Registru de Casa

Registrul de casă – Rol și localizare pe traseul RO e-Facturii și a RO e-TVA

Apariția contabilității cu mii de ani în urmă a fost marcată de transpunerea activităților vieții de zi cu zi a indivizilor în cifre. De la instrumente arhaice de consemnare a tranzacțiilor comerciale, la metode tehnologice avansate, comensurarea averii indivizilor a reprezentat punct central care a făcut posibilă perpetuarea și optimizarea permanentă a rolului contabilității. Resursele financiare și buna lor administrare au stat mereu sub privirile atente ale oamenilor. Dintotdeauna, companiile au avut în vizor gestionarea eficientă a resurselor financiare. Intrările și ieșirile de numerar au fost atent supravegheate pentru dezvoltarea armonioasă a activității financiare a entității. Unul dintre documentele cu „istorie\" în domeniul contabilizării operațiunilor cu numerar este registrul de casă. De la înscrisuri pe papirusuri, la cele pe formate tipizate și până la documentul în format electronic, registrul de casă s-a adaptat etapelor evolutive ale contabilității, menținerea pe poziții a acestuia contrastând rolul semnificativ deținut pentru contabilizarea operațiunilor cu numerar. Materialul de mai jos propune oglindirea imaginii complexe a documentului și conturarea rolului său în contexte inovative dictate de implementarea de paradigme informaționale moderne, precum RO e-Factura și RO e-TVA. În noile contexte dictate de paradigmele informaționale moderne nu poți să nu te întrebi dacă documentele justificative își mențin relevanța. Prin intermediul acestui material vom puncta și menirea registrului de casă în contextul digitalizării fiscale moderne. Pe scurt! Ce reprezintă registrul de casă? Ce elemente cuprinde registrul de casă? Afectează digitalizarea operațiunilor de gestionare a operațiunilor de încasări și plăți maniera de întocmire a acestuia? Care este rolul registrului de casă? Este acesta influențat de apariția paradigmelor digitalizării fiscale? În oglindă. Imaginea registrului de casă în cadrul sistemului național RO eFactura În oglindă. Imaginea registrului de casă în cadrul sistemului național RO e-TVA Ce reprezintă registrul de casă? Registrul de casă reprezintă documentul principal care atestă efectuarea operațiunilor de încasări și plați în prezența numerarului, întocmit  cu o periodicitate zilnică. Completarea acestuia se poate realiza prin intermediul tehnicii moderne, ținând cont de rigorile în vigoare cu privire la efectuarea încasărilor și plăților în numerar. De reținut! Legiuitorul recomandă ca realizarea operațiunilor de încasări și plați să fie efectuate prin instrumente de plată fără numerar. Astfel, se încurajează utilizarea cât mai frecventă a mijloacelor de plată care nu presupun banii cash. Întrebarea care apare, în manieră involuntară, este legată de viitorul instrumentelor de plată cu numerar. Ce prevede viitorul? Dispariția sau perpetuarea acestora? Rămân aceste instrumente tradiționale părți componente a peisajului mediului de business sau vor reprezenta doar filă de istorie? Alături de factură, registrul de casă reprezintă documentul utilizat de către toate companiile, indiferent de mărimea, structura ori obiectului de activitate al acestora. Astfel, este un document omniprezent în cadrul evidențelor financiar-contabile ale companiei. Ce elemente cuprinde registrul de casă? Afectează digitalizarea operațiunilor de gestionare a operațiunilor de încasări și plăți maniera de întocmire a acestuia? Elementele principale cuprinse de către registrul de casă se rezumă la specificarea datei de întocmire raportat la ziua, luna, anul), specificarea contului de casierie, denumirea societății, denumirea documentului, număr curent, număr act de casă, număr anexe, explicații, rubrica în care se menționează încasările, rubrica în care se menționează plățile, soldul zilei precedente, rulaje totale precum și soldul la finalul zilei. Pentru registrul de casă în valută, în plus, se aduc mențiuni asupra felului valutei, a cursului de schimb precum și asupra contravalorii în lei a sumelor. În contextul informatizării contabilității, întocmirea registrului de casă se realizează ținând cont de aceleași reguli, prin respectarea aceleași structuri. Registrul de casă se întocmește având la bază o serie de documente justificative, printre care remarcăm: chitanța, dispoziția de plată/încasare, ordinul de deplasare, decont de cheltuieli. În context E-factura, un alt document care justifică încasările și plățile în numerar și ține loc de chitanță este avizul de însoțire a mărfii întocmit de către entitățile care derulează activitate de comerț cash&carry. Dacă dorești să obții mai multe informații cu privire la problematica avizului de însoțire a mărfii în context E-factura, te invităm să accesezi materialul postat prin intermediul blogului nostru cu privire la acest subiect: https://ro-efactura.ro/avizul-de-insotire-a-marfii-reperare-pe-traseul-e-facturii/. Care este rolul registrului de casă? Este acesta influențat de apariția paradigmelor digitalizării