Cine folosește e-Factura?

Cine este obligat conform legii să transmită facturile în sistemul RO e-Factura de la 1 ianuarie 2024?

O întrebare de interes, al cărei răspuns îl veți găsi în interiorul acestui articol.

Pentru a înțelege cine va folosi sistemul e-Factura și care sunt categoriile de persoane impozabile definite conform legii, trebuie să vă prezentăm mai întâi definițiile termenilor și expresiilor folosite ca bază legală, conform OUG. 120/2021.

Astfel, potrivit „Art. 2. -(1) În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
b) operator economic – orice entitate care desfășoară o activitate economică constând în executarea de lucrări, livrarea de bunuri/produse și/sau prestarea de servicii;
c) emitent al facturii electronice – operatorul economic care emite factura electronică către destinatar şi o transmite în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura;
d) destinatar al facturii electronice – operatorul economic, autoritatea contractantă, entitatea contractantă şi orice altă entitate care primeşte factura electronică însoţită de sigiliul electronic al Ministerului Finanţelor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura;

Prin urmare, potrivit legii 296/2023 operatorii economici – persoane impozabile stabilite în România, începand cu 1 ianuarie 2024 au obligația ca în relația B2B și respectiv B2G, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România, să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Această definiție a persoanelor impozabile stabilite în România, se aplică unor largi categorii de contribuabili și de aici și întrebarea justificată: „Oare eu va trebui să trimit factura în sistemul e-Factura sau nu?”

Care sunt categoriile de contribuabili pentru care se aplică de la 1 ianuarie 2024 obligativitatea e-Factura?

Mai jos puteți consulta lista persoanelor impozabile care vor trebui să trimită facturile emise prin SPV, în e-Factura:

– Societăţile cu răspundere limitată (SRL);
– Societăţile pe acţiuni (SA);
– Societăţile în comandită pe acţiuni (SCA);
– Societăţile în comandită simplă (SCS);
– Societăţile în nume colectiv (SNC);
– Societăţile/companiile naţionale;
– Societăţile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistraţi prin înregistrare directă, contribuabilii înregistraţi prin reprezentant fiscal, sediile fixe);
– Unităţile fără personalitate juridică din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate (nerezindenții înregistrați în scop de TVA);
– Persoanele juridice străine care desfăşoară activități prin intermediul unui sediu permanent în România;
– Persoanele fizice autorizate (PFA);
– Întreprinderile individuale (II);
– Întreprinderile familiale (IF);
– Persoanele fizice care desfășoară activități cu scop lucrativ (PFL);
– Societățile profesionale;
– Societățile profesionale de avocați cu răspundere limitată (SPAR) şi cabinetele individuale de avocatură;
– Societăţile profesionale notariale şi birourile individuale notariale;
– Societățile profesionale practicieni în insolvență (SPI);
– Regiile autonome;
– Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
– Organizaţiile cooperatiste meşteşugăreşti;
– Organizaţiile cooperatiste de consum;
– Organizaţiile cooperatiste de credit;
– Asociațiile familiale;
– Asociațiile profesionale;
– Organizațiile cu scop patrimonial;
– Organizațiile fără scop patrimonial adică organizațiile non-profit sau fundațiile care emit facturi către alte entități;
– Organismele de plasament colectiv înființate pe bază contractuală, adică nu sunt constituite prin act constitutiv, potrivit legislaţiei pieţei de capital, cum ar fi fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat şi alte entităţi organizate pe baza Codului Civil.
– Întreprinderile profesionale unipersonale cu răspundere limitată;
– Instituțiile publice indiferent de sursa lor de finanţare sau de categoria de contribuabili la care sunt încadrate, care emit facturi către alte persoane juridice, către alte instituții și autorități publice, cu exceptările în cazul în care acestea fac parte din contracte confidențiale sau alte contracte pentru care nu se aplică legislația în vigoare;

Toți acești contribuabili din lista de mai sus, fac parte din categoria persoanelor impozabile din România și vor trebui ca de la data de 1 ianuarie 2024 să transmită facturile emise în sistemul național RO e-Factura.

În final, dorim să vă aducem la cunoștință faptul că deși este posibil ca deși faceți parte din categoriile menționate anterior, să nu emiteți facturi către o altă entitate care face și ea parte din aceste categorii, veți avea totuși obligația conform OUG 115/2023, ca de la data de 1 iulie 2024 în cazul în care sunteți beneficiarii unei facturi primite, să descărcați și să înregistrați doar facturile primite prin intermediul sistemului ANAF, RO e-Factura.

Cine folosește e-Factura?

0
Articole similare :

Anexele în e-Factura (BG-24)

Un document anexat unei facturi, poate fi orice document justificativ care are legătură cu factura emisă, cum ar fi: certificatele, acte ale lucrărilor, contracte, orice alt document care a condus la emiterea acelei facturi și pe care doriți să îl…
0

Cum ne ajută o aplicație de facturare în gestionarea e-Factura și e-Transport?

Cele două paradigme ale digitalizării fiscale, eFactura și eTransport, au impus redefinirea manierei de organizare a proceselor organizaționale. Obligativitatea integrării celor două sisteme, începând cu anul 2024, la nivelul tuturor afacerilor autohtone responsabilizează factorii decizionali spre adoptarea celor mai adecvate…
0
Ultimele articole RO-eFactura:

Avizul de însoțire a mărfii. Reperare pe traseul e-Facturii

Suntem cu toții martorii vremurilor în care singura certitudine este reprezentată de schimbare. Ritmul accelerat care marchează redefinirea peisajului de business te determină să iei permanent pulsul modificărilor. De fapt, nu mai există relevanță și conformare în afara acestei acțiuni.…

Factura proformă. Document lipsit de formă în contextul E-facturii?

Anul 2024 a fost marcat de modificări de substanță cu influență asupra restartării manierei derulării afacerilor românești. Abordarea deținătorilor de afaceri a fost multiplă. Unii au îmbrățișat schimbările ca parte importantă a progresului digital, considerând modificările drept catalizator al afacerilor…