul economic refuză înmânarea bonului fiscal, clientul are dreptul de a beneficia de bunul achiziționat ori de serviciul prestat în regim gratuit. Care sunt principalele elemente care trebuie conținute de către bonul fiscal? În conformitate cu art. 4 din cadrul OUG 28/1999 cu modificările și completările ulterioare, printre elementele principale ale bonului fiscal se numără: elementele de identificare ale operatorului economic emitent, adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat fiscal, logotipul și seria de instalare a AMEF-ului, elementele de identificare ale bonului fiscal (număr de ordine, data și ora emiterii), denumirea bunului livrat ori a serviciului prestat, prețul, cantitatea, valoarea fiecărei operațiuni, valoarea TVA-ului și cota de taxă aplicabilă, valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoare adăugată precum și valoarea altor taxe care nu sunt cuprinse în baza de impozitare a TVA. Ca aspect de ultimă oră cu privire la elementele obligatorii care trebuie conținute de către bonul fiscal putem să identificăm codul QR asociat datei și orei emiterii bonului fiscal, numărului de identificare al AMEF și seriei fiscală a acestuia. Această nouă reglementare a generat valuri de incertitudine în rândul operatorilor economici deținători a aparatelor de marcat electronice fiscale, în unele situații implementarea imediată a acestora fiind dificilă, chiar imposibilă. Vocea antreprenorilor cu privire la dificultățile tehnice privind implementarea noutății a avut rezonanță în spațiul legislativ, motiv pentru care termenul limită cu privire la ralierea la conformitate în acest sens a fost prelungit până la data de 1 septembrie 2025. Aspectul a fost transpus la nivelul legislației prin intermediul art. II din cadrul OUG 125/2024 pentru completarea art. 2 și suspendarea aplicării unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza case de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Un alt aspect relativ nou pentru cei care emit bonuri fiscale este legat de obligativitatea menționării în cadrul acestuia a bacșișului. Conform art. 2^3, alin. 2 din cadrul OUG 28/1999, bacșișul se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitate de încasare a acestuia (cash sau prin intermediul instrumentelor fără numerar). O excepție de la această regulă este redată de situația în care se realizează livrarea produselor la domiciliul clientului. Care este ,,relația” bonului fiscal cu sistemul național RO e-Factura? După cum cel mai probabil cunoști, implementarea sistemului RO e-factura a modificat puțin raportarea la circuitul informațional al documentelor. În ceea ce privește bonurile fiscale și raportarea la sistemul național RO e-factura din punct de vedere a emiterii acestora, este bine să știm faptul că nu există obligativitatea transmiterii bonurilor fiscale în cadrul sistemului. Conform art. 10 din cadrul OUG 120/2021, bonurile fiscale care îndeplinesc criteriile unei facturi simplificate nu trebuie transmise în cadrul platformei RO e-factura. Astfel, utilizatorii sistemului nu sunt obligați să se ralieze regulilor privind încărcarea documentului în cadrul sistemului atunci când discutăm despre bonul fiscal, fie că este vorba despre bonurile fiscale emise în relația de tip B2B sau emise către persoanele fizice. Acum că au fost puse sub lumina reflectoarelor cele mai importante aspecte cu privire la bonul fiscal și rolul acestuia în noi contexte conturate de implementarea paradigmei digitale RO e-factura, vă propunem să urmărim câteva chestiuni pragmatice din sfera practicii de afaceri. De pe terenul practicii de afaceri… 1. Facturile emise la bonul fiscal Antreprenorii au întrebat: Care este abordarea în ceea ce privește facturile emise la bonul fiscal, în contextul RO e-facturii? Iar noi am oferit răspunsul: În ceea ce privește acest aspect, putem spune că, într-o oarecare măsură domnește ambiguitatea. Există în practica comercială situații în care ulterior emiterii unui bon fiscal să fie eliberată și factura? Da, operatorii economici pot să elibereze factură aferentă unui bon fiscal la solicitarea clientului. Un aspect de importanță majoră în acest sens, reglementat prin intermediul HG 355/2023 privind modificarea reglementărilor legate de utilizarea caselor de marcat electronice fiscale, este redat de obligativitatea eliberării facturii la bon fiscal la data eliberării celui de urmă. Aceste facturi se declară în cadrul sistemului național RO e-factura, fie că sunt emise către persoane juridice, fie că sunt emise către persoane fizice. Astfel, în termen de 5 zile calendaristice, utilizatorii sistemului RO e-factura, trebuie să încarce facturile emise în cadrul sistemului. Totuși, sunt la momentul actual o serie de controverse pe marginea problematicii. 