fiscale? Conform normelor legislative, registrul de casă servește ca principal document de înregistrare a operațiunilor de încasări și plăți efectuate prin intermediul casieriei. Funcție de tipul de încasare/plată, acesta poate fi delimitat în registru de încasări și plăți în lei, respectiv registru de încasări și plăți în valută. De asemenea, pe baza acestui document, la finele unei zile se determină suma disponibilă concretizată în soldul de casă. Acesta se întocmește zilnic, pe baza documentelor justificative menționate mai sus. Nu poți să nu te întrebi dacă registrul de casă își menține rolul pe fundalul apariției noilor instrumente ale digitalizării fiscale. Rămâi alături de noi pentru a vedea părerea noastră cu privire la acest aspect. În oglindă. Imaginea registrului de casă în cadrul sistemului național RO e-factura Cum poate fi oglindită o imagine a registrului de casă în cadrul sistemului național RO e-Factura? Întrebarea care apare în mintea oricărui antreprenor informat este legată de gradul de influență manifestat asupra registrului de casă ca urmare a apariției paradigmei RO e-facturii pe scena mediului de afaceri din România. Există anumite păreri ,,nescrise” cu privire la acest aspect. Noi ne raliem celei conform căreia, apariția sistemului național RO e-factura a influențat rolul și viitorul anumitor documente justificative în contabilitate. Iată unul dintre argumentele care susțin ralierea la această concepție: este pusă sub semnul incertitudinii valoarea chitanței în context eFactura. Se pune problema dacă va fi asigurată perpetuarea documentului pe fondul dezvoltării paradigmei facturării electronice. Se constată în practică o tendință a omiterii includerii chitanțelor în dosarul cu actele predate pentru înregistrarea în cadrul evidențelor operative. De asemenea, pe facturile transmise în cadrul platformei nu este întotdeauna specificat corect codul privind instrumentul de încasare al creanței, aspect care periclitează conturarea imaginii fidele a realității economice a companiei. De pildă, marcarea corectă a codului instrumentului de plată consemnat în cadrul facturii electronice primite prin intermediul sistemului ne oferă indicii cu privire la maniera de stingere a obligației de plată către furnizor prin intermediul contului de disponibil în casierie, operațiune cu influență asupra registrului de casă. Pe traseul RO eFacturii, registrul de casă primește rolul de evidențiere a chitanțelor de încasare/plată, responsabilizând utilizatorii sistemului la indicarea corectă a codului instrumentului de încasare a creanței pe factura electronică încărcată în sistem. Pe fondul diminuării rolului chitanței ca instrument de încasare a creanței, respectiv de plată a datoriei, este minimizat și scopul registrului de casă în cadrul contabilității entității, având în vedere faptul că unul dintre cele mai populare documente justificative pe marginea căruia este conturat registrul de casă este reprezentat de chitanță. Mai multe cu privire la acest subiect, regăsești prin intermediul blogului nostru, accesând link-ul: https://ro-efactura.ro/e-factura-si-instrumentele-de-incasare-a-creantei-ce-trebuie-sa-stii-despre-acest-aspect-in-contextul-facturii-electronice/. În oglindă. Imaginea registrului de casă în cadrul sistemului național RO e-TVA Cum poate fi oglindită o imagine a registrului de casă în cadrul sistemului național RO e-TVA? Precum am semnalat și prin intermediul altor materiale postate pe blogul companiei noastre, există o reflecție a diverselor documente justificative în cadrul paradigmelor digitalizării fiscale. Întocmirea corectă a acestora, ținând cont de normele în vigoare influențează buna funcționare a sistemelor, precum este RO-eFactura ori RO e-TVA. Dacă ne gândim la oglinda registrului de casă pentru RO e-TVA putem să ne rezumăm la raportul extras din cadrul sistemului național RO e-Case de marcat electronice. Deși datele cuprinse în cadrul acestui raport sunt prelevate automat din cadrul aparatelor de marcat electronice fiscale conectate online la serverele ANAF, aceste date trebuie consemnate în cadrul registrului de casă. Putem chiar să utilizăm documentul care stă la baza precompletării decontului de TVA ca o cheie de verificare pentru transpunerea corectă și completă a tuturor rapoartelor aferente zilelor fiscale în cadrul registrului de casă. Evident, acest aspect este valid pentru companiile încadrate în categoria plătitorilor de TVA. Astfel, privind lucrurile din acest unghi se manifestă o reflecție a paradigmelor informaționale pentru întocmirea corectă a registrului de casă. Astfel, dacă ești contabil, poți verifica completitudinea și corectitudinea rapoartelor Z înregistrate în cadrul evidenței primare pe baza datelor cuprinse prin intermediul Raportului extras din cadrul sistemului național Ro e-case de marcat electronice. Răspunsul la întrebarea privitoare la influența paradigmelor digitalizării asupra documentelor de evidență primară este afirmativ. Pe traseul RO e-TVA, o imaginea a registrului de casă este reflectată prin intermediul