2. Deducerea TVA aferentă bonurilor fiscale Antreprenorii au întrebat: Pentru bonurile fiscale care atestă achiziția de combustibil, care au înscris codul de TVA al beneficiarului, se poate recurge la operațiunea de deducere a taxei pe valoare adăugată? Acestea se primesc prin intermediul E-facturii? Iar noi am oferit răspunsul: Bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile de formă și de fond pot să reprezintă bază pentru deducerea taxei pe valoare adăugată. Astfel, acestea nu trebuie să depășească valoarea de 100 de euro (inclusiv TVA) și să aibă menționat codul de identificare fiscală al beneficiarului imprimat cu ajutorul casei de marcat. Evident, reiterăm faptul că trebuie respectate condițiile de formă și de fond cu privire la întocmirea corectă a bonului fiscal și respectarea reglementărilor în vigoare raportat la emiterea acestuia. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că, la solicitarea clientului, operatorul economic are obligația de eliberare și a facturii, pe lângă bonul fiscal. Așa cum menționam pe parcursul materialului, nu există obligativitatea încărcării în cadrul RO eFacturii a bonurilor fiscale. Deci aceasta nu este o precondiție pentru posibilitatea deducerii taxei pe valoare adăugată. Încheiem parcursul de reperare a bonului final în noul context al digitalizării fiscale prin conturarea faptul că rolul bonului fiscal nu se diminuează pe fondul apariției și utilizării sistemului RO e-facturii. Totuși, acesta nu are relația de legătură directă cu sistemul, în sensul în care bonul fiscal emis de către operatorul economic nu trebuie încărcat în cadrul platformei. Companiile trebuie să fie vigilente pentru a respecta toate condițiile de formă și de fond în vederea asigurării deductibilității taxei pe valoare adăugată aferentă acestora. 3. Cum procedăm în situația în care am emis o factură fiscală, am trimis-o în sistemul e-Factura iar apoi clientul dorește să achite factura respectivă cu cash sau card bancar şi se emite bon fiscal?   Referințe principale de informare Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  Monitorul Oficial 688 din 10 septembrie 2015. Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în  Monitorul Oficial nr. 960 din 7 octombrie 2021. Ordonanța de urgență nr. 28 din 25 martie 1999 (**republicată**)privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, Publicat în  Monitorul Oficial nr. 75 din 21 ianuarie 2005. Hotărâre nr. 355 din 20 aprilie 2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, Publicat în Monitorul Oficial nr. 344 din 24 aprilie 2023.
0
Casa de Marcat : , , , , ,
Problematica deducerii TVA-ului raportat la bonurile fiscale în context RO e-Factura. Clarificări necesare

Problematica deducerii TVA-ului raportat la bonurile fiscale în context RO e-Factura. Clarificări necesare

A trecut deja mai bine de un an de la momentul lansării obligativității utilizării platformei naționale RO eFactura în spectrul ,,oficializării” relației de afaceri de tip B2B, iar recent pe direcția B2C. Nu trebuie să uităm și de punctul zero al aplicabilității sancțiunilor care corespunde cu luna iulie a anului 2024. Practica antreprenorială uzuală nu relevă încă situații concrete legate de sancționare, cel puțin raportat la ceea ce cunoaștem la acest moment. Oricum, în situația derulării unei inspecții fiscale în cadrul entității, aspectele legate de conformare cu privire la legislație în materie de RO e-factura vor fi aduse necontenit în lumina reflectoarelor. Acest aspect responsabilizează conducătorii departamentelor financiar-contabile să respecte îndeaproape toate normele cu privire la utilizarea platformei, chiar și în absența sancționării. Ba mai mult, este indicat să formăm și să promovăm necontenit dezvoltarea unei culturi a corectitudinii și a depunerii eforturilor de respectare a normelor specifice, chiar și în spatele ușilor închise, atunci când procesele derulate de către companie nu se află în vizorul inspectorilor fiscali. Adesea, această practică lipsește din cadrul companiilor, din motive mai mult sau mai puțin obiective. Rescrierea regulilor jocului antreprenorial în context RO e-factura reprezintă o preocupare principală pentru fiecare antreprenor interesat de aspectul conformității și legalității fiscale. Interdependența sistemelor digitale fiscale fac ca problematica acurateței datelor declarate prin intermediul acestora să fie acutizată. Înainte de apariția sistemului național RO e-TVA, informația transmisă în cadrul E-facturii circula în dublu sens: de la contribuabili la Agenția Națională de Administrare Fiscală. De la momentul lansării sistemului RO e-TVA, informația deține impact multiplu. Declararea datelor în cadrul RO e-factura, a RO e-case de marcat electronice fiscale și în cadrul RO e-Transport deține valențe asupra conturării decontului precompletat de TVA. În acest context, utilizarea în parametrii de corectitudine a acestora este un aspect cu influență semnificativă asupra decontului de TVA precompletat aferent formularului P300. Pe scurt! Procesul clarificării noutăților fiscale sub lupa specialiștilor… Pe fondul regulilor trasate de utilizarea sistemului național RO e-factura, cum ne raportăm la bonurile fiscale? Acestea trebuie încărcate în cadrul platformei? De pe terenul pragmaticii. Antreprenorii au întrebat, iar noi am oferit răspunsul… Implementarea sistemului național RO e-factura modifică regulile privind deducerea taxei pe valoare adăugată aferent achizițiilor realizate pe baza bonului fiscal emis cu ajutorul aparatelor de marcat electronice fiscale? În esență… Procesul clarificării noutăților fiscale sub lupa specialiștilor… Încă de la momentul lansării platformei naționale RO e-factura, o serie de problematici identificate pe traseul ralierii la conformitate fiscală au stat permanent sub atenția specialiștilor. Maparea principalele modificări survenite în structura sistemului au fost concretizate în repere concrete plasate pe harta paradigmelor digitalizării fiscale. Unul dintre cei mai importanți factori atunci când discutăm despre rolul documentelor de evidență primară reconturat de reformele digitalizării fiscale este arondat colectării/deducerii de TVA. Ce cutume ar trebui să respectăm pentru a asigura gestionarea corectă a taxei pe valoare adăugată? În episodul de astăzi, vom face referire la problematica deducerii TVA-ului aferentă bonurilor fiscale în contexte inovative din punct de vedere digital, trasate de apariția sistemului național RO e-factura. Un aspect în care domnește incertitudinea în rândul antreprenorilor. În vederea conferirii caracterului pragmatic vom răspunde punctual la cele mai des întâlnite spețe în  terenul practicii de afaceri raportat la subiectul lansat. Pe fondul regulilor trasate de utilizarea sistemului național RO e-factura, cum ne raportăm la bonurile fiscale? Acestea trebuie încărcate în cadrul platformei? Singurele documente care trebuie încărcate în cadrul platformei naționale RO eFactura sunt reprezentate de facturile emise în relația derulată între companii (B2B), facturile emise de către companii pentru prestarea de servicii, executarea de lucrări ori livrarea de bunuri către persoanele fizice precum și cele emise în relația de tip B2G. Niciun alt document, indiferent de natura acestuia ori de specificul tranzacției efectuate nu își găsește locul în cadrul sistemului național RO e-Factura. Cel puțin, nu la momentul actual, raportat la reglementările momentului. De pe terenul pragmaticii. Antreprenorii au întrebat, iar noi am oferit răspunsul… Ei au întrebat: Unul dintre antreprenorii novice expune situația conform căreia ca urmare a prestării unui serviciu pentru care a primit doar bon fiscal cu mențiunea CIF-ului companiei există posibilitatea deducerii TVA-ul aferent, deoarece acest document nu este regăsit în cadrul platformei RO e-factura. Iar noi am oferit răspunsul: OUG 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-factura aduce clarificări în legătură cu obligativitatea utilizării sistemului RO e-factura pentru oficializarea relațiilor comerciale derulate între companii, între persoane fizice și companii precum și pe direcția persoanelor juridice și a instituțiilor guvernamentale. Conform normelor în vigoare la momentul actual cu privire la utilizarea sistemului RO e-factura, bonurile fiscale fac excepție de la obligativitatea încărcării în cadrul sistemului. Astfel, articolul 1 al actului normativ fixează aspectul legat de excluderea bonurilor fiscale ce îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate de la obligativitatea transmiterii prin intermediul sistemului. Astfel, posibilitatea deducerii taxei pe valoare adăugată în acest context nu este dependentă de încărcarea documentului în cadrul platformei RO e-factura. Nu vom regăsi astfel de documente în cadrul sistemului național RO e-factura, fie că discutăm despre facturi proforme, aviz de însoțire a mărfii ori bonuri fiscale. Compania va putea astfel să își deducă TVA-ul aferent operațiunii specifice bonului fiscal respectiv, dacă acesta respectă, bineînțeles normele în vigoare cu privire la întocmirea acestui document. Implementarea sistemului național RO e-factura modifică regulile privind deducerea taxei pe valoare adăugată aferent achizițiilor realizate pe baza bonului fiscal emis cu ajutorul aparatelor de marcat electronice fiscale? În cadrul art. 69, alin. (6) din Normele metodologice aferente art. 299 din cadrul Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal sunt aduse mențiuni asupra posibilității privind deducerea taxei pe valoare adăugată pe baza bonurilor fiscale emise de către aparatul de marcat electronic fiscal și primite de către contribuabili pentru achiziții de bunuri și servicii. Atenție! Condiția principală pentru conturarea cadrului privind deductibilitatea TVA-ului pe baza bonului fiscal este reprezentată de înscrierea de către emitentul bonului fiscal (furnizorul) a codului unic de identificare fiscală în scopuri de TVA al beneficiarului. Cadrul normativ precizează faptul că acestă mențiune se realizează cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal. De asemenea, pentru îndeplinirea criteriului de deductibilitate, valoarea bonului fiscal nu trebuie să depășească 100 de euro. Astfel, actele legislative ce reglementează activitatea sistemului național RO e-factura nu produc modificări la nivelul principiilor legate de aspectul deducerii taxei pe valoare adăugată. Așadar regimul privind deducerea taxei pe valoare adăugată nu suportă modificări în urma apariției obligativității utilizării sistemului național RO e-factura începând cu data de 01.01.2024. În esență… Este bine să reținem faptul că implementarea sistemului național RO e-factura nu produce efecte asupra deducerii taxei pe valoare adăugată din perspectiva bonurilor fiscale primite pentru achiziționarea de bunuri și servicii. Taxa pe valoarea adăugată poate fi dedusă pe baza respectării prevederilor legale cu privire la elementele obligatorii care trebuie conținute de către bonul fiscal emis de către prestatorul de servicii/furnizorul de bunuri. De asemenea, platforma este utilizată pentru încărcarea facturilor emise în sens triplu: pe direcția relației de tip B2B, B2C și B2G, bonurile fiscale fiind excluse din cadrul acestei categorii.   Referințe principale de informare Ordonanță de urgență nr. 120 din 4 octombrie 2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 960 din 7 octombrie 2021. Rentrop & Straton, E-FACTURA în 50 de întrebări și răspunsuri, Material în format electronic. Codul fiscal din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015), Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
0
e-TVA : , , ,
Raportarea RO e-SAF-T și RO e-Factura. Companiile nerezidente

Raportarea RO e-SAF-T și RO e-Factura. Companiile nerezidente

Trio-ul RO e-SAF-T, RO e-TVA și RO e-Factura restructurează maniera de organizare a activității companiilor în anul 2025. Individual și interdependent, izolat și în conexiune directă, fiecare dintre cei 3 pioni care rescriu regulile afacerilor momentului influențează modul în care se vor derula de acum proceselor organizaționale. Impactul pe latura remodelării conceptului de inspecție fiscală, incidența conturării unui ecosistem digital ca urmare a implementării RO eFacturii și crearea premiselor de pătrundere a unor noi paradigme ale modernității informatizării sunt certitudini, realități ale actualității de care factorii decizionali ai afacerilor se tem. Această temere se remarcă îndeosebi în rândul conducătorilor de afaceri de dimensiuni reduse din rațiuni legate de imposibilitatea susținerii financiare a unor schimbări care implică mobilizarea de resurse semnificative pentru atragerea de instrumente digitale viabile care să gestioneze eficient modificările impuse. Pe bună dreptate, dorința de pătrundere a mediului antreprenorial este necesar să fie adoptată funcție de capacitatea susținerii schimbărilor majore care vor acapara de acum înainte mediul de business autohton. Unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie considerat pe acest fundal al schimbării constante este informarea. Apelul la specialiști pentru soluționarea diverselor spețe practice devine un instrument crucial. Prin intermediul blogului nostru, am conturat un minighid al navigării antreprenorilor prin modificările impuse de paradigma RO e-SAF-T, pentru a facilita traseul ralierii la conformitate fiscală din punct de vedere digital. Călătoria deține caracter interminabil, mai ales dacă ne gândim la numeroasele provocări cu care se confruntă la momentul actual mai ales companiile mici. Cele care, după cum bine știi, sunt obligate la trecerea liniei de start în ceea ce privește depunerea D406, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Prin intermediul materialului de astăzi, ne propunem clarificarea unei spețe care este centrată spre utilizarea sistemului RO efactura și RO e-SAF-T de către companiile străine. Un subiect de actualitate, des întâlnit în spațiul de afaceri însă mai puțin disputat. Speță RO e-SAF-T și RO e-factura. Companii nerezidente În situația companiilor nerezidente înregistrate în scopuri de TVA în România, există obligativitatea ralierii la noutatea RO e-SAF-T începând cu data de 01.01.2025? De asemenea, aceștia dețin obligativitatea raportării facturilor emise către persoane fizice prin intermediul platformei RO e-factura începând cu data de 01.01.2025? Un prim pas pentru conturarea răspunsului la această întrebare este legat de necesitatea definirii companiei nerezidente. Cum poate fi definită așadar o companie nerezidentă? O entitate nerezidentă poate fi definită ca fiind orice persoană juridică străină, care nu este înregistrată în România, conform normelor legale. În ceea ce privește obligativitatea privind depunerea SAF-T, organele fiscale au conturat tabloul declarativ cu privire la companiile care trebuie să depună D406. În cadrul Ordinului 1783/2021 privind aspectele esențiale legate de raportarea RO e-SAF-T pentru companii, sunt prevăzute companiile care trebuie să se ralieze conformității fiscale privitor la depunerea D406. Tabloul beneficiază de caracterul completitudinii. Focusul este însă direcționat spre statusul companiilor nerezidente cu privire la transmiterea fișierului. Astfel, în cadrul anexei nr. 5, pct. 3, lit. r) este prevăzută obligativitatea transmiterii D406 de către societățile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistrați prin înregistrare directă, contribuabilii înregistrați prin reprezentant fiscal, sediile fixe). Obligativitatea transmiterii declarației RO e-SAF-T este legată de perioada fiscală a contribuabilului pentru depunerea decontului de TVA, lunar sau trimestrial. Companiile nerezidente înregistrate doar în scopuri de TVA în România au obligația depunerii fișierului SAF-T (D406) cu data de referință a contribuabililor mici, și anume 1 ianuarie 2025. Care sunt informațiile raportabile în schema SAF-T pentru companiile nerezidente înregistrate în scopuri de TVA? Există o anumită structură specifică cu privire la raportarea SAF-T pentru companiile nerezidente înregistrate în scopuri de TVA în România și care nu dețin obligația organizării unei evidențe contabile. Astfel, principala componență a fișierului este formată din 6 părți, și anume: 1. Header (Antet); 2. MasterFiles (Fișiere Master) cu anumite subsecțiuni; 2.5 Tax Table (Tabela taxe); 2.6 UOM Table (Tabela UOM/Unități de măsură); 2.9 Products (Produse); 4 Source Documents (Documente sursă) cu următoarele subsecțiuni: 4.1 Sales Invoices (Facturi de vânzare; 4.2 Purchase Invoices (Facturi de achiziții). Dacă ne raportăm la problematica facturării electronice în relația de tip B2C pentru companiile nerezidente, trebuie să cunoaștem faptul că utilizarea sistemului național RO e-factura este obligatorie și pentru companiile nerezidente care emit facturi către persoanele fizice. Conform OUG nr. 69/2024 este completat OUG nr. 120/2021 cu litera n^1) care definește relația de tip B2C astfel: tranzacția având ca obiect execuția de lucrări, livrarea de bunuri/produse și/sau prestarea de servicii dintre un operator economic-persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și o persoană neimpozabilă, alta decât cea pentru care se aplică prevederile lit. m) și ale art. 9^1. Facturarea electronică pe direcția relației de tip B2C, este astfel stabilită a avea loc între un agent economic și o persoană impozabilă definită conform prevederilor art. 266 din cadrul Codului Fiscal, astfel: o persoană impozabilă care are sediul activității economice în România și este stabilită în România, o persoană impozabilă care are sediul activității economice în afara României dar are un sediu fix în România ori dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a realiza regulat livrări de bunuri ori prestări de servicii impozabile, respectiv o persoană impozabilă care deține sediul activității economice în afara României și care are un sediu fix în România este considerată persoană impozabilă care nu este stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă. Astfel, din anul 2025, companiile nerezidente precum și cele rezidente sunt obligate la transmiterea facturilor emise în relația de tip B2C în cadrul platformei RO e-factura. Conform noilor reglementări stabilite prin intermediul OUG 69/2024, persoana impozabilă este considerată și compania nerezidentă (persoana juridică nerezidentă), aspect care conferă indicii cu privire la obligativitatea utilizării sistemului național RO e-factura. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, este obligatorie transmiterea facturilor emise în relația de tip B2C, în această categorie fiind subscrise și persoanele juridice nerezidente. În acest sens, în termen de 5 zile calendaristice de la momentul emiterii facturii, aceasta trebuie încărcată în cadrul sistemului național RO e-factura. În situația în care nu ești familiarizat cu maniera de calcul cu privire la încadrarea în cele 5 zile calendaristice, te invităm să accesezi materialul pe tema Maniera de calcul a termenului de transmitere a facturile emise în cadrul RO e-factura. Clarificări necesare, regăsit prin intermediul blogului nostru, prin accesarea următorului link: https://ro-efactura.ro/maniera-de-calcul-a-termenului-de-transmitere-a-facturile -emise-in-cadrul-ro-e-factura-clarificari-necesare/. Este important să ținem cont de acest aspect, pentru a evita sancțiunile aplicabile ca urmare a nerespectării termenului. Livrarea de bunuri, efectuarea de lucrări și prestarea de servicii este identificată la nivelul relației B2C prin intermediul codului numeric personal, care poate fi înlocuit cu o combinație de 13 cifre de 0. Astfel, în urma analizei problematicii expuse, putem să concluzionăm faptul că entitățile nerezidente sunt obligate la ralierea paradigmelor corelate la RO e-SAF-T și RO efactura. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2025, acestea trebuie să depună declarația informativă D406, cu referire la Fișierul Standard de Control Fiscal. De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2025, se transmit în cadrul sistemului național RO e-Factura facturile emise în relația de tip B2C și de către acest tip de entitate.   Referințe principale de informare Ordin nr. 1783 din 4 noiembrie 2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal, Publicat în Monitorul oficial nr. 1073 din 9 noiembrie 2021. Rentrop & Straton, SAF-T pentru contribuabilii mici, Material în format electronic, ISBN 978-606-47-1401-5. Ghidul contribuabilului pentru pregătirea și depunerea declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T). Întrebări frecvente și răspunsuri specifice schemei SAF-T, Document de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D406 fișierul standard de control fiscal (SAF-T) Versiunea 1.2, București, aprilie 2022, material în format electronic, disponibil la adresa: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Intrebari_rasp_specifice_SAF-T_v_1_2_200422.pdf.
0
e-TVA : , , , , ,
5 aspecte pe care trebuie să le cunoști despre sistemul RO e-TVA în anul 2025

5 aspecte pe care trebuie să le cunoști despre sistemul RO e-TVA în anul 2025

Numeroase companii autohtone își derulează activitatea într-un ritm rupt parcă din filmele de acțiune. Ba chiar unii antreprenori asimilează background-ul pe fondul căruia se desfășoară activitatea economică a afacerii lor cu unul desprins din filmele SF. Deși poate părea puțin îndrăzneață asemănarea, totuși, realitatea nu este departe de această abordare. Digitalizarea fiscală la care au fost expuse companiile în ultima perioadă de timp se poate subscrie cu brio unui asemenea cadru dominat de dinamism, suspans, incertitudine și plurivalență. Accentul direcționat spre extrapolări, speculații și încercări ale reconcilierii antreprenorului cu necunoscutul de natură digitală fiscală pare că se pliază pe un fond al ficțiunii. Inexistența concordanței dintre practica afacerilor și realitate adâncește și mai mult contrastele. Afacerea ta poate să urmeze două căi: fie te raliezi la calea succesului fie o iei de la 0. Depinde de tine și de veleitățile deținute în direcția gestionării schimbării. Un lucru însă este cert: este normal să resimți o presiune considerabilă pe fondul multiplelor modificări anunțate a fi implementate în mediul de business din România. Nimeni nu se simte confortabil în prezența schimbării. Unul dintre sistemele care au indus o stare de neliniște permanentă în cadrul mediului de afaceri a fost reprezentat de fenomenul RO e-TVA. Încă de la momentul propunerii lansării acestuia, antreprenorii au fost reticenți cu privire la utilitatea și aplicabilitatea acestuia în sfera mediului de afaceri autohton. Cu caracter preponderent experimental și cu scop de familiarizare, în luna septembrie a anului 2024 sistemul RO e-TVA a devenit funcțional pentru contribuabilii persoane impozabile plătitoare de TVA. În această manieră, companiile au primit pe data de 5 septembrie, prin intermediul Spațiului Privat Virtual, primul decont precompletat de TVA aferent formularului P300 alături de Nota de conformare, pentru situația identificării necorelării datelor din cadrul decontului transmis de către contribuabil prin intermediul formularului D300 Decont de taxă pe valoare adăugată. Mențiunea cu privire la caracterul experimental este legată de amânarea obligativității transmiterii către autoritățile fiscale a justificărilor diferențelor identificate pe baza Notei de conformare RO e-TVA. Ce se modifică în anul 2025 cu privire la această problematică și ce ar trebui să intre în atenția antreprenorilor? În cadrul acestui material, vom puncta principalele aspecte de care este nevoie să ții cont pentru a te conforma la noutățile RO e-TVA. 1. Valențele Notei de conformare asupra stabilirii indicatorilor de risc Impactul Notei de conformare asupra activității financiar-contabile și fiscale a companiei tale este unul semnificativ. Neconformarea contribuabililor la cerințele privind netransmiterea sau nerespectarea termenului de transmitere a Notei de conformare RO e-TVA, nefurnizarea sau furnizarea parțială pentru clarificarea diferențelor pentru valorile precompletate în cadrul formularului P300 și cele completate de către contribuabil prin intermediul formularului D300 poate fi concretizată în atribuirea unui anumit nivel de risc persoanei impozabile. Acest nivel de risc fiscal pentru nivelul de declarare al taxei pe valoare adăugată dă tonul efectuării inspecțiilor fiscale. Bine de știut! Procesul de selecție a persoanelor impozabile înregistrate în scopul de TVA în vederea efectuării controlului fiscal sau controlului antifraudă are la baza nivelul de risc stabilit în urma analizei de risc. Cele două situații în care o persoană impozabilă plătitoare de TVA prezintă un risc de rambursare necuvenită de TVA sunt legate de: nu elaborează și nu transmit un răspuns la Nota de conformare RO e-TVA; se regăsesc în situația în care au fost identificate diferențe semnificative și nu transmit informații care să cuprindă date concludente ca răspuns la Nota de conformare RO e-TVAce pot conduce la restituirea unor sume necuvenite și concomitent existența riscului unor fapte de evaziune fiscală. Atenție! Data de la care Nota de conformare RO e-TVA manifestă valențe asupra stabilirii indicatorului de risc fiscal este 1 iulie 2025. Astfel, beneficiezi de o perioadă de grație pentru a intra în grațiile sistemului RO e-TVA. 2. Obligativitatea transmiterii rezultatelor verificării realizate asupra diferențelor transmise prin Nota de conformare RO e-TVA Bine cunoscut de către antreprenori la momentul actual, transmiterea justificării diferențelor existente între P300 (decontul precompletat de TVA) și D300 (decontul de taxă pe valoare adăugată depus de către contribuabil) reprezintă una dintre manifestările sistemului național RO e-TVA. Contribuabilii trebuie să transmită justificări în termen de 20 de zile de la momentul primirii Notei de conformare RO e-TVA în cadrul SPV. Atenție! Reglementarea cu privire la transmiterea explicațiilor cu privire la soluționarea diferențelor identificate prin intermediul Notei de conformare RO e-TVA intră în vigoare doar de la data de 1 iulie 2025. Cu toate că valabilitatea acestei norme se raportează la data de 1 iulie 2025, recomandarea este ca entitățile să înceapă să transmită aceste Note de justificare pentru a se familiariza cu maniera de identificare a sursei diferențelor. Nu este un proces tocmai facil. Astfel, trebuie realizate o serie de verificări interne și corelații care să conducă la un răspuns clar și bine fundamentat cu privire la diferențele identificate. Chiar dacă presupune timp suplimentar, iar aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale celor care gestionează activitatea financiar-contabilă a companiilor, recomandarea principală este legată de conturarea răspunsurilor la diferențele transmise prin intermediul Notei de conformare cu scopul familiarizării contribuabililor cu procedura de identificare a neconcordanțelor, chiar înainte de data de la care nerespectarea acestei prevederi implică apariția efectelor nefavorabile. 3. Repercusiuni ale netransmiterii rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor specificate în cadrul Notei de conformare. Răgaz pentru aplicarea sancțiunilor cu privire la neconformarea RO e-TVA De cele mai multe ori, aplicarea sancțiunilor în situația neconformării la legalitate fiscală impulsionează factorii decizionali ai companiilor să se ralieze cu celeritate la modificările lansate în  direcția reglementării activității afacerilor. Cu privire la sistemul RO e-TVA, sancțiunile se rezumă la aplicarea amenzilor pentru netransmiterea în termen de 20 de zile de la momentul primirii Notei de conformare RO e-TVA a explicațiilor cu privire la diferențele constatate între P300 și D300. Astfel, se aplică următoarele amenzi: Contribuabili mari 5000-10 000 de lei Contribuabili mijlocii 2500-5000 de lei Alte persoane juridice 1000-2500 de lei Persoane fizice 1000-2500 de lei   Atenție! Reglementarea cu privire la aplicarea amenzilor pentru nerespectarea prevederilor în sfera RO e-TVA intră în vigoare doar de la data de 1 iulie 2025. 4. Modificări ale sistemului care vizează plătitorii de taxă pe valoare adăugată care aplică sistemul de TVA la încasare Dacă faci parte din categoria persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare este bine să ții cont de următoarele aspecte cu privire la implementarea sistemului RO e-TVA. Intră în vigoare începând cu data de 1 august 2025 următoarele prevederi: transmiterea notificării cu privire la diferențele identificate între P300 și D300 pe baza Notei de conformare de către autoritățile fiscale prin intermediul mijloacelor electronice (deși decontul precompletat de TVA a fost transmis și acestor categorii de entități începând cu luna septembrie a anului 2024); amânarea obligativității transmiterii Notei de justificare cu privire la sursa diferențelor consemnate în cadrul Notei de conformare RO e-TVA până la data de 1 iulie 2025; începând cu această dată se transmite Nota de justificare a diferențelor în termen de 20 de zile de la momentul primirii notificării; analiza răspunsului la Nota de conformare și dispunerea măsurilor legale de către ANAF se amână până la data de 1 august 2025; Nota de conformare nu se ia în considerare la stabilirea indicatorilor de risc până la data de 1 august 2025; amânarea aplicării sancțiunilor în situația netransmiterii răspunsului la Nota de conformare în termen de 20 de zile de la primirea acesteia pentru data de 1 august 2025; nefurnizarea sau furnizarea parțială a informațiilor cu privire la clarificarea diferențelor dintre valorile precompletate în cadrul P300 și cele transmise de către contribuabil în D300 nu reprezintă indicator de risc pentru nivelul de declarare a taxei pe valoare adăugată până la data de 1 august 2025. 5. Optimizarea sistemului RO e-TVA Un ultim aspect pe care trebuie să îl punctăm este legat de faptul că sistemul RO e-TVA este în curs de optimizare în anul 2025. Cum? Prin îmbunătățirea parametrilor de performanță a sistemelor pilon care stau la baza implementării acestuia. Astfel, de la 1 ianuarie 2025 sunt încadrate în cadrul sistemului RO e-Factura și facturile emise în relația de tip B2C. Imaginea tranzacțiile realizate de companii se întregește astfel, și implicit, imaginea taxei pe valoare adăugată colectată se îmbunătățește, fiind cuprinse în cadrul decontului precompletat și facturile emise către persoanele fizice. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2025, companiile mici sunt obligate la depunerea fișierului SAF-T, aspect care crește gradul de acuratețe a decontului precompletat de TVA. Provocările întâmpinate de contribuabili la justificarea diferențelor care rezultă din compararea celor două deconturi nu trebuie trecute cu vederea. Complexitatea sistemului datorat interconectării la celelalte paradigme digitale fiscale produce un val de conștientizare în rândul antreprenorilor din România spre direcția sporirii gradului de raliere la noutățile lansate permanent în cadrul mediului de afaceri autohton. Amânarea anumitor obligații raportat la îndeplinirea rigorilor sistemului RO e-TVA conferă timp contribuabililor pentru a înțelege mai bine mecanismele de funcționare a sistemului și a aplica cu succes prevederile în vigoare.   Referințe principale de informare Ordonanța de urgență nr. 70 din 21 iunie 2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific, precum și alte măsuri fiscale.
0
e-TVA : , , , ,
Cum procedăm în situația în care am emis o factură fiscală, am trimis-o în sistemul e-Factura iar apoi clientul dorește să achite factura respectivă cu cash sau card bancar şi se emite bon fiscal?

Cum procedăm în situația în care am emis o factură fiscală, am trimis-o în sistemul e-Factura iar apoi clientul dorește să achite factura respectivă cu cash sau card bancar şi se emite bon fiscal?

În contextul implementării e-TVA, o astfel de situație dă batăi de cap multor antreprenori, acest lucru însemnând practic o dublare a încasărilor, a TVA-ului colectat. Emiterea unei facturi fiscale către o persoană fizică autorizată sau juridică conform obligativității în vigoare, implică în mod automat și trimiterea ei în sistemul e-Factura. Facturile fiscale se înregistrează în sistemul ANAF sub codul 380 (factură). Emiterea unui bon fiscal ca urmare  a stingerii unei obligații de plată a unei persoane fizice sau juridice, înseamnă de asemenea o trimitere automată la ANAF, a operațiunilor efectuate prin casele de marcat conectate la aceasta. În acest fel, emiterea și trimiterea unei facturi fiscale (cod 380) în sistemul RO e-Factura, concomitent cu emiterea unui bon fiscal ca o încasare a aceleiași facturi (cod 380), reprezintă o dublare a încasărilor, respectiv dpdv ANAF a TVA-ului colectat. Acest lucru, în sistemul RO e-TVA, se va transpune, începând cu data de 1 ianuarie 2025 dată de la care sistemul va fi funcțional și sunt prevăzute și sancțiuni, la o dublare a TVA-ului de plată aferentă practic, unei singure tranzacții. Ce facem pentru a evita această dublă înregistrare în e-TVA? Când avem o astfel de situație, în care clientului i s-a emis factură fiscală iar din diverse motive acesta a revenit la vânzător pentru a achita factura respectivă cu cardul sau cash, acestuia i se va storna factura fiscală inițială și i se va emite o nouă factură cu bon fiscal. Facturile fiscale aferente unor bonuri fiscale se vor trimite și înregistra în sistemul ANAF sub codul 751 (informații în scopuri contabile), tocmai pentru a trata în mod diferit acest tip de factură și de a nu permite dublarea TVA-ului colectat. De reținut este faptul că unui client nu i se poate elibera chitanță pentru plata cu card bancar, motiv pentru care intervine necesitatea absolută în ceea ce privește emiterea unui bon fiscal aferent plății prin intermediul cardului bancar. Exemplu utilizator Facturis Online: Firma A vinde produse/servicii firmei B. Firma A emite factură fiscală normală (cod 380) firmei B, pe factură specificându-se (sau nu) că se va achita prin ordin bancar. Factura este trimisă ulterior și în sistemul eFactura. O săptămână mai târziu, firma B, nu mai vrea să plătească prin ordin bancar și vine la firma A să plătească cu cardul. Ce face firma A în această situație? - Caută în programul de facturare online factura emisă  și trimisă în RO-eFactura. - Selectează factura respectivă și apasă butonul + \"Transformare\" pentru a o storna. Se va crea automat de către program, o nouă factură storno (cod 384), aferentă facturii inițiale. - Apoi, din meniul Documente - Facturi se va introduce o nouă factură cu produsele/serviciile dorite. În cadrul aceluiași meniu se apasă butonul \"Încasează\" unde se selectează \"Bon Fiscal\" iar la modalitate de plată \"Card\". - Se apasă butonul \"Emite Factura\". Această nouă factură încasată cu bon fiscal va avea în mod automat codul 751, evitând astfel o dublare a TVA-ului colectat și o situație clară și curată în decontul RO e-TVA. La final, ambele facturi, atât cea storno cât și cea nou emisă în baza bonului fiscal, se vor trimite în sistemul eFactura.
0
e-TVA : , , , , , , ,