unuia dintre rapoartele care stau la baza precompletării decontului de TVA, acest document cuprinzând rapoartele zilnice care includ încasările din prestările de servicii, vânzarea de bunuri ori efectuarea de lucrări din cadrul unei zile. Aceste Z-uri sunt oglindite prin intermediul registrului de casă. Iată mai jos un model al raportului extras din cadrul sistemului național RO e-Case de marcat. Raportul cuprinde date privitoare la numărul de ordine al raportului Z, data emiterii acestuia, valoarea completă precum și defalcarea sumelor pe cote de TVA. Cum poți verifica gradul de corelare al datelor înregistrate în registrul de casă cu cele cuprinse în cadrul raportului prezentat mai sus? Noi venim cu o propunere în direcția verificării rapoartelor Z înregistrate prin contul de casierie, sub aspectul numărului, a sumelor totale și sumelor repartizate pe procentele de TVA cu datele care figurează în cadrul acestui raport extras din cadrul platformei RO e-Case de marcat electronice. În loc de concluzii... Prin intermediul acestui material am încercat să localizăm registrul de casă pe traseul celor mai populare paradigme digitale ale momentului. Un lucru este cert. Pe acest drum, rolul și scopul documentelor justificative nu se diminuează, dimpotrivă, acestea capătă o nouă nuanță. Noile paradigme oferă contexte de contrastarea a acurateței și completitudinii informațiilor transmise. Totuși, unele tendințe evolutive ale societății nu pot fi evitate. Potențialul de diminuare a utilizării instrumentelor de plată cu numerar va impacta existența registrului de casă. Referințe principale de informare Sistemul național RO e-Factura, disponibil prin intermediul site-ului Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală. Sistemul național RO e-TVA, disponibil prin intermediul site-ului Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală. Lenghel Radu Dorin, Repere ale evoluţiei contabilităţii, Editura Academiei Române, 2012. Ordin nr. 2.634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar-contabile, publicat în  Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015.
0

Registre contabile 2020: Ce registre sunt obligatorii pentru firma ta

Companiile sunt obligate să întocmească și să țină anumite registre, așa cum prevede legislația în vigoare. Cele mai importante dintre ele sunt registrele contabile, despre care scriem astăzi. Pe partea de contabilitate, orice companie trebuie să aibă trei mari registre, conform Ordinului Ministerului Finanțelor 2.634/2015. Acestea sunt Registrul-jurnal, Registrul-inventar și Cartea mare, ultimul fiind valabil numai la contabilitatea în partidă dublă. Acestea trebuie păstrate în arhiva firmei timp de zece ani. Aceste registre trebuie folosite în strictă concordanță cu destinația pe care o au și trebuie să fie ordonate și completate astfel încât să permită în orice moment identificarea și controlul operațiunilor contabile făcute de o companie. Ca formă, registrele de contabilitate pot fi registre, foi volante sau listări informatice. Numerotarea paginilor registrelor se face în ordine crescătoare și volumele se numerotează în ordinea completării. Registrul-jurnal În Registrul-jurnal se trec cronologic toate operațiunile economico-financiare efectuate de o firmă. Acesta se întocmește lunar, potrivit actului normativ amintit, prin înregistrarea cronologică a documentelor financiar-contabile în care se reflectă mișcarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ale companiei. Dacă firma are subunități în mai multe zone, care conduc contabilitatea până la balanță de verificare, Registrul-jurnal se întocmește de către acele subunități. În orice caz, numerotarea paginilor este făcută în ordine crescătoare și volumele se numerotează în ordinea completării lor. Dacă sunt folosite jurnale auxiliare, în Registrul-jurnal se poate trece totalul lunar al fiecăruia. „În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, fiecare operaţiune economico-financiară se înregistrează prin articole contabile, în mod cronologic, după data de întocmire sau de intrare a documentelor în entitate”, este subliniat în ordinul de ministru. Iată cum se completează coloanele registrului: coloana 1: se înscrie numărul curent al operațiunilor înregistrate începând de la 1 ianuarie (sau de la începutul activității), până la sfârșitul exercițiului financiar (sau încetarea activității); coloana 2: se trece data (anul, luna, ziua) când se efectuează înregistrarea în registru; coloana 3: se trece felul, numărul și data documentului justificativ care stă la baza operațiunilor economice (factura, chitanța etc.) sau ale jurnalului auxiliar (jurnalul privind operațiunile de casă și bancă, jurnalul decontărilor cu furnizorii etc.); coloana 4: se înscriu explicațiile în legătură cu operațiunea respectivă (se completează doar când este cazul); coloanele 5 și 6: se trece simbolul conturilor debitoare și creditoare; coloanele 7 și 8: se trec sumele totale, debitoare și creditoare din documentul justificativ (e bine să știi că sumele debitoare și sumele creditoare trebuie totalizate lunar). Atenție! Registrul-jurnal trebuie editat dacă inspectorii de stat cer asta și pentru necesitățile companiei. Registrul-inventar În Registrul-inventar se trec elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, grupate în funcție de natura lor, inventariate de entitate. Acest tip obligatoriu de registru trebuie întocmit la începutul activității, la sfârșitul exercițiului financiar sau la încetarea activității (fără ștersături, fără spații libere), pe baza datelor din listele de inventariere și procesele-verbale de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. De asemenea, dacă o firmă are subunități în diferite zone, care conduc contabilitatea până la nivel de balanță de verificare, Registrul-inventar trebuie întocmit de către acele subunități. „Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în Registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii”, este explicat în Ordinul 2.634/2015. În cazul creanțelor și al obligațiilor față de terțe entități, acestea se inventariază în baza confirmării extraselor soldurilor conturilor analitice debitoare și creditoare sau a punctajelor reciproce. La încetarea activității, reglementările în vigoare prevăd că Registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii inventariate faptic la acea dată. Referitor la completarea coloanelor registrului, iată ce trebuie reținut: coloana 1: se înscrie numărul curent al operațiunilor înregistrate în ordine cronologică, de la deschiderea registrului până la sfârșitul exercițiului financiar (sau până la încetarea activității); coloana 2: vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ și de pasiv, conturile de valori materiale putând fi defalcate pe gestiuni; coloana 3: se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate (valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile, și ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare); coloana 4: se înscrie valoarea de inventar a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, stabilită la evaluarea la inventariere (pe baza listelor de inventariere și a proceselor-verbale de inventariere); coloana 5: se trec diferențele din evaluare, calculate ca diferență între valoarea contabilă și valoarea de inventar; coloana 6: se menționează cauzele diferențelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări, calamități, terți neidentificați etc.). Cartea mare În Cartea mare se trec lunar și sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea și existența tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, la un moment dat. Acest registru poate fi înlocuit, teoretic, cu Fișa de cont pentru operațiuni diverse. Conform regulilor în vigoare, Cartea mare se folosește pentru stabilirea rulajelor lunare și a soldurilor pe conturi sintetice, la entitățile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale”, verificarea înregistrărilor contabile efectuate, întocmirea balanței de verificare. Cartea mare se întocmește lunar, pe măsură ce sunt înregistrate operațiunile, pentru debitul și pentru creditul fiecărui cont sintetic. Iar registrul se completează în baza documentelor justificative, documentelor centralizatoare și jurnalelor. Mai precis, completarea se face după cum urmează: rulajul creditor se reportează din jurnalul contului respectiv, într-o singură sumă, fără desfășurarea pe conturi corespondente; sumele cu care a fost debitat contul respectiv în diverse jurnale se reportează din acele jurnale, obținându-se defalcarea rulajului debitor pe conturi corespondente; soldul debitor sau creditor al fiecărui cont se stabilește în funcție de rulajele debitoare și creditoare ale contului respectiv, ținându-se seama de soldul de la începutul exercițiului financiar (care se înscrie pe rândul destinat în acest scop). Registrul de casă și statul de salarii În plus, tot pe partea de contabilitate, mai trebuie amintite Registrul de casă și Statul de salarii. Registrul de casa se întocmește zilnic, pe baza documentelor justificative de încasări și plăți, acesta servind ca document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar efectuate prin casierie, ca document de stabilire zilnică a soldului de casă și ca document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă. Al doilea servește ca document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, al contribuțiilor și al altor sume datorate, dar și ca document justificativ de înregistrare în contabilitate. Prin excepție, acesta se păstrează în arhivă timp de 50 de ani.
0

Registru de Casa

In cadrul acestui meniu se vizualizeaza si se printeaza registrul de casa. Registrul de casa reprezinta un document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate prin casieria unitatii, pe baza documentelor justificative. Ajuta la stabilirea soldului de casa de la sfarsitul fiecarei zile. Este un document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa. Pentru afisarea registrului de casa - se selecteaza data sau perioada dorita si valuta in care doriti afisarea registrului. (mai mult…